sâmbătă, 3 mai 2014

Alegeri europarlamentare Romania 2014

32 de locuri în Parlamentul European

Stat membru UE
2014

Germania
96

Franţa
74
 Marea  Britanie
73
 Italia
73
 Spania
54
 Polonia
51

Romania
32
 Olanda
26
 Grecia
21
 Belgia
21
 Portugalia
21
 Rep. Ceha
21
 Ungaria
21
 Suedia
20
 Austria
18
 Bulgaria
17
 Danemarca
13
 Slovacia
13
 Finlanda
13
 Irlanda
11
 Croatia
11
 Lituania
11
 Letonia
8
 Slovenia
8
 Estonia
6
 Cipru
6
 Luxembourg
6
 Malta
6
Total
751

duminică, 27 aprilie 2014

sâmbătă, 26 aprilie 2014

Indicele de Dezvoltare Umană

IDH

Indicele de dezvoltare umană (IDH) este un indicator compozit (calculat de ONU) al nivelului de dezvoltare al unei ţări, ţinând cont în părţi egale de speranţa de viaţă la naştere, de indicele de şcolarizare şi de alfabetizare şi de Produsul Interior Brut pe locuitor. 

vineri, 18 aprilie 2014

Drob de miel

Încă o reţetă de drob, puţin diferită de celelalte

 

marți, 8 aprilie 2014

AEROYOGA

Yoga aeriană (Yoga Swing, Fly Yoga)


Televizorul cu noi la masă

Mâncatul în faţa ecranului dăunează grav sănătăţii

Organizaţii internaţionale prevăd înrăutăţirea stării de sănătate a oamenilor în următorii ani


miercuri, 2 aprilie 2014

Cutremur 8,2 grade Richter în Chile


Seismul s-a produs pe 1 aprilie, la ora locală 20h46 , la 89 km sud-vest de Cuya, epicentrul având adâncimea de 46,4 km. Conform EMSC, adâncimea ar fi fost 20 km . (Adâncime destul de mică).
Cutremurul a fost precedat de numeroase cutremure cu magnitudini maxime de 4-5,7 grade R.

joi, 20 martie 2014

Val de sinucideri la Orange

9 salariaţi de la firma Orange (Franţa) s-au sinucis de la începutul anului 2014 iar 11 s-au sinucis în 2013. 

miercuri, 19 martie 2014

Cutremur în Banat


Cutremur de mică adâncime în Banat

Pe site-ul INFP el apare ca fiind în ...Serbia, dar a fost totuşi la noi , dacă ne orientăm după poziţia pe hartă

marți, 25 februarie 2014

Referendumul din Catalonia ilegal

Catalonia nu se va separa de Spania

Spania s-a "regionalizat" , ceea ce pare să-i fi adus foarte multe probleme.
După ce o serie de analişti au apreciat că actuala criză economică din Spania a fost favorizată, dacă nu chiar provocată de regionalizarea ţării, acum se manifestă şi tendinţe de separare a regiunilor mai bogate, care nu mai vor să contribuie la bugetul comun al statului spaniol.
Este cazul Cataloniei, care are în prezent statutul de regiune autonomă în cadrul statului spaniol, dar nu are un sistem fiscal independent, astfel încât peste 60% din taxele şi impozitele plătite sunt folosite pentru menţinerea celorlalte comunităţi autonome , mai sărace, din Spania.
Catalonia are o foarte puternică identitate culturală şi lingvistică. Ea este populată de 7,5 milioane de locuitori şi a cunoscut în ultimii ani puternice tendinţe naţionaliste, declanşate de criza economică, ce a alimentat un sentiment de nedreptate şi a crescut tensiunile politice.
Regiunea, care a fost unul dintre motoarele economice ale Spaniei, a devenit una dintre cele mai pline de datorii regiuni ale Spaniei.
Naţionaliştii catalani anunţaseră un referendum pentru data de 9 noiembrie 2014, dată la care locuitorii ar fi trebuit să răspundă la întrebările: " Vreţi să fie Catalonia un stat?" şi dacă da, "vreţi ca acest stat să fie independent?".

Referendumul asupra separării regiunii autonome este ilegal


Şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy a anunţat  că acest referendum nu va avea loc, fiindcă este ilegal.
"Doar ansamblul poporului spaniol are puterea de a decide asupra a ceea ce trebuie să fie Spania" a spus el.
Primul ministru spaniol a spus: " Am fost mereu dispus la dialog, dar în cadrul Constituţiei şi al legii".
" Toţi cei care pretind să modifice Constituţia pout să ceară acest lucru, dar respectând regulile pe care Constituţia însăşi le-a stabilit. Asta înseamnă statul de drept" a subliniat el.

Poziţia Uniunii Europene


Vicepreşedintele Comisiei europene, Viviane Reding chemase duminică guvernul spaniol şi pe conducătorii regionali ai Cataloniei să " negocieze cu spiritul deschis pentru a ajunge la un acord" care să evite ca regiunea să continue pe calea de a obţine independenţa.






Pashmina

Şalurile Pashmina şi Caşmirul

sâmbătă, 22 februarie 2014

Salam german pentru Romania

Resturile din supermarketurile germane aduse în România.

O ştire a făcut înconjurul mass media: tone de salam expirat sau foarte aproape de expirare  aduse din Germania şi vândute în România !
Nu e prima dată când constatăm că deşeurile de toate felurile sunt aduse din UE la noi, ca la un fel de pubelă europeană. Dar, iată că şi mâncarea care în Germania era în mod obişnuit dată la gunoi, a fost considerată destul de bună pentru a ne fi vândută nouă, românilor.
Resturi de mezeluri, aproape ieşite din garanţie, au fost aduse la "o fabrică din Braşov", deschisă de un mare  producător neamţ- aşa cum se scrie, misterios, în presă.  Nu se spune care fabrică, deşi ar fi normal ca acest lucru să fie făcut public. Resturile care proveneau din supermarketuri din Germania "ar fi fost tratate" în fabrica de la Braşov, pentru a-şi recăpăta aspectul comercial.
Cum or fi făcut asta? Adăugând colorant din belşug, probabil, mult conservant şi cine mai ştie ce alte chimicale ca să se acopere mirosul de alterat şi culoarea rău prevestitoare.
Pe urmă resturile de la masa germanilor erau reambalate, sub vid, primeau un nou termen de valabilitate (încă 42 de zile) şi trimise la vânzare în hipermarketurile de la noi, dar şi în alte magazine, ceva mai mici.
După ce un client din Timişoara a reclamat la Protecţia Consumatorului că a cumpărat salam stricat prezentat ca marfă de calitate din Germania, inspectorii OPC au verificat 38 de magazine şi supermarketuri, confiscând circa 10 tone de salam feliat şi reambalat, aflat pe rafturi sau în depozite.
Deşi această uriaşă cantitate de carne toxică (fie din pricina alterării, fie ca urmare a supraadaosurilor de chimicale ) putea genera pericole pentru sănătatea unui număr foarte mare de oameni, nu s-au comunicat alte sancţiuni în afara amenzilor de "aproape trei sute de mii de lei" stabilite de OPC.
Mai puţin de 30 de lei/kilogram de salam toxic confiscat. Şi, asta e tot?

