Tratament contra Covid-19

 1.Anticorpii monoclonali, noua speranță de tratament contra Covid-19

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat oficial ieri , pe 24 septembrie 2021 un nou tratament contra Covid-19, însă numai pentru anumite cazuri bine precizate: anticorpii de sinteză produși de Regeneron .
(Știrea a fost preluată cam de toate agențiile de presă, dar specific aici câteva detalii)

Conform avizului OMS publicat în revista medicală The BMJ, acest tratament este recomandat pe de o parte pentru  « pacienții cu forme severe de Covid care au mare risc de spitalizare », ca și pentru persoanele în vârstă sau pentru cele al căror sistem imunitar este slăbit (de un cancer sau de grefe de organe de exemplu).
Pe de altă parte, tratamentul este recomandat pentru pacienții atinși  « de o formă severă sau critică și care sunt seronegativi, adică nu au dezvoltat propriul lor răspuns format din anticorpi » deși au fost infectați.

« Pentru toate celelalte tipuri de pacienți cu  Covid-19, e puțin probabil ca beneficiile aduse de acest tratament cu anticorpi să fie semnificative », 

Prețul e foarte ridicat

Tratamentul costă mult, (circa 2000 de dolari /1700 de euro doza și ar fi necesare cam două doze) , dar nici nu se prea găsește.
Agenția internațională a cumpărării de medicamente Unitaid e în cursul unor negocieri cu laboratorul Roche ca să obțină prețuri mai mici și o distribuție echitabilă în toate regiunile, în special pentru țările cu venit mediu sau scăzut.
Organizația a cerut laboratorului să transfere tehnologie ca să poată fabrica și alte laboratoare versiuni echivalente ale acestui tratament , ca să poată avea acces la el toți pacienții.

Medicamentul e conceput de  către societatea de biotehnologie Regeneron și e comercializat de laboratoarele Roche sub denumirea de Ronapreve.

Acest tratament combină  două tipuri de anticorpi fabricați în laborator prin inginerie genetică (așa-ziși « anticorpi monoclonali ») ,  casirivimab și imdevimab. Medicamentul se injectează intravenos și sprijină sistemul imunitar ca să neutralizeze coronavirusul.

Fostul președinte al SUA , Donald Trump a fost tratat în acest fel - cu evident succes- în toamna anului 2020.

Recomandări anterioare ale OMS
OMS mai recomandase în septembrie2020 pentru tratarea Covid-19 la pacienții în stare gravă administrarea sistematică de corticosteroizi. 
Apoi, în iulie 2021 OMS a recomandat tot pentru pacienții în stare gravă o altă clasă de medicamente,  « antagonistele de interleukină 6 » (tocilizumab și sarilumab), pe lângă corticoizi..

 (date preluate din Le Parisien și AFP) 

Uniunea Europeană a făcut deja contract pentru achiziționarea acestui tip de tratament.

UE a anunțat semnarea unui contract-cadru de achiziție de la compania farmaceutică Eli Lilly a unui tratament cu anticorpi monoclonali pentru pacienții cu Covid-19.
18 state membre au aderat la achiziția comună a maximum 220000 de cure de tratament.
Peste 73% din populația adultă din UE este în prezent vaccinată complet , iar această rată va crește în continuare.  (Dacă ne gândim că la noi sunt vaccinate abia 27,3%  , la bulgari fiind și mai puțini, numărând aici și pe străinii care s-au vaccinat la noi, ne dăm seama că media în celelalte țări din UE e semnificativ mai mare decât 73%).
Dar vaccinurile nu sunt singurul răspuns la coronavirus- a spus Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. De aceea a fost semnat acest contract de achiziții publice în cadrul UE. 
Nu s-a anunțat care au fost cele 18 state membre care au semnat să achiziționeze în comun acele doze de tratament.

Care e tratamentul contractat de UE?
Tot o combinație de doi anticorpi monoclonali, bamlanivimab și etesevimab. El ar fi potrivit pentru pacienții care nu au nevoie de aport de oxigen (deci nu sunt atât de grav atinși) dar prezintă un risc mare de a face o formă gravă a bolii.
Anticorpii monoclonali sunt proteine produse în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar al pacientului de a combate noul coronavirus. Anticorpii se fixează pe proteina virală de suprafață (spike) și blochează capacitatea virusului de a pătrunde în celulele umane și de a se înmulți în acest fel. 
Conform contractului -cadru încheiat cu Eli Lilly, statele membre (probabil cele 18- nu s-a precizat) pot achiziționa produsul dacă și când au nevoie, după ce produsul va primi o autorizație de comercializare condiționată la nivelul UE , din partea Agenției Europene pentru Medicamente, sau va primi o autorizație de utilizare de urgență în statul membru în cauză. 
(Adică acel stat membru își va lua răspunderea să autorizeze tratamentul înainte de autorizarea definitivă,  fiind o situație de urgență ).

Compania sud -coreeană Celltrion a produs un alt medicament cu anticorpi monoclonali, numit Regdanvimab ce urmează a fi evaluat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), pe baza datelor din studiile preclinice și clinice de fază timpurie. Medicamentul a primit aprobare condiționată în Coreea de Sud. 
Tratamentul candidat numit și CT-P59 ar urma să fie testat și în România (teste clinice avansate). Testele inițiale, făcute pe persoane sănătoase au arătat că medicamentul nu a avut efecte nocive, în următoarele faze ale testelor urmând ca medicamentul să fie testat pe persoane cu simptome moderate și severe de Covid pentru a i se verifica eficacitatea. Testele din faza a doua se vor face pe 300 de persoane, pentru a se stabili dozele adecvate. În faza a treia se va testa eficacitatea reală pe 720 de pacienți. Compania Celltion a solicitat ca medicamentul să fie testat clinic și în SUA, precum și în alte trei țări (în afară de România).

Agenția națională sud-coreeană pentru teste clinice a anunțat că a aprobat testarea pentru diferite substanțe pentru tratarea Covid-19 (21 medicamente și două potențiale vaccinuri). 

Toate medicamentele cu anticorpi monoclonali trebuie să fie administrate de personal medical în spital, dar în același timp sunt eficace doar în fazele timpurii ale bolii. 

***********************************************************************

În curs de experimentare pe animale la Institutul Pasteur este și
Ivermectina (un medicament folosit anterior ca antiparazitar )
S-a observat că acest medicament reduce inflamația în tractul respirator și scurtează durata de recuperare. Poate fi un potențial agent terapeutic contra Covid-19 - conform articolului publicat de Institutul Pasteur în EMBO Molecular Medicine pe 12 iulie 2021.
În mod surprinzător, s-a observat că tratamentul cu Ivermectin nu reduce înmulțirea virușilor, dar ameliorează simptomele. De asemenea, ar avea un efect protector constatat la animale. 

Ce se recomandă în SUA pentru formele ușoare de Covid-19

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA recomandă pentru simptomatologie ușoară autoîngrijiri și servicii de telemedicină, pentru a se evita riscurile de infectare a altor persoane și supraaglomerarea clinicilor.
Deci pacienții ar trebui să fie evaluați inițial de medicul de familie prin  telemedicină , medicul urmând să aprecieze situația pacientului și să îl monitorizeze pentru a se putea interveni în cazul deteriorării stării lui de sănătate.
 
Persoanele infectate cu Sars-Cov2 pot avea la început dureri în gât, secreții nazale, eventual tuse și febră  și simptome asemănătoare gripei (febră, frisoane, cefalee, mialgii) sau gastroenteritei (greață, vărsături, diaree). Pot apărea și pierderi de miros și de gust.

După patru-opt zile , uneori după 10 zile de la apariția simptomelor pot apărea și dificultăți în respirație (dispnee).

Dacă medicul (din SUA) nu consideră că pacientul prezintă risc de înrăutățire a situației, el recomandă ca acesta să se îngrijească la domiciliu cu antipiretice și analgezice . Adică să ia paracetamol, sau dacă nu merge doar așa să ia și antiinflamatoare nesteroidiene.
Se recomandă o bună hidratare , antitusive obișnuite și evitarea statului în pat . Se recomandă exerciții fizice ușoare.

La noi, în asemenea cazuri medicul trebuie să trimită pacientul la spital, cu ambulanța, urmând apoi testarea pentru infecție cu SARS-Cov-2.
După stabilirea diagnosticului urmează a se administra cât mai curând medicamente antivirale pentru persoanele ce au simptome de boală, iar persoanele asimtomatice nu vor primi tratament.

Medicația cu efect antiviral

Medicația propusă la noi:

• hidroxiclorochina
• inhibitorii de proteaza (Lopinavir/Ritonavir - utilizate pentru tratamentul infectiei HIV)
• remdesivir
• favipiravir

Hidroclorochina rămâne una dintre alternativele terapeutice în țara noastră (conform datelor publicate de „Regina Maria”), deși la 15 iunie 2020 utilizarea ei a fost suspendată de FDA în SUA, iar la 17 iunie OMS a considerat că nu s-a contatat scăderea mortalității la pacienții ce primeau acest tratament.

Remdesivir a avut rezultate contradictorii, totuși e recomandat în SUA pentru scurtarea duratei de recuperare a pacienților ce nu au avut nevoie de oxigen sau de suport ventilator.

Favipiravir este un medicament produs ]n India, unde are un aviz temporar de fabricație și comercializare obținut în urma unui proces de evaluare accelerat și condiționat de multiple cerințe.  La noi, medicamentul a primit o autorizație pentru nevoi speciale , cu utilizare restrictivă sub supraveghere medicală. 
Mai nou s-a dat autorizare de eliberare în ambulatoriu prin farmaciile din spitale, cu prescripție medicală.

Medicația imunomodulatoare
S-au folosit la noi:

• corticoizii sistemici (dexametazona)
• imunosupresoare/ modulatoare (Tocilizumab, Anakinra)
• plasma de convalescent

Plasma recoltată de la convalescenți e una dintre opțiunile de tratament la pacienții a căror situație se agravează, dar care nu au încă nevoie de intubație. Există mai multe impedimente, între care numărul scăzut de donatori ce s-au recuperat după boală . Există și situația în care numărul de anticorpi prezenți în sângele donatorului e deja scăzut. 
Corticoizii sistemici sunt recomandați pacienților cu forme grave, în situația în care au nevoie de aport de oxigen sau de suport ventilator.

În cazul președintelui Donald Trump, pe lângă anticorpi monoclonali s-au introdus în tratament și Remdesivir și Dextrametazonă. 

Din categoria medicamentelor imunosupresoare, FDA din SUA a aprobat două clase de inhibitori de interleukină 6 (IL-6): anticorpi monoclonali ai receptorului anti-Il-6( sarilumab, tocilizumab) și anticorpi monoclonali anti-Il-6 (siltuximab). Aceste medicamente ar fi indicate pentru pacienții care au inflamație sistemică.
În protocolul de tratament din România din clasa de imunomodulatoare sunt menționate Tocilizumab- antagonist de receptor Il-6 și Anakinra (antagonist de receptori de Il-1, un medicament utilizat în prezent pentru tratamentul poliartritei reumatoide).

Tratamente anticoagulante
Acest tip de tratament e indicat ca modalitate de prevenire a apariției cheagurilor de sânge , la toți pacienții simptomatici, dacă nu au o contraindicație absolută.
Antibiotice 
Antibioticele se recomandă în situația în care pacientul cu Covid-19 are concomitent și o infecție bacteriană 

Suportul funcțiilor vitale
În formele grave, pacienții aflați la terapie intensivă pot primi oxigen, dacă le scade saturația de oxigen din sânge. Se urmărește evitarea necesității de ventilare mecanică.

Alte tratamente aflate în curs de evaluare

Vitamina C
Antioxidant, antiinflamator, influiențează imunitatea celulară și integritatea vasculară. 
Vitamina D
Pe lângă importanța pe care o are pentru metabolismul mineral și osos, poate modula răspunsul imun
Zinc
Ar împiedica replicarea virală

*******************************************************************
Au fost făcute experiențe de laborator și pentru a se stabili eficacitatea anticorpilor obținuți după vindecarea de boală  și a anticorpilor provocați prin vaccinare împotriva diferitelor tulpini de coronavirus.

Titrurile de neutralizare a serurilor împotriva virușilor izolați sunt exprimate ca valori ED50.a
a) Activitatea de neutralizare a serurilor din grupurile de convalescenți nevaccinați din Strasbourg (la un an de la apariția simptomelor) a fost comparată cu cei convalescenți care au fost ulterior vaccinați (tot la un an de la apariția simptomelor).
Se constată că după un an cei care au avut Covid mai aveau o cantitate mică de anticorpi, dar ci care s-au și vaccinat au avut răspuns mult mai bun la toate variantele de SARS-CoV-2.
b) Activitatea de neutralizare a serurilor de la cei ce au primit vaccinul Pfizer , măsurată în săptămâna a 3-a (W3) după vaccinare (n = 16; stânga) și în săptămâna a 8-a (W8) după vaccinare (săptămâna 5 după a doua doză)

c) Activitatea de neutralizare a serurilor de la destinatarii vaccinului AstraZeneca, prelevată la săptămâna 10 (W10) după vaccinare (n = 23; stânga) și săptămâna 16 (W16) după vaccinare (săptămâna 4 după a doua doză) (n = 20; dreapta). Linia punctată indică limita de detectare (ED50 = 30). Datele sunt medii din două experimente independente. Un test Friedman pe două fețe cu comparația multiplă a lui Dunn a fost efectuat între fiecare tulpină virală.

Prevenirea

Cum nici vaccinurile nu protejează decât într-o anumită măsură contra noilor variante de coronavirus și nici tratamentele nu sunt întotdeauna eficace, prevenirea rămâne foarte importantă.

Transmiterea SARS-CoV-2 se face în primul rând prin secreții respiratorii și în măsură mai mică prin suprafețe contaminate.
Deci e cazul să se acopere gura și nasul, să se păstreze distanța față de alte persoane și spălarea frecventă a mâinilor. 
*********************************************************************
Update 2 octombrie 2021

Societatea americană Merck (NYSE MRK) cunoscută și ca MSD anunțase la începutul anului că renunță la dezvoltarea unor vaccinuri anticovid pentru a se concentra asupra găsirii unui tratament împotriva acestui nou coronavirus.
http://nazone.ro/2021/02/vaccinurile-anticovid.html

Molupiravir

Iată că acum, în octombrie, societatea Merck a anunțat că a pus la punct un medicament experimental, împreună cu partenerul Ridgeback Bioterapeutics. 
Medicamentul aflat în faza 3 de studiu se numește Molupiravir (MK-4482, EIDD-2801)  .
E un medicament antiviral ce se administrează pe cale orală (sub formă de pastile).
Conform producătorilor, el ar reduce cu 50% riscul de spitalizare și de moarte al pacienților nevaccinați aflați în fază incipientă sau moderată de Covid-19 , comparativ cu pacienți cărora li s-a administrat „tratament” placebo.

7,3% dintre pacienții care au primit molnupiravir (având boala în state incipientă sau medie) au fost spitalizați, dar nici unul nu a murit  până în a 29-a zi de urmărire.
În schimb, dintre pacienții tratați cu placebo în cadrul acestui studiu au fost spitalizați  (53 din 377) 14,1 iar 8 au murit! .

Aceste rezultate bune au dus la oprirea recrutării pentru alte studii.
Merck intenționează să trimită o cerere de autorizare de utilizare în condiții de urgență (EUA) a medicamentului, de către FDA din SUA și de asemenea va trimite cereri de autorizare de comercializare către alte organisme de reglementare din lume.

Pastilele de culoare maro ar trebui să fie luate de două ori pe zi timp de cinci zile. 
Compania anticipează că va produce 10 milioane de seturi de tratament până la sfârșitul anului. Guvernul american a făcut o achiziție în avans de 1,7 milioane de seturi de tratament, la prețul de 1,2 miliarde de dolari.
(Deci un set de tratament ar costa 706 dolari)  .
Merck a dat licența și către cinci producători indieni de medicamente pentru ca medicamentul să fie accesibil și în țările cu venituri mai reduse , multe având acces limitat la vaccinuri. 
Compania a spus că va practica „o gamă de prețuri care să reflecte posibilitatea țărilor de a plăti pentru medicament”.

Modul de acțiune a medicamentului Molupiravir

Spre deosebire de vaccinuri și de anticorpi, care țintesc proteine specifice de pe suprafața virusului, molnupiravir urmărește să introducă erori genetice în codul genetic al coronavirusului. Deci ar fi eficace și împotriva unor variante mai noi ale coronavirusului.

Alte medicamente aflate în studiu
Pfizer dezvoltă la rândul său un medicament antiviral și a anunțat că a început un test clinic de stadiu avansat de prevenire a bolii la persoane expuse la coronavirus. 
Atea Pharmaceuticals lucrează de asemenea la un antiviral oral împreună cu gigantul farmaceutic Roche

************************************************************************
Recomandări de la Fares

Soluția naturală pentru virozele respiratorii actuale

 Remedii naturale, de la primele semne de boală.
În cazul virozelor ușoare Biosept capsule este recomandarea de primă alegere.
În formele medii și severe asociem și Biosept Forte, capsule moi.

Dacă pe lângă viroză vă confruntați și cu o infecție bacteriană, recomandăm asocierea cu Biomicin Forte, care este un antibiotic natural cu spectru larg de acțiune

SCHEMA DE TRATAMENT PENTRU NOILE VIROZE RESPIRATORII

Tratamentul are eficiență maximă dacă se instituie în cel mult 1 zi de la debutul simptomelor.

 

 

1. TRATAMENTUL DE BAZĂ - 14 zile

BIOSEPT FORTE A22, capsule moi
Ziua 1-3: 1 capsulă de 6 ori pe zi
Ziua 4-14: 1 capsulă de 4 ori pe zi

BIOSEPT A5, capsule
Ziua 1-3: 1 capsulă de 6 ori pe zi
Ziua 4-14: 1 capsulă de 4 ori pe zi

În caz de suprainfecție bacteriană (complicarea virozei prin aparitia in plus a unei infectii bacteriene)

BIOMICIN FORTE A15, capsule moi
Ziua 4-14: 1 capsulă de 3 ori pe zi

2. TRATAMENT SIMPTOMATIC (la tratamentul de bază se adaugă următoarele produse, în funcție de simptomele dumneavoastră)

Dacă prezintă febră - 5 zile

HAPCIU SOLUBIL R30, plicuri
3-4 plicuri pe zi

Dacă prezintă tuse - 14 zile

PLANTUSIN FORTE R25, sirop
3-4 linguri pe zi

Dacă prezintă diaree - 7 zile

IMUNITATE RESPIRATOR SI DIGESTIV F160, capsule
1 cps x 2/zi

Dacă prezintă obstrucție nazală (nas înfundat)

BIOSEPT NAZAL A27, roll-on
la nevoie

Dacă prezintă stres și anxietate - 1-3 luni

DISTONOPLANT N152, capsule
1 capsulă de 3 ori pe zi

3. TRATAMENTUL PENTRU FORTIFICAREA ORGANISMULUI - 14 zile

VITAMINA C 1000 naturală, F175, solubil
1 plic de 3 ori pe zi

QUERCETINĂ 500mg + Vitamina D3, capsule
1 capsulă de 2 ori pe zi

.

Noua carte de identitate

 Ni s-a adus la cunoștință că vom avea un nou format de carte de identitate, în conformitate cu REGULAMENTUL (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație ,
care impune generalizarea acestui tip de carte de identitate cu începere de la 2 august 2021 în toate țările Uniunii Europene. 

Cităm din acest document al UE:

(16) Pentru a putea asigura verificarea adecvată a cărților de identitate și a documentelor de ședere, este necesar ca statele membre să utilizeze titlul corect pentru fiecare tip de document care intră sub incidența prezentului regulament. Pentru a facilita verificarea documentelor care intră sub incidența prezentului regulament, în alte state membre, titlul documentului ar trebui să figureze, de asemenea, în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. În cazul în care statele membre utilizează deja, pentru cărțile de identitate, denumiri deja consacrate, altele decât titlul „carte de identitate”, ele ar trebui să le poată utiliza în continuare în limba sau limbile lor oficiale. Cu toate acestea, pe viitor, nu ar mai trebui introduse alte noi denumiri.
(17) Este necesară includerea unor elemente de securitate pentru a se verifica dacă un document este autentic și pentru a stabili identitatea unei persoane. Stabilirea unor standarde minime de securitate și integrarea datelor biometrice în cărțile de identitate și în permisele de ședere ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru sunt pași importanți pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniune. Includerea acestor elemente biometrice de identificare ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la liberă circulație.
(18) Stocarea unei imagini faciale și a două amprente digitale (denumite în continuare „date biometrice”) pe cărțile de identitate și pe permisele de ședere, așa cum a fost deja prevăzut pentru pașapoartele și permisele de ședere biometrice ale resortisanților țărilor terțe, este o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabile cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității cărților de identitate și a permiselor de ședere.
(19) Ca practică generală, pentru a verifica autenticitatea documentului și identitatea titularului, statele membre ar trebui să verifice în primul rând imaginea facială și, atunci când este necesar pentru a confirma fără îndoială autenticitatea documentului și identitatea titularului, ar trebui să verifice și amprentele digitale.
 (20) Statele membre ar trebui să se asigure că, în cazurile în care verificarea datelor biometrice nu confirmă autenticitatea documentului sau identitatea titularului, este efectuat un control manual obligatoriu de către personalul calificat.
(21) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(22) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

(23) Specificațiile documentului OACI 9303 care asigură interoperabilitatea globală, inclusiv în legătură cu posibilitatea de citire cu ajutorul dispozitivelor de citire optică și utilizarea inspecției vizuale, ar trebui luate în considerare în sensul prezentului regulament.
(24) Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv. 

Observăm că, spre deosebire de cartea de identitate franceză, cartea de identitate românească nu se cheamă și NAȚIONALĂ. Deși UE ne-ar da voie. 
De asemenea, nu se observă elemente duplimentare de siguranță (holograme, imagini ce alternează ș.a.). În schimb, ni s-a spus că nu au reușit să imprime culoarea roșie (?!?)
Care sunt elementele de siguranță cerute de UE? Se spune că ar fi unele, dar nu se precizează care. 
Vedem că denumirea specificației „sex” e permisă în UE- nu e cazul să se scrie „gen”. Dar cică să poată fi inserată și opțiunea de sex: „X ”- adică incert...
Prin urmare nu denumirea „sex” sau „gen” e esențială, ci faptul că se poate înscrie sexul„X”
Cică noua CI va costa 14 euro (70 de lei) .
Ceva nou ar fi la noi (total diferit față de celelalte țări din UE, deși ar trebui să fie ca acolo) :

• - acest document preia funcționalitatea cardului de sănătate (pe lângă implementarea unor servicii electronice, cum se face și în alte țări) 

Păi de unde și până unde asta cu cardul de sănătate în CI? 
În documentele UE se precizează că datele personale ale cetățenilor vor fi folosite numai pentru identificarea lor și că datele biometrice nu vor fi stocate undeva centralizat. Dar datele sanitare ale cetățenilor sunt stocate centralizat și sunt confidențiale. La ele au acces doar medicii. 
Cum s-ar combina cele două? 
Vor avea acces cadrele medicale la amprentele pacienților? 
Apoi am putut constata că acel card de sănătate funcționează cu multe sincope. (Mai bine zis rețeaua respectivă). Dacă acele sincope vor însemna și sincope în citirea documentului electronic, ce va păți posesorul cărții d eidentitate care va fi luat drept un infractor la granițele altor țări? 
Doar se specifică faptul că accesul la datele electronice va fi făcut prin aparate de citire, de către organele de control. Vor putea să citească și fișa medicală a persoanei? 

• "Cartea electronică de identitate, chiar de la emitere, va putea fi folosită pentru autentificare în sistemele informatice ale administrației publice. Interfețele urmează a fi dezvoltate de către deținătorii acestor sisteme.t.
• Primul serviciu care va putea fi accesat este cel de autentificare în platforma Casei naționale pentru asigurări de sănătate, având în vedere că potrivit legii, cartea electronică de identitate înlocuiește cardul de sănătate.
• Sunt avute în vedere dezvoltarea unor interfețe care să permită accesarea unor servicii precum cazierul judiciar, servicii furnizate de către direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, ca să vă dau câteva exemple.", a spus Bode.

Va fi obligatoriu să avem această carte electronică de identitate începând din august 2031.

Cum modelul care a fost arătat pentru noua nouastră carte de identitate a adus multe nemulțumiri, legate de dispariția culorilor noastre naționale și de înlocuirea categoriei de „sex” cu categoria de „gen”,
. să vedem cum sunt și celelalte cărți de identitate noi (măcar câteva ) din alte țări .

Carte națională de identitate în Franța

Rețineți cum se numește, da? Poza exemplificativă e publicată de Serviciul Public al Republicii Franceze.

În noua carte de identitate a francezilor sunt inserate mai multe elemente de siguranță (imagini hilografice), un cip electronic și o zonă de acces la datele electronice.

Ea a intrat în vigoare pe tot teritoriul francez luni 2 august 2021
Are mărimea unui card bancar (așa cum se preconizează și noua CI de la noi) și conține un cip electronic.
Cipul cuprinde informațiile care figurează pe cartea de identitate: nume, numele de folosire, prenumele, data și locul nașterii, înălțimea, sexul, naționalitatea, numărul  CI, data eliberării cărții de identitate, data expