Se afișează postările cu eticheta conditii de trai. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta conditii de trai. Afișați toate postările

vineri, 5 decembrie 2014

Cum să scapi de mucegai

Si de umezeala din locuinţă

Cu produse care nu sunt toxice.
Mucegaiul care apare pe faţá interioară a pereţílor locuinéi este periculos pentru sănătate. El poate provoca numeroase probleme, cum ar fi astmul.
De cele mai multe ori, mucegaiul apare în încăperile umede, cum ar fi baia, pivniţa sau bucătăria. Există în comerţ produse pentru combaterea mucegaiului, dar ele sunt toxice.
Se pot folosi însă şi metode „de la bunica”.
Oţetul alb va elimina petele de mucegai, iar uleiul esenţial de tei va distruge ciuperca.
Reţetă de la bunica
1.      Curăţaţi căt puteţi de bine petele cu partea aspră a buretelui, îmbibată în oţet alb
2.      Curăţaţi delicat peretele de sus în jos.
3.      Diluaţi într-un pulverizator  oţet alb cu apă.
4.      Adăugaţi-i uleiul esenţial de tei.
5.      Pulverizaţi direct pe mucegai.
6.      Lăsaţi să acţioneze mai multe ore, apoi ştergeţi cu o cârpă moale.
7.      Reluaţi operaţiunea şi lăsaţi să se usuce. Nu clătiţi.
Ingrediente
·         300 ml de oţet alb
·         200 ml apă
·         5 picături de ulei esenţial de tei. (puteţi încerca şi doar cu oţet)
Echipament necesar
·         Un burete sau o perie mică
·         O cârpă moale
·         O pereche de mănuşi
·         O mască de protecţie
Sfaturile bunicii
·         Aerisiţi mereu încăperile, ca să nu se formeze mucegai.  (Atenţie la tâmplăria foarte etanşă –trebuie să fie prevăzută cu dispozitive de aerisire, sau cu ochiuri mobile mici care să fie deschise şi iarna)
·         Verificaţi mereu ventilaţia . Un spaţiu neaerisit face mucegai. E valabil şi pentru podurile neaerisite  sau pentru debaralele fără ghene de ventilaţie.
·          Folosiţi un dezumidificator sau un absorbant de umiditate dacă e necesar.
·         Determinaţi cauza mucegaiului: umezeală, proastă ventilaţie, scăpări de apă, urcarea umezelii prin spaţiile capilare dacă nu s-a făcut o barieră contra umidităţii deasupra fundaţiilor, la baza pereţilor.  De multe ori, e nevoie de intervenţia unui specialist.
·         Nu folosiţi uleiul esenţial de tei dacă în casă sunt femei însărcinate, femei care alăptează sau copii mici.

Ce facem în caz de igrasie prin ascendenţă capilară?


Este vorba despre apa care urcă din sol prin perete, dacă nu s-a prevăzut o membrană impermeabilă deasupra fundaţiei sub perete. 
Membrana sau stratul impermeabil trebuie să se afle deasupra niveluui solului - de aceea se fac socluri la case.
Dacă observaţi că peretele casei se umezeşte de jos în sus, constataţi dacă bariera împotriva umidităţii din sol există şi dacă ea e poziţionată corect. Dacă membrana izolantă orizontală e în regulă, dar terenul înconjurător e mai sus decât ea, trebuie să fia săpat pentru a fi coborât sub nivelul ei. Dacă membrana izolantă orizontală nu a fost executată corect sau lipseşte, se pot practica găuri la nivelul respectiv , prin care să se injecteze o pastă impermeabilă, ori se lărgesc şi se adâncesc rosturile existente şi se aplică un mortar impermeabil de tipul Impermix sau Radmix.
De la hidroizolaţia orizontală în jos, soclul trebuie hidroizolat pe exterior.
Dacă pânza freatică e ridicată şi casa nu are o hidroizolaţia corespunzătoare, trebuie ca aceasta să fie realizată fie şi ulterior, urmărindu-se obţinerea unei cuve impermeabile . 
Pentru asta, se curăţă de tencuială partea inferioară a pereţilor pe o înălţime de circa 50 de centimetri sau cel puţin egală cu cea care este sub nivelul solului, se pune un cordon hidroexpansiv la baza pereţilor şi se impregnează pardoseala de beton cu un produs de tip Radmyx, se hidroizolează pereţii pe zonele curăţate cu Radmix Slurry, apoi se refac finisajele.

Ce facem dacă peretele este umezit mai sus de soclu?

Verificăm dacă jgheaburile şi burlanele sunt în bună stare. Se verifică şi acoperişul, precum şi tocurile uşilor şi ferestrelor, pentru a găsi eventualele locuri prin care se poate infiltra apa. Desigur, se fac reparaţiile necesare.

Dacă avem umiditate din condens

Condensul apare sub forma unor picături de apă pe ferestre sau pe pereţi. Dacă nu se iau măsuri împotriva acestui fenomen, va apărea curând mucegaiul.
Prima măsură este aerisirea corespunzătoare. În băi se pot monta ventilatoare care să evacueze aerul umed fără deschiderea ferestrei (dacă e iarnă). În bucătării hotele evacuează aerul cald cu aburi, iar în lipsa lor se pot monta ventilatoare. (Atenţie să nu deterioraţi elementele de rezistenţă ale clădirii făcând găuri prin ele). Se pot folosi şi dezumidificatoare. Ferestrele etanşe cu geam de tip termopan ar trebui să fie prevăzute cu dispozitive de aerisire hidroreglabile (adică să se deschidă automat în caz că umiditatea din interior depăşeşte un anumit nivel).
Vaporii condensează în primul rând în dreptul punţilor termice (adică în dreptul porţiunilor de pereţi care sunt mai reci decât restul peretelui). Aceste zone ar trebui să fie termoizolate .

Dacă problemele constructive sunt complicate, apelaţi la firme specializate pentru a le rezolva.


sâmbătă, 26 aprilie 2014

Indicele de Dezvoltare Umană

IDH

Indicele de dezvoltare umană (IDH) este un indicator compozit (calculat de ONU) al nivelului de dezvoltare al unei ţări, ţinând cont în părţi egale de speranţa de viaţă la naştere, de indicele de şcolarizare şi de alfabetizare şi de Produsul Interior Brut pe locuitor. 

joi, 20 martie 2014

Val de sinucideri la Orange

9 salariaţi de la firma Orange (Franţa) s-au sinucis de la începutul anului 2014 iar 11 s-au sinucis în 2013. 

vineri, 27 decembrie 2013

Vânzătorii oferă informaţii corecte clienţilor..

Dar nu la noi!

Sigur, sunt şi vânzători corecţi, care îi informează pe clienţi aşa cum trebuie, ba mai dau chiar şi sfaturi competente, dacă este cazul.
Numai că, din ce în ce mai mult, întâlnim nu numai informaţii eronate date prin viu grai, dar chiar şi etichete mincinoase, puse de către vânzătorii lipsiţi de scrupule.
De foarte multe ori, în magazine care vând confecţii, vânzătorii se arată intrigaţi dacă încerci să găseşti eticheta fabricantului pe care să fie trecută compoziţia fibroasă a materialului. Vânzătorul sare să "te ajute" şi spune repede din ce e făcut materialul. De exemplu, din lână. Dacă insişti şi găseşti eticheta, de multe ori pe ea scrie : poliester. Sau poliester 80%, bumbac 20% etc.
 Vânzătorul nu se tulbură că a fost prins cu minciuna -  e obişnuit. "Dar ce, dumneavoastră vă luaţi după etichete? Pipăiţi aici, se vede că e din lână".  (Las' că şi unele etichete sunt evident mincinoase, dar totuşi, dacă pui cap la cap ceea ce scrie pe etichetă cu ceea ce îţi spun simţul pipăitului şi experienţa la cumpărături, mai poţi să te lămureşti. Mai ales dacă vezi contradicţii flagrante, cum ar fi o etichetă pe care scrie "real leather" pe o confecţie din material textil... ).


Cât despre mărfurile de la tarabele de pe trotuar...ce să mai spunem. Vedem o etichetă mare, scrisă pe  o bucată de carton: " pantaloni din lână". Te uiţi cu neîncredere la pantalonii din tricot flauşat pe dos ce nu aduce defel a lână.  Pe etichetă nu scrie decât ceva pe chinezeşte - dar fără vreo referire la material. În interior- nici o etichetă. "Unde scrie că sunt din lână?" - întrebi. "Nu scrie". " Atunci de unde ştim că sunt din lână?" "Păi vă spun eu!" exclamă plină de siguranţă vânzătoarea. "Dar de unde ştiţi?" "Pâi ştiu, că îi am pe mine!"....Mi-a plăcut.

Ceva mai încolo, multe eşarfe în dreptul cărora scrie mare: "Kaşmir".
Unele au doar o etichetă lipită, pe care scrie un singur cuvânt: Pashmina. Eticheta este în mod evident lipită pe un material ce nu are nici o legătură cu lâna fină a caprelor din Himalaia. Pe altele, etalate pe aceea şi tarabă şi făcute din acelaşi material scrie : Pashmina 100% polyester. Dacă îl întrebi pe vânzător de ce a scris "kaşmir" pe etichetă, dacă şalurile sunt din poliester, el răspunde senin: "păi asta e caşmirul, un amestec cu poliester!"

Într-un magazin cu produse tradiţionale, bio şi cu preţuri pe măsură, admir borcănelele cu felurite produse frumos prezentate. Vânzătoarea mi se alătură imediat, dornică să mă ajute.
În dreptul unui  borcănel scrie: "vişine crude, fără conservanţi". Întreb: "dar cum se păstrează vişinele astea aşa...fără să fie fierte şi fără conservant?"  Răspunsul a venit promt: "Ei, le-au pus nişte salicilat, că altfel cum să ţină?".  "Bine, bine, dar atunci de ce scrieţi că  nu au conservant?" - O ridicare indignată din umeri ţine loc de răspuns. De ce insist atâta?

Pe numeroase articole de lenjerie feminină scrie pe etichete, în dreptul rubricii "compoziţie fibroasă" : satin. Desigur, satinul nu indică o anumită compoziţie fibroasă, ci doar un tip de ţesătură, care poate fi făcută din multe feluri de fibre.  Totuşi, fabricantul evită să scrie adevărul, adică "poliester". Poate nu toată lumea se prinde.
Pe altele, nu mai scrie nimic. Vânzătoarea spune plină de siguranţă: " E din mătase". "Cum, mătase naturală? " întrebi cu un zâmbet. "Ei, nu chiar mătase naturală, că de asta nu mai este acuma, vă daţi seama...mătasea naturală era pe timpuri...". "Pare să fie un material sintetic" - spui, după pipăit. "Da,... sintetic,... dar nu e sinteticul ăla pe care îl ştiţi dumneavoastră, e alt material, e foarte bun, n-a venit nici un client să se plângă". De altfel, de multe ori primeşti explicaţia asta: "Este dintr-un material bun" (sic!).

Şi tot aşa mai departe...
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 26.03.2014
Alte exemple de toată frumuseţea
La un magazin de dulciuri de pe bulevardul Magheru, un loc important e ocupat de batoane de ciocolată cu ambalaj modest, dar pe care scrie mare: ciocolată cu lapte 100% unt de cacao.
Evident, ciocolata nu poate fi făcută numai din unt de cacao. Dacă producătorul vrea să se laude cu cantitatea de unt de cacao folosită, putea să specifice procentul din totalul compoziţiei. Dar asta nu se întâmplă. Proprietarul arab e indignat: eticheta arată că cioclata nu e cu unt de vacă sau cu "unt de margarină", ci cu unt de cacao - nu e clar?

Mediul ne modelează genele

Ceea ce moştenim poate fi îmbunătăţit

Genele fiecărui individ se exprimă diferit în funcţie de condiţiile de mediu. În acest fel, fiecare ins îşi fasonează propriul genom.
Cercetătorul Gene Robinson de la universitatea din Illinois a făcut un experiment care arată în ce măsură mediul modelează răspunsul genetic al fiecărui indivin, nu numai uman, dar şi din lumea animală.

El a studiat comportamentul unor tinere albine din două subspecii diferite: albina europeană şi albina africană, ce au fost introduse în colectivităţi de albine din subspecia diferită de a lor.
Se ştie că cele două subspecii de albine au comportamente diferite, albina africană fiind mult mai agresivă decât cea europeană.
Cercetătorul a constatat cu surpriză că tinerele albine şi-au modificat comportamentul în funcţie de colectivitatea în care se găseau, deşi genele lor le-ar fi indicat altceva. În mediul albinelor africane agresive, albinele europene au devenit şi ele agresive, iar în mediul paşnic al albinelor europene, albinele africane au devenit la rândul lor mai puţin agresive.
Experimentul a demonstrat că modificările epigenetice, insuflate de mediul social, permit o plasticitate a genomului de origine, o schimbare de expresie a genelor şi deci a comportamentului.
Este vorba despre expresia genelor în ARN (molecula care transportă informaţi genetică, NDLR), apoi în proteine, care condiţioneză genotipul unui individ, deci comportamentul său într-un anumit mediu.

Cum ne putem fasona propriul genom

În ceea ce ne priveşte pe noi, omenii, studiul lui Gene Robinson arată că de  anturajul poate avea ca efect activarea sau reducerea la tăcere a anumitor gene, deci am avea puterea de a ne fasona propriul genom.
Astfel, mediul social, la fel ca  alimentaţia, activitatea sportivă, metabolică, hormonală etc pot să ne influienţeze epigenomul , adică modul de exprimare al genelor.
Copiii stimulaţi sunt mult mai inteligenţi decât alţii, pentru că mama, vorbindu-i copilului va face să funcţioneze un anumit număr de neuroni şi va stimula un anumit număr de gene care vor da multe proteine.

Legătura dintre mediu, gene şi boli

Geneticianul Steve Cole a studiat legătura dintre mediu, gene şi boli.
Izolarea socială, stresul şi sărăcia ar putea fi factori care să afecteze imunitatea unora dintre noi, atingând în primul rând genele.
Anumite gene regizează răspunsul nostru imunitar în funcţie de starea noastră psihică. Ele au fost numite " gene de răspuns la ostilitate". Ele sunt implicate mai ales în răspunsul inflamator şi antiviral. Se pare că sistemul nostru nervos central este capbil să transforme semnalele condiţiei noastre socaile în semnale hormonale şi în schimbări ale neurotransmiţătorilor (care sunt molecule de semnal produse de neuroni),  aceştia la rândul lor urmând să moduleze expresia anumitor gene ale imunităţii.

Dacă nişte şoricei sunt separaţi de mama lor după naştere câte o oră , la diferite intervale, se constată că stresul le afectează răspunsul imunitar şi vor creşte mai puţin decât cei care u trăit tot timpul alături de mama lor.

S-a observat în decursul timpului că percepţia pozitivă asupra propriei persoane este fundamentală pentru echilibrul nostru mental, psihic şi fizic.
Elementul nou constă în studiile ştiinţifice asupra felului în care starea de spirit influienţează asupra stării de sănătate.


joi, 26 decembrie 2013

Nimeni nu răspunde pentru exploziile din apartamente

Cine răspunde de instalaţia de gaze 

Vedem mereu la posturile de televiziune, situaţii tragice legate de instalaţiile de gaze naturale.
Chiar astăzi, o explozie devastatoare a distrus un bloc nou din Călăraşi, sodându-se  cu mai multe victime , dar şi cu distrugerea principalului bun material al familiior ce locuiau acolo, locuinţele lor.


Doar intervenţia unui pompier aflat la faţa locului, care a apreciat că va urma o explozie şi că barul aflat la parter trebuie evacuat a făcut ca numărul victimelor să nu fie mult mai mare.


Compania furnizoare de gaze fusese sesizată că se simte "miros de gaz", dar reprezentanţii companiei, care au venit de două ori în urma sesizărilor,  s-au limitat la verificarea spaţiilor comune şi a branşamentului . În comunicatul dat publicităţii după nenorocire, compania afirmă că deflagraţia a pornit de la unul dintre apartamente, iar responsabilitatea instalaţiilor din interiorul apartamentelor revine locatarilor, aşa că...."ne exprimăm compasiunea" şi cu asta - basta.
Există acum o anchetă penală.

Vorba este că reprezentanţii companiei de gaze spun- şi probabil că aşa este- că legislaţia actuală a lăsat locatarilor responsabilitatea pentru instalaţia interioară de gaze.
Dacă un locatar dintr-un apartament simte miros de gaze şi telefoneză la compania de distribuţie a gazelor, este sfătuit să apeleze la un "instalator autorizat particular".
Dar, să ne punem puţin în situaţia unui locatar care primeşte un astfel de răspuns. Ce poate el să facă, pentru a interveni în regim de urgenţă? Caută în grabă un instalator. Dar instalaţiile de gaze naturale constituie un domeniu specializat aparte, instalatorii de gaze trebuie să deţină autorizaţii speciale care să le ateste competenţa....
Dacă însă locatarul nu are la cine să apeleze, în grabă, e fericit să găsească "un instalator", fără să îndrăznească să-i ceară acestuia autorizaţia, pentru a verifica dacă totul e în regulă.
Şi iată cum ne apropiem de situaţia în care orice cetăţean care "se pricepe la instalaţii" se apucă să intervină la instalaţia interioară de gaze.
Şi dacă, Doamne fereşte, se întâmplă o nenorocire?
Poate locatarul să suporte pagubele imense care rezultă? Nu. Este de vină? În general, nu, pentru că el a făcut tot ce putea şi ce se pricepea să facă, la nivelul său. Este de vină instalatorul care a intervenit defectuos? Probabil că da, dar oricum nu poate acoperi pagubele din veniturile sale modeste.
Compania de distribuţie a gazelor spune : îmi pare rău pentru voi....

Şi atunci, ce e de făcut?

Probabil că reglementările în vigoare trebuie îmbunătăţite.


În trecut, înainte de război, când se introdusese pentru prima dată gazul metan pentru utilizare casnică, a avut loc o explozie la o locuinţă aflată la demisol. Scăpările de gaze nu fuseseră percepute, dat fiind că gazul metan nu are miros. Ca urmare a acestui accident nefericit, reglementările legate de gazele folosite de populaţie au fost imediat îmbunătăţite, devenind obligatorie adăugarea de etil mercaptan, un gaz cu miros specific ce să constituie un semnal al scăpărilor de gaze din conducte.

Şi acum e nevoie probabil de o reglementare îmbunătăţită în acest domeniu.
Nu e în regulă ca o bombă potenţială să fie lăsată în responsabilitatea exclusivă a unor cetăţeni cu grade de specializare şi de competenţă diferite, care să apeleze, în caz de defecţiune, la meseriaşi particulari ce nu îşi pot asuma integral responsabilitatea pentru instalaţia respectivă pentru simplul motiv că nu sunt solvabili pentru uriaşele pagube ce pot rezulta.
Este normal ca cetăţenii să ştie că există o instituţie anume la care trebuie să se adreseze în caz de defecţiune , dar care să efectueze şi controale periodice ale instalaţiei, instituţia respectivă asumându-şi responsabilitatea pentru instalaţiile interioare controlate şi întreţinute.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 05.03.2014

Explozie şi incendiu într-un bloc din Medgidia

Într-un bloc din Medgidia, un lucrător de la o societate care umple butelii cu gaz lichefiat a vrut să transfere gaz dintr-o butelie într-alta.
Încă un "meseriaş" care lucrează pe cont propriu, din păcate cu urmări pe propria sa iele, dar şi pe a celorlalţi locatari.
A avut loc o explozie urmată de incendiu, douăsprezece persoane fiind rănite, unele foarte grav.  20 de  apartamente au fost avariate, inclusiv ca urmare a stingerii cu apă a incendiului.
Cine va suporta pagubele?




luni, 9 decembrie 2013

Vase de bucatarie

Ce fel de vase să folosim la gătit

E bine să ştim care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de material şi la ce să fim atenţi când le cumpărăm.

joi, 28 noiembrie 2013

condimente naturale

Citiţi cu atenţie etichetele produselor ambalate

Nu citiţi numai inscripţiile cu litere mari ci, mai ales , inscripţiile cu litere mici de pe ambalaj!
(Puneţi-vă ochelarii dacă e nevoie  )

marți, 19 noiembrie 2013

joi, 14 noiembrie 2013

Orăşenii cei mai cinstiţi

Testarea cinstei

Reader Digest a făcut un experiment în 16 oraşe din lume : în câte cazuri se restituie un portofel "pierdut", în care se găsesc: număr de telefon mobil, fotografie de familie, cupoane diverse şi echivalentul a 50 de dolari în moneda ţării).  Experimentul nu a cuprins şi Italia şi Franţa.
Studiul a fost publicat în numărul din octombrie al revistei, fără comentarii.

marți, 15 octombrie 2013

Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat

Se mai respectă Constituţia la noi?

ARTICOLUL 34: Dreptul la ocrotirea sănătăţii     
          (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.     
(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.     
(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii
Vedem că din ce în ce mai mult dreptul la ocrotirea sănătăţii a devenit garantat doar în funcţie de mărimea veniturilor. Adică, este garantat doar pentru cei cu venituri mari.
De aceea se spune oare, că nu mai e bună actuala Constituţie?