Dar ce s-a întâmplat cu salamul deja vândut consumatorilor?
Dacă au mâncat deja din el, dacă au dat şi copiilor, că doar e marfă de soi, scumpă, din Germania?
Poate că nu i-a apucat imediat pântecăraia, că se pusese conservant cu polonicul, dar ce efect vor avea substanţele chimice asupra lor, pe termen lung?
Numele supermarketului care a vândut marfa reambalată, ca şi numele fabricii care au plănuit intoxicarea în masă sunt trecute sub tăcere.
De ce?
Nu ar trebui să ştim cine se face vinovat de asemenea grozăvii?


miercuri, 12 februarie 2014

Deseuri nucleare depozitate în puţurile de gaze de şist



Una dintre marile probleme pe care le pun centralele electrice nucleare este modul de depozitare a deşeurilor radioactive care rezultă din funcţionarea acestora.

luni, 10 februarie 2014

Libera circulaţie în Elveţia suspendată

Iniţiativa populară "Contra imigraţiei în masă" a fost votată în Elveţia

Pe 9 februarie 2014 cetăţenii elveţieni  s-au pronunţat pentru schimbarea politicii elveţiene în privinţa imigraţiei. Noi dispoziţii constituţionale prevăd limitarea imigraţiei prin plafoane şi contingente anuale. Consiliul federal a anunţat că va întreprinde fără zăbavă lucrările necesare pentru a pune în operă decizia poporului elveţian,  Până la intrarea în vogoare a legislaţiei de execuţie, libera circulaţie a persoanelor va continua să se aplice între statele membre din UE şi din AELE şi Elveţia.

duminică, 9 februarie 2014

Gazul de sist contaminează radioactiv

Lichidul de foraj aduce radioactivitatea la suprafaţă

Un raport oficial din 2013 al administraţiei americane precizează natura materiilor radioactive pe care lichidul de foraj folosit pentru extragerea gazelor de şist le aduce la suprafaţă, din adâncurile de pământului.
Raportul lui E. Ivan White, om de ştiinţă la Consiliul american pentru măsurarea şi pentru protecţia contra radiaţiilor (National Council on Radiation Protection & Measurements, NCRP) a fost făcut public de asociaţia newyorkeză Grassroots Environmental Education , care se ocupă de educarea publicului asupra sănătăţii şi mediului.
Conform raportului, fracturarea hidraulică provoacă aducerea la suprafaţă a importante cantităţi de elemente radioactive, odată cu lichidul de fracturare şi cu gazul extras.
Raportul indică de pildă că în exploatarea Marcellus din estul SUA, elementele radioactive ieşite odată cu gazele de şist fac parte dintre elementele radioactive cu viaţă lungă şi deci, în consecinţă, ele se pot acumula în lanţul alimentar şi pot atinge doze de radiaţii periculoase pentru milioane de persoane.
Raportul pune, prudent, lucrurile în perspectivă.
Un camion de deşeuri provenind dintr-un foraj nu ar fi o problemă mare pentru sănătatea publică, dar este cu totul altceva dacă e vorba despre câteva milioane de camioane, pe 40 de ani.
Ivan White citează în special radium-226 şi radium-228, care pot fi aduse la suprafaţă sub formă lichidă sau solidă, în timpul procesului de exploatare. Aceste radioelemente "rămân active şi potenţial mortale şi se pot regăsi mulţi ani mai târziu în locuri imprevizibile. Ele se acumulează în lanţul alimentar, până la om".
Radium -226 are o perioadă de înjumătăţire de 1600 de ani. Adică durează 1600 de ani pentru ca acest element să-şi reducă radioactivitatea la jumătate. Este o substanţă deosebit de periculoasă, care se asimilează în organism ca şi calciul şi se fixează în oase. De aceea, el este o potenţială sursă de cancer
Raportul arată, de asemenea, că dacă în industria nucleară "se urmăreşte cu precizie toată producţia de elemente radioactive până la destinaţia lor finală sigură", în schimb în cazul fracturării hidraulice reglementările sunt cu totul insuficiente. (La noi ele lipsesc cu desăvârşire!)
De fapt, echipamentele nucleare generează, în funcţionare normală, emisii radioactive gazoase, şi lichide în aer, râuri, oceane. Iar destinaţia finală sigură este mai mult decât controversată.
Problema ridicată de Consiliul american pentru măsurarea şi pentru protecţia contra radiaţiilor nu este nouă. Departamentul american pentru energie (DOE) şi General Electric au angajat, din 2011, două milioane de dolari pentru a izola materialele radioactive din nămolurile şi din lichidele de fracturare hidraulică. În Pennsylvania, unde se exploatează pe scară largă gazele de şist, (de ordinul a 100 000 de puţuri de foraj), deşeurile lichide au fost deversate în râuri care alimentau reţele de aducere a apei potabile, fără ca radioactivitatea să fie testată. Ziarul New York Times, care a publicat informaţia în februarie 2011 pe bază de documente oficiale ce nu au fost făcute publice niciodată, precizează că nivelul de radioactivitate al deşeurilor legate de fracturarea hidraulică este mult mai ridicat decât nivelul permis de reglementările în vigoare în SUA.
Pe lângă Radium 224/226/228, descendenţii lor Radon-220 şi 222 (Thoron) sunt încă şi mai periculoşi, căci sunt emiţători de radiaţii Alpha periculoase şi se propagă sub formă gazoasă. Ele rămân deci împrenă cu gazele de şist extrase (fiind imposibil de separat de acestea) şi ajung astfel la consumatori odată cu gazele de pe conducte. Dacă gazul metan este ars în arzătoare, elementele radioactive se degajă în spaţiul utilizatorului odată cu gazele rezultate din ardere. 
(după DD magazine, Yves Heuillard).


În Dakota de Nord se interzice reinjectarea în sol a deşeurilor radioactive

Autorităţile din Dakota de Nord, din SUA, au discutat problema sitului de reinjectare folosit de societăţile de extragere a gazului de şist pentru eliminarea lichidelor de fracturare şi a celorlalte deşeuri rezultate din fracturarea hidraulică.
Autorităţile interziseseră reinjectarea de materiale radioactive şi au făcut controale sistematice asupra camioanelor care aduceau deşeurile spre reinjectare în sol. S-au făcut teset pentru detectarea de radium -226, radium-228 şi plumb-210, care sunt materiale natural radioactive Din luna iunie 2011 până în ianuarie 2012, în urma controalelor a fost refuzată deversarea a 23 de camioane, care au fost depistate având conţinut radioactiv.
Se pune problema, însă, ce urmează să se facă în privinţa acestor deşeuri. Există un sit de depunere a elementelor radioactive în statul Colorado, dar nu se ştie ce soluţie se va adopta.

Tratarea deşeurilor nu e suficientă

Un studiu efectuat de Universitatea din Duke şi publicat în octombrie 2013 a examinat apa care ieşea din staţia "Josephine"de tratare a saramurii şi care se deversează apoi în Blacklick Creek, ce alimentează cu apă potabilă oraşele din vestul statului Pensyilvania.
Au fost prelevate mostre în amonte şi în aval de instalaţia de tratare, pe o perioadă de doi ani, până în iunie 2013.
Au fost găsite niveluri ridicate de cloruri, de bromuri în combinaţie cu compuşi izotopici ai oxigenului, hidrogen, stronţiu, şi radiu în apele ce revin la suprafaţă din puţurile de fracturare hidraulică din exploatarea GDS Marcellus.
Rocile în care se găseşte gazul de şist ("roca-mamă") sunt natural radioactive şi contaminează saramura folosită la fracturarea hidraulică.
Uneori fluidul de întoarcere este reinjectat în formaţiuni subterane profunde (aşa cum se face la noi), o practică ce poate provoca perturbaţii seismice. dar fluidele sunt uneori tratate pentru a fi apoi deversate în cursurile de apă.
Nivelul de radium din eşantioanele prelevate în sit au fost de 200 de ori mai ridicate decât eşantioanele prelevate în amontele râului.
Acest nivel înalt de radioactivitate este desigur peste nivelele reglementate şi ar trebui în mod normal să existe o tratare specifică agreată pentru deşeuri radioactive, conform cercetătorilor de la "Duke University's Nicholas school of the environment" din Carolina de Nord.
Sute de situri de eliminare a apelor uzate ar putea fi afectate în acelaşi mod, a declarat profesorul Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului. "dacă oamenii nu trăiesc acolo, nu ar fi o ameninţare imediată a acestei radioactivităţi" a spus el. "Totuşi, există pericolul bioacumulării lente a radiumului ".
Studiul arată necesitatea existenţei unei prevederi specifice şi a unui mecanism independent de control.
În Marea Britanie, unde se pune problema exploatării gazelor de şist, se discută deja despre impunerea unei reglementări de mediu care să împiedice acest gen de acumulare de elemente radioactive (Voeu pieux, NDT).
Studiul a relevat de asemenea un nivel ridicat de salinitate a saramurii "şistoase", care este de 5-10 ori mai sărată decât apa mării, adică de 200 ori peste nivelul maxim permis de reglementări. Saramura este asociată cu niveluri ridicate de bromură de metil, care se transformă în timpul procesului de purificare în trihalometan, care este carcinogen (provoacator de cancer).
Trihalometanul este suspectat de a deteriora ficatul, rinichii şi sistemul nervos central.
Din ianuarie 2013, cele 4197 de puţuri de gaz neconvenţional din Pennsylvania au produs 0,55 milioane mde  deşeuri lichide şi 6,31 milioane  mde fluide de întoarcere. cea mai mare parte din deşeuri sunt eliminate în statul Pennsylvania, dar o parte sunt duse în alte state, ca Ohio sau New Zork, deşi acolo există moratorii contra gazelor de şist.
În iulie, o societate de tratare a apei din New York şi-a recunoscut vinovăţia de a fi falsificat peste 3000 de teste de apă.
În 24 iunie 2013, Vengosh a publicat un raport care arată înalte concentraţii de metan, etan şi propan găsite în eşantioane de apă potabilă prelevate la mai puţin de un kilometru de puţurile de gaz de şist, în 141 de situri diferite. 
(După The Guardian com: Dangerous levels of radioactivity found at fracking wste site in Pennsylvania).
În decembrie 2012, s-a găsit în Pirinei un depozit de materiale radioactive aflate sub cerul liber, provenind de la societatea de exploatare Total. Au fost găsite Uranium 238, Thorium 232 provenind din forajele de gaz. Asta, pentru că nimeni nu îi controlase până atunci.

La noi pericolul acumulării radioactive ar fi sporit de precedentul Cernobil

Dat fiind că radioactivitatea se acumulează în organisme, radiaţiile aduse de exploatarea gazelor de şist se vor adăuga la radiaţiile deja suferite în urma catastrofei de la Cernobil

Precizie maximă la ROMATSA

ROMATSA a trimis ISU Neamţ să salveze o barcă din Franţa

Ştirea, reluată cu deliciu de posturile de televiziune şi de presa electronică spune că ROMATSA a primit un semnal de la o baliză electronică a unei ambarcaţiuni, prin intermediul unui satelit şi a localizat barca pe lacul Izvorul Muntelui. Ca atare, a cerut ISU Neamţ să caute ambarcaţiunea şi să salveze navigatorii.
Partea comică intervine când aflăm că de fapt ambarcaţiunea se găsea în Mediterana, aproape de Marsilia.
2156 km distanţă rutieră între cele două locaţii.

Inspectorul şef al ISU Neamţ, locotenent colonelul Ioan Nitica a explicat ulterior de unde a provenit eroarea.
"Probabilitatea informaţiei era de 50%. Erau două locaţii, una la noi pe lac iar a doua în Marsilia".
Cum adică să fie două locaţii, situate la peste 2000 de kilometri una de alta? Adică satelitul nu dă nişte coordonate anume, ci dă variante de coordonate, cu diferenţe de mii de kilometri între ele?
Sigur că oamenii şi-au pus întrebarea cum să fi ajuns barca înregistrată în Malta tocmai pe lacul Izvorul Muntelui, dar nimic nu e imposibil, în zilele noastre. Barca putea să fi fost adusă cu trailerul. A fost verificată zona cozii lacului, ce fusese indicată, constatându-se că era îngheţată. Asta i-a ajutat pe cei de la ISU să elimine această locaţie, deşi putem să ne gândim şi la o ambarcaţiune blocată în gheţuri, s-au mai văzut cazuri în Antarctica.
Se spune apoi că ROMATSA a trimis după 18 minute de la apelul iniţial un al doilea mesaj, care anula intervenţia.
Vă daţi seama cât de repede au verificat cei de la ISU Neamţ zona lacului Bicaz, în 18 minute?

Dar explicaţiile continuă.
Fireşte, nimeni nu are nici o vină. Operatorul ROMATSA a primit mesajul de la satelit "de la cei care administrează mesajele de la satelit" . Adică, ROMATSA nu a primit mesajul direct de la satelit, ci de la alţii, care administrează mesajele şi le dau mai departe- să înţelegem. Nu ni se spune cine sunt aceştia.
Să fie centrul acela de la Moscova, despre care se vorbise când cu avionul din Apuseni?

Ni se explică în continuare că:
"Ei au dirijat mesajul către centrul de la Constanţa, pe zona de maritim să verifice şi acolo, şi au dat şi la noi mesajul pentru că era în zona noastră".

Acuma, diferenţa Între Bicaz şi Constanţa nu e mare: 470 km pe şosea.


Prin urmare a mai fost o zonă de verificat, cea de la Constanţa. Dar nu ştim dacă cei de acolo au verificat.
Se spune din nou că probabilitatea era de 50%. Adică 50% să fie în România, dar nu se ştia dacă la Constanţa sau la Bicaz?
Dar, precizările continuă.
"Ei ne-au spus clar că la a doua trecere a satelitului ne vor comunica dacă este reală informaţia".
În fine, ceva clar. Şi anume, că nu se ştia dacă informaţia este reală. Adică "ei" (cine? ROMATSA? Ruşii?) nu ştiau dacă au difuzat o informaţie reală sau nu şi aşteptau să mai treacă din nou satelitul, cu veşti.
Aici a fost din nou ceva ce i-a dat de gândit domnului locotenent-colonel de la ISU:
"Eu ştiam că pe partea de salvare maritimă este o reţea globală de 24 de sateliţi geostaţionari. Nouă ni s-a spus că este vorba de trecerea unui satelit, deci se învârtea pe orbită în jurul Pământului".
Iată o informaţie care ar trebui să parvină şi celor de la ROMATSA. Mai bine mai târziu, decât niciodată, nu-i aşa?
Inspectorul şef al ISU Neamţ adaugă că alerta a fost un bun prilej de a realiza un exerciţiu.
Un exerciţiu de logică şi unul de verificare pe teren, la mare şi la munte, să înţelegem.
Păi dacă-i aşa, să le mai dea ROMATSA astfel de exerciţii, că ei se bucură, nu?

Concluzia cea mai importantă este că "nu a fost vorba de o eroare umană, pentru că senzorii, aparatura electronică, mai dau rateuri."
Care senzori? Să fie cei de pe satelit, care au preluat semnalul S.O.S? E vorba despre acei sateliţi geostaţionari care preiau semnalele de urgenţă maritimă? Şi atunci de ce aşteptau cei de la ROMATSA să "mai treacă din nou satelitul"? (Trecem peste pleonasm, că nu de asta ne arde acuma).
Sau, nu ştiau de la care satelit s-a primit informaţia?
Şi dacă sateliţii ăştia dau erori de peste 2000 de kilometri, la ce mai servesc? De ce se mai silesc unii să îi trimită în spaţiu?
Dar s-a mai făcut vorbire şi despre "cei care administrează mesajele de la satelit". De la care satelit, dacă tot nu e clar? Sau e vorba despre oricare mesaje venite de la sateliţi, oricare ar fi ei?
Şi cine sunt aceşti administratori? oricine ar fi ei, desigur nu au nici o vină. Doar se ştie că aparatura asta, electronică, nu e de încredere.

Chiar mă şi întreb, cum or fi nimerit astronauţii aceia pe Lună şi nu au ajuns pe Marte, că pe atunci aparatura electronică nu era aşa de dezvoltată ca acum?

Dar, mă gândesc, numai ai noştri au primit semnalele acestea de la satelitul- sau sateliţii- care dau rateuri? Cei din Franţa, din Italia şi din celelalte ţări din Europa nu au primit aceleaşi semnale? Înseamnă că în întreaga Europă s-au făcut căutări pe toate luciurile de apă (mări, oceane sau lacuri) pe o rază de 2000 de km de la Marsilia? Prilej de multe exerciţii, mă gândesc!

M-am uitat pe site-urile din Franţa după ştiri despre nave malteze în situaţie de urgenţă pe data de 5 februarie.
Şi am găsit doar cargoul Strait View, ce navighează sub pavilion maltez şi care a cerut asistenţă la sud de  Pointe Saint Mathieu (extremitatea vestică a Franţei) pe 8 februarie la ora 2 dimineaţa. Vasul a fost remorcat şi a amarat în portul Brest, pe coasta Atlanticului.
Pe 5 februarie a fost alt cargou în dificultate, unul spaniol ("Luno"), care s-a rupt în două la sud de Bayonne, (pe coasta Atlanticului, aproape de graniţa cu Spania), membrii echipajului fiind salvaţi cu elicopterele armatei, în ciuda condiţiilor meteo dificile.
Doar că niciunul nu era în Mediterana. Nici la Marsilia, nici pe Coasta de Azur. Ambele urgenţe au fost raportate de prefectura maritimă a Atlanticului.
Prefectura maritimă a Mediteranei nu a raportat nici o urgenţă în luna Februarie...

Oare, nu ar fi trebuit ca ROMATSA să îi avertizeze pe cei de acolo că au o urgenţă lângă Marsilia?



joi, 30 ianuarie 2014

miercuri, 29 ianuarie 2014

marți, 21 ianuarie 2014

Accidentul aviatic al medicilor a fost accident de muncă

Am văzut la televizor răspunsurile date la întrebarea dacă groaznicul accident al aterizării forţate a avionului cu medici ce se deplasau pentru prelevarea de organe a fost accident de muncă sau nu.

Giselle la O N B

Baletul Giselle la Opera Naţională din Bucureşti


duminică, 19 ianuarie 2014

UE evită reglementarea gazelor de şist


Uniunea Europeană nu doreşte o reglementare unitară asupra fracturării hidraulice

Recomandarea UE pentru petrol şi gaz de şist


sâmbătă, 18 ianuarie 2014

vineri, 17 ianuarie 2014

O dietă ce ar putea vindeca diabetul

O dietă de înfometare contra diabetului de tip 2


Ţigani,romi, nomazi

Mic lexic 


În prestigiosul ziar Le Monde a apărut un "mic lexic" ce explică termenii de ţigan, rom şi om al voiajului .

joi, 2 ianuarie 2014

marți, 31 decembrie 2013

luni, 30 decembrie 2013

Auditorium de vis

În aşteptarea momentului în care vom beneficia şi noi, românii, de un Auditorium modern, aşa cum au toate oraşele importante din Europa sau din lume (nu doar capitalele), să ne delectăm puţin cu Sala de concerte Walt Disney din Los Angeles.

TVA creşte în Franţa de la 19,6% la 20%

De la 1 ianuarie 2014, în Franţa TVA  va fi 20% 

O echipă a postului de televiziune France 2 a urmărit o gospodină la cumpărăturile curente, calculând de fiecare dată diferenţa de preţ ce survine după majorarea TVA cu 0,4%. În ziua respectivă, pentru persoana aceea, diferenţa era cam de un euro. Diferenţa aceasta nu cuprinde, însă, efectul majorării asupra preţurilor mărfurilor ca urmare a majorării costurilor materiilor prime, transporturilor etc.

duminică, 29 decembrie 2013

Scortisoara poate fi toxica

UE interzice prăjiturile cu scorţişoară

Aflăm din presă că Uniunea Europeană ar putea interzice prăjiturile făcute cu (multă) scorţişoară - fiind citate rulourile tradiţionale daneze, dar ne putem gândi şi la plăcinta cu mere, la vinul fiert etc.

Cum asta?

Şalău cu bere la cuptor


Reţetă simplă de peşte alb cu bere şi smântână

O alternativă la bucatele grele din carne de porc

Ingrediente:
  • 4 porţii de şalău de câte 200g 
  • 4 cepe
  • 120 ml bere blondă amară
  • o roşie tăiată cubuleţe
  • 60 g unt
  • 200 ml smântână 
  • sare, piper, verdeaţă
  • paprika, mac (după gust)
Preparare:
1. Se şterg bucăţile de şalău, se sărează şi se piperează pe ambele feţe
2. Se toacă fin ceapa .
3. Se topesc 30g unt într-o tigaie, se pun bucăţile de şalău şi  se rumenesc , câte 3 minute pe fiecare parte, apoi se scoate peştele şi se pune deoparte.
4. În tigaie, se adaugă restul de unt şi ceapa tocată, care se căleşte la foc mic , amestecând mereu, apoi se adaugă paprika şi macul. Se amestecă bine, apoi se adaugă berea şi se lasă a foc mic, acoperit timp de 10 minute. Se adaugă pe urmă smântâna şi se amestecă iar.
5. Se pune peştele la cuptor (termostat 6 - 180°C) pentru 8 -10 minute, împreună cu sosul de bere cu ceapă şi smântână, acoperit cu folie de aluminiu.

7. Se serveşte cu garnitură din cubuleţe de roşie şi verdeaţă.

sâmbătă, 28 decembrie 2013

Bilete de avion reduse cu 90%

Internauţi norocoşi au profitat de o reducere cu 90% a preţurilor biletelor de avion pe un site de rezervări.

Numai că a fost... o greşeală a programului informatic.

Din eroare, au fost vândute bilete la compania aeriană americană Delta Air Lines la preţuri extrem de mici. De exemplu, zboruri cu 25 de dolari între New York şi Los Angeles, sau zbor dus-întors Baltimore-Honolulu pentru mai puţin de 100 de dolari.
Greşeala a fost corectată, dar compania aeriană a anunţat că biletele deja cumpărate la preţ redus rămân valabile, chiar dacă totul s-a datorat unei erori.

Fântâna tinereţii

Cercetătorii au găsit gena tinereţii


vineri, 27 decembrie 2013

Vânzătorii oferă informaţii corecte clienţilor..

Dar nu la noi!

Sigur, sunt şi vânzători corecţi, care îi informează pe clienţi aşa cum trebuie, ba mai dau chiar şi sfaturi competente, dacă este cazul.
Numai că, din ce în ce mai mult, întâlnim nu numai informaţii eronate date prin viu grai, dar chiar şi etichete mincinoase, puse de către vânzătorii lipsiţi de scrupule.
De foarte multe ori, în magazine care vând confecţii, vânzătorii se arată intrigaţi dacă încerci să găseşti eticheta fabricantului pe care să fie trecută compoziţia fibroasă a materialului. Vânzătorul sare să "te ajute" şi spune repede din ce e făcut materialul. De exemplu, din lână. Dacă insişti şi găseşti eticheta, de multe ori pe ea scrie : poliester. Sau poliester 80%, bumbac 20% etc.
 Vânzătorul nu se tulbură că a fost prins cu minciuna -  e obişnuit. "Dar ce, dumneavoastră vă luaţi după etichete? Pipăiţi aici, se vede că e din lână".  (Las' că şi unele etichete sunt evident mincinoase, dar totuşi, dacă pui cap la cap ceea ce scrie pe etichetă cu ceea ce îţi spun simţul pipăitului şi experienţa la cumpărături, mai poţi să te lămureşti. Mai ales dacă vezi contradicţii flagrante, cum ar fi o etichetă pe care scrie "real leather" pe o confecţie din material textil... ).


Cât despre mărfurile de la tarabele de pe trotuar...ce să mai spunem. Vedem o etichetă mare, scrisă pe  o bucată de carton: " pantaloni din lână". Te uiţi cu neîncredere la pantalonii din tricot flauşat pe dos ce nu aduce defel a lână.  Pe etichetă nu scrie decât ceva pe chinezeşte - dar fără vreo referire la material. În interior- nici o etichetă. "Unde scrie că sunt din lână?" - întrebi. "Nu scrie". " Atunci de unde ştim că sunt din lână?" "Păi vă spun eu!" exclamă plină de siguranţă vânzătoarea. "Dar de unde ştiţi?" "Pâi ştiu, că îi am pe mine!"....Mi-a plăcut.

Ceva mai încolo, multe eşarfe în dreptul cărora scrie mare: "Kaşmir".
Unele au doar o etichetă lipită, pe care scrie un singur cuvânt: Pashmina. Eticheta este în mod evident lipită pe un material ce nu are nici o legătură cu lâna fină a caprelor din Himalaia. Pe altele, etalate pe aceea şi tarabă şi făcute din acelaşi material scrie : Pashmina 100% polyester. Dacă îl întrebi pe vânzător de ce a scris "kaşmir" pe etichetă, dacă şalurile sunt din poliester, el răspunde senin: "păi asta e caşmirul, un amestec cu poliester!"

Într-un magazin cu produse tradiţionale, bio şi cu preţuri pe măsură, admir borcănelele cu felurite produse frumos prezentate. Vânzătoarea mi se alătură imediat, dornică să mă ajute.
În dreptul unui  borcănel scrie: "vişine crude, fără conservanţi". Întreb: "dar cum se păstrează vişinele astea aşa...fără să fie fierte şi fără conservant?"  Răspunsul a venit promt: "Ei, le-au pus nişte salicilat, că altfel cum să ţină?".  "Bine, bine, dar atunci de ce scrieţi că  nu au conservant?" - O ridicare indignată din umeri ţine loc de răspuns. De ce insist atâta?

Pe numeroase articole de lenjerie feminină scrie pe etichete, în dreptul rubricii "compoziţie fibroasă" : satin. Desigur, satinul nu indică o anumită compoziţie fibroasă, ci doar un tip de ţesătură, care poate fi făcută din multe feluri de fibre.  Totuşi, fabricantul evită să scrie adevărul, adică "poliester". Poate nu toată lumea se prinde.
Pe altele, nu mai scrie nimic. Vânzătoarea spune plină de siguranţă: " E din mătase". "Cum, mătase naturală? " întrebi cu un zâmbet. "Ei, nu chiar mătase naturală, că de asta nu mai este acuma, vă daţi seama...mătasea naturală era pe timpuri...". "Pare să fie un material sintetic" - spui, după pipăit. "Da,... sintetic,... dar nu e sinteticul ăla pe care îl ştiţi dumneavoastră, e alt material, e foarte bun, n-a venit nici un client să se plângă". De altfel, de multe ori primeşti explicaţia asta: "Este dintr-un material bun" (sic!).

Şi tot aşa mai departe...
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 26.03.2014
Alte exemple de toată frumuseţea
La un magazin de dulciuri de pe bulevardul Magheru, un loc important e ocupat de batoane de ciocolată cu ambalaj modest, dar pe care scrie mare: ciocolată cu lapte 100% unt de cacao.
Evident, ciocolata nu poate fi făcută numai din unt de cacao. Dacă producătorul vrea să se laude cu cantitatea de unt de cacao folosită, putea să specifice procentul din totalul compoziţiei. Dar asta nu se întâmplă. Proprietarul arab e indignat: eticheta arată că cioclata nu e cu unt de vacă sau cu "unt de margarină", ci cu unt de cacao - nu e clar?

Mediul ne modelează genele

Ceea ce moştenim poate fi îmbunătăţit

Genele fiecărui individ se exprimă diferit în funcţie de condiţiile de mediu. În acest fel, fiecare ins îşi fasonează propriul genom.
Cercetătorul Gene Robinson de la universitatea din Illinois a făcut un experiment care arată în ce măsură mediul modelează răspunsul genetic al fiecărui indivin, nu numai uman, dar şi din lumea animală.

El a studiat comportamentul unor tinere albine din două subspecii diferite: albina europeană şi albina africană, ce au fost introduse în colectivităţi de albine din subspecia diferită de a lor.
Se ştie că cele două subspecii de albine au comportamente diferite, albina africană fiind mult mai agresivă decât cea europeană.
Cercetătorul a constatat cu surpriză că tinerele albine şi-au modificat comportamentul în funcţie de colectivitatea în care se găseau, deşi genele lor le-ar fi indicat altceva. În mediul albinelor africane agresive, albinele europene au devenit şi ele agresive, iar în mediul paşnic al albinelor europene, albinele africane au devenit la rândul lor mai puţin agresive.
Experimentul a demonstrat că modificările epigenetice, insuflate de mediul social, permit o plasticitate a genomului de origine, o schimbare de expresie a genelor şi deci a comportamentului.
Este vorba despre expresia genelor în ARN (molecula care transportă informaţi genetică, NDLR), apoi în proteine, care condiţioneză genotipul unui individ, deci comportamentul său într-un anumit mediu.

Cum ne putem fasona propriul genom

În ceea ce ne priveşte pe noi, omenii, studiul lui Gene Robinson arată că de  anturajul poate avea ca efect activarea sau reducerea la tăcere a anumitor gene, deci am avea puterea de a ne fasona propriul genom.
Astfel, mediul social, la fel ca  alimentaţia, activitatea sportivă, metabolică, hormonală etc pot să ne influienţeze epigenomul , adică modul de exprimare al genelor.
Copiii stimulaţi sunt mult mai inteligenţi decât alţii, pentru că mama, vorbindu-i copilului va face să funcţioneze un anumit număr de neuroni şi va stimula un anumit număr de gene care vor da multe proteine.

Legătura dintre mediu, gene şi boli

Geneticianul Steve Cole a studiat legătura dintre mediu, gene şi boli.
Izolarea socială, stresul şi sărăcia ar putea fi factori care să afecteze imunitatea unora dintre noi, atingând în primul rând genele.
Anumite gene regizează răspunsul nostru imunitar în funcţie de starea noastră psihică. Ele au fost numite " gene de răspuns la ostilitate". Ele sunt implicate mai ales în răspunsul inflamator şi antiviral. Se pare că sistemul nostru nervos central este capbil să transforme semnalele condiţiei noastre socaile în semnale hormonale şi în schimbări ale neurotransmiţătorilor (care sunt molecule de semnal produse de neuroni),  aceştia la rândul lor urmând să moduleze expresia anumitor gene ale imunităţii.

Dacă nişte şoricei sunt separaţi de mama lor după naştere câte o oră , la diferite intervale, se constată că stresul le afectează răspunsul imunitar şi vor creşte mai puţin decât cei care u trăit tot timpul alături de mama lor.

S-a observat în decursul timpului că percepţia pozitivă asupra propriei persoane este fundamentală pentru echilibrul nostru mental, psihic şi fizic.
Elementul nou constă în studiile ştiinţifice asupra felului în care starea de spirit influienţează asupra stării de sănătate.


RMGC urmărită pentru spălare de bani

Compania RMGC ce vrea să extragă aurul nostru de la Roşia Montană e acuzată de spălare de bani

Procurorii români au deschis o anchetă asupra companiei Roşia Montană Gold Corporation pentru spălare de bani şi evaziune fisclă- conform anunţului existent pe site- ul RISE Project.


RMGC a vărsat peste un milion de lei (300 000$) societăţii Kadok Interprest SRL, firmă despre care procurorii  spun că este o societate fantomă utilizată de o reţea criminală organizată din oraşul Ploieşti. 

Potrivit bilanţului oficial, RMGC a avut încasări anul trecut de numai 393.000 de lei – adică de trei ori mai mici decât suma pe care a plătit-o firmei Kadok Interprest din Ploieşti. Mai mult, în 2012, corporaţia RMGC a înregistrat pierderi de 111,5 milioane de lei.

Conform ştirilor din presă, (daily business) în acest dosar a fost arestat consilierul Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, fiind citată pentru complicitate şi firma Trans Expedition Feroviar, una dintre firmele GFR (Grupul Feroviar Român), cercetările vizând în total 43 de societăţi comerciale (peste 75 de persoane fizice şi juridice) . 
Firma Trans Expedition Feroviar a virat 1 674 000 lei în contul firmei fantomă Kadok Interprest din Ploieşti, considerată instrument pentru spălare de bani.

RMGC este controlată de compania canadiană Gabriel Resources Ltd, care deţine 80,69 % dintre acţiuni. Restul de 19,31% aparţine societăţii Mininvest Roşia Montană SA, a cărei înfiinţare  fost aprobată de guvern în luna aprilie a.c. special pentru a gestiona cota din RMGC. Noua firmă a fost desprinsă tunci din compania naţională Minvest SA Deva. Pe 20 noiembrie 2013 Guvernul a mutat societatea proaspăt înfiinţată înapoi la Ministerul Economiei, după ce în ultima jumătate de an a fost coordonată de ministrul marilor proiecte, Dan Şova. Decizia a survenit în contextul respingerii în Parlament a proiectului de lege privind afacerea de la Roşia Montană. 

Conform datelor apărute în presă, RMGC poate vinde în avans aurul şi argintul ce urmează a fi extrase pentru a-şi finanţa operaţiunile. (Nu ştiu de ce nu ar putea să facă asta statul român n.n.). În schimb, conform contractului cu RMGC, statul român nu va încasa dividende atâta timp cât acţionarul minoritar român va avea datorii faţă de Gabriel Resources ca urmare a majorărilor de capital.
Deci, dacă am înţeles bine, nici statul român şi nici RMGC nu au bani să demareze excavaţiile. Dar RMGC poate vinde aurul şi argintul nostru pentru a se finanţa, în schimb statul român nu poate face asta. (De ce? E o întrebare bună!). Cum RMGC va avea bani , din aurul nostru vândut în avans,  va putea majora continuu capitalul, iar statul român nu va putea plăti partea sa, neavând dreptul să vândă propriul nostru aur. Deci nu va lua nici dividende.  Tare, nu?


Ce vrea să producă RMGC?

Produse semifinite (concentrate), bare de aliaj "doré" (considerat ca produs finit, deşi el necesită rafinare pentru a fi turnat în lingouri de aur şi de argint, deci este tot un produs semifinit) , dar şi lingouri (asta dacă va găsi pepite de aur nativ, pentru că nu intenţionează să aibă o rafinărie).


Cum a obţinut RMGC "drepturi" la Roşia Montană

RISE Project a publicat mai multe documente privind afacerea Roşia Montană:

  • Licenţa 47/1999 şi anexa prin care se stabilea perimetrul licenţei la 1200 ha.

Deşi Legea minelor nu permite mărirea perimetrului unei licenţe de exploatare, ci doar micşorarea lui, au fost întocmite acte adiţionale şi modificări prin care perimetrul licenţei de exploatare a fost mărit la 2122 ha (în 1999), apoi la 4282 ha (în 2001), pe urmă la 2388 ha (în 2004). (Deci perimetrul a fost aproape dublat în mod ilegal?)


  • Conform datelor RISE Project, Licenţa de exploatare 47/1999 este pentru mina veche şi nu pentru "proiectul RMGC", care a fost făcut abia în 2001.
  • Obţinerea licenţei prin ocolirea legii

Pe 7 iunie 1997, firma Gabriel, prin subsidiara Gabriel Jersey, a făcut un Contract de încorporare şi un Articol de Asociere cu Minvest, rezultând compania mixtă EuroGold Resources SA, actuala RMGC. Se încheiase o "înţelegere prealabilă" în care Minvest se obliga să obţină licenţele de exploatare pentru Roşia Montană şi de explorare pentru Bucium şi să le transfere în termen de 7 zile lui EuroGold. (este ore legal aşa ceva?). În acest fel licenţa a fost obţinută fără licitaţie publică.

Iniţial Gabriel Jersey avea 65% din acţiuni, iar Minvest vea 33,8%. Dar RMGC a făcut în 1999 o majorare de capital, noile acţiuni fiind atribuite lui Gabriel Jersey, care deţine de atunci 80%, Minvest rămânând cu numai 19,31% (restul aparţinând unor acţionari minoritari despre care nu se vorbeşte). 
În anul 2000 Licenţa de exploatare 47/1999 e transferată de ANRM către RMGC.

  • Numai că o licenţă "mixtă" de explotare, dar şi de exploarare este ilegală, Legea Minelor 61 /1998 stipulând la art. 9 şi 10 că exploararea şi exploatarea se realizează pe baza unor licenţe exclusive, acelaşi lucru fiind stipulat şi în Legea minelor 85/2003.

De asemenea, Minvest avea dreptul să primească licenţă de exploatare fără concurs public de oferte pentru că lucrase deja la Roşia Montană înainte de apariţia legii, în timp de RMGC ar fi trebuit să câştige un concurs public de oferte, ceea ce nu s-a întâmplat.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În acelaşi timp, nu se vorbeşte mai deloc despre mina  de la Certej, unde Eldorado Gold Corporation a obţinut licenţă de exploatare (tot prin cianurare) pe 2670 ha în apropiere de Geoagiu Băi.
O fi fost vreo licitaţie publică?
Printr-o coincidenţă, şi acolo statul român ar avea doar 20%.

Dacă ne gândim că terenurile imense implicate în excavaţii prin dinamitare vor fi pierdute pe vecie pentru alte întrebuinţări, cam cât pierd românii doar de aici?
Ioana Băsescu a cumpărat terenul de la Nana cu 4500 €/ha. 
Cele două exploatări aurifere privează statul român de 2388 ha+2670 ha=5058 ha.
la preţul estimativ de mai sus, ar fi 5058 x 4500 =22 761 000 euro pierduţi de statul român. Pierderea este de fapt mult mai mare, pentru că terenul respectiv cuprinde localităţi, biserici, morminte, site-uri arheologice şi monumente istorice care nu pot fi înlocuite.
Se pierd porţiuni din ţară.
Nu doar la aceste două exploatări aurifere, ci şi la celelalte care au fost date pe gratis de autorităţile statului. 


Grupul canadian Carpathian Gold prin Samax România intenţionează să deschidă trei exploatări de aur şi de cupru în judeţul Hunedoara, unde se spune că se vor face investiţii de până la 1,2 miliarde de dolari în următorii 20 de ani (o medie de 60 de milioane de dolari pe an). Carpathian Gold (CPN) deţine drepturile de explorare a zăcămintelor de aur şi de cupru de la Rovina, din judeţul Hunedoara, cu resurse estimate la 7,2 milioane de uncii de aur.(223,2 tone!).

Cum se face că noi, românii nu mai avem drepturi asupra bogăţiilor din subsolul pământului nostru?

joi, 26 decembrie 2013

Nimeni nu răspunde pentru exploziile din apartamente

Cine răspunde de instalaţia de gaze 

Vedem mereu la posturile de televiziune, situaţii tragice legate de instalaţiile de gaze naturale.
Chiar astăzi, o explozie devastatoare a distrus un bloc nou din Călăraşi, sodându-se  cu mai multe victime , dar şi cu distrugerea principalului bun material al familiior ce locuiau acolo, locuinţele lor.


Doar intervenţia unui pompier aflat la faţa locului, care a apreciat că va urma o explozie şi că barul aflat la parter trebuie evacuat a făcut ca numărul victimelor să nu fie mult mai mare.


Compania furnizoare de gaze fusese sesizată că se simte "miros de gaz", dar reprezentanţii companiei, care au venit de două ori în urma sesizărilor,  s-au limitat la verificarea spaţiilor comune şi a branşamentului . În comunicatul dat publicităţii după nenorocire, compania afirmă că deflagraţia a pornit de la unul dintre apartamente, iar responsabilitatea instalaţiilor din interiorul apartamentelor revine locatarilor, aşa că...."ne exprimăm compasiunea" şi cu asta - basta.
Există acum o anchetă penală.

Vorba este că reprezentanţii companiei de gaze spun- şi probabil că aşa este- că legislaţia actuală a lăsat locatarilor responsabilitatea pentru instalaţia interioară de gaze.
Dacă un locatar dintr-un apartament simte miros de gaze şi telefoneză la compania de distribuţie a gazelor, este sfătuit să apeleze la un "instalator autorizat particular".
Dar, să ne punem puţin în situaţia unui locatar care primeşte un astfel de răspuns. Ce poate el să facă, pentru a interveni în regim de urgenţă? Caută în grabă un instalator. Dar instalaţiile de gaze naturale constituie un domeniu specializat aparte, instalatorii de gaze trebuie să deţină autorizaţii speciale care să le ateste competenţa....
Dacă însă locatarul nu are la cine să apeleze, în grabă, e fericit să găsească "un instalator", fără să îndrăznească să-i ceară acestuia autorizaţia, pentru a verifica dacă totul e în regulă.
Şi iată cum ne apropiem de situaţia în care orice cetăţean care "se pricepe la instalaţii" se apucă să intervină la instalaţia interioară de gaze.
Şi dacă, Doamne fereşte, se întâmplă o nenorocire?
Poate locatarul să suporte pagubele imense care rezultă? Nu. Este de vină? În general, nu, pentru că el a făcut tot ce putea şi ce se pricepea să facă, la nivelul său. Este de vină instalatorul care a intervenit defectuos? Probabil că da, dar oricum nu poate acoperi pagubele din veniturile sale modeste.
Compania de distribuţie a gazelor spune : îmi pare rău pentru voi....

Şi atunci, ce e de făcut?

Probabil că reglementările în vigoare trebuie îmbunătăţite.


În trecut, înainte de război, când se introdusese pentru prima dată gazul metan pentru utilizare casnică, a avut loc o explozie la o locuinţă aflată la demisol. Scăpările de gaze nu fuseseră percepute, dat fiind că gazul metan nu are miros. Ca urmare a acestui accident nefericit, reglementările legate de gazele folosite de populaţie au fost imediat îmbunătăţite, devenind obligatorie adăugarea de etil mercaptan, un gaz cu miros specific ce să constituie un semnal al scăpărilor de gaze din conducte.

Şi acum e nevoie probabil de o reglementare îmbunătăţită în acest domeniu.
Nu e în regulă ca o bombă potenţială să fie lăsată în responsabilitatea exclusivă a unor cetăţeni cu grade de specializare şi de competenţă diferite, care să apeleze, în caz de defecţiune, la meseriaşi particulari ce nu îşi pot asuma integral responsabilitatea pentru instalaţia respectivă pentru simplul motiv că nu sunt solvabili pentru uriaşele pagube ce pot rezulta.
Este normal ca cetăţenii să ştie că există o instituţie anume la care trebuie să se adreseze în caz de defecţiune , dar care să efectueze şi controale periodice ale instalaţiei, instituţia respectivă asumându-şi responsabilitatea pentru instalaţiile interioare controlate şi întreţinute.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 05.03.2014

Explozie şi incendiu într-un bloc din Medgidia

Într-un bloc din Medgidia, un lucrător de la o societate care umple butelii cu gaz lichefiat a vrut să transfere gaz dintr-o butelie într-alta.
Încă un "meseriaş" care lucrează pe cont propriu, din păcate cu urmări pe propria sa iele, dar şi pe a celorlalţi locatari.
A avut loc o explozie urmată de incendiu, douăsprezece persoane fiind rănite, unele foarte grav.  20 de  apartamente au fost avariate, inclusiv ca urmare a stingerii cu apă a incendiului.
Cine va suporta pagubele?




miercuri, 25 decembrie 2013

Cutremur pe Valea Oltului

Cutremur de mică adâncime lângă Brezoi

Data/ORA
Mag
Adancime
( km )
Lat
(grade )
Long
( grade )
Regiune
25.12.2013, 06:41:31
2.5
0
45.42N
24.25E
Zona Brezoi-Grebleşti-Perişani, 
judeţul Vâlcea



Chiar în dimineţa de Crăciun, un cutremur de forte mică adâncime- sub 1 km - pe Valea Oltului.
Cum cutremurele de adâncime atât de mică ar putea avea legătură cu activităţile umane din zonă, ar fi de văzut cam ce activităţi din zonă presupun forări la 1km adâncime sau mai puţin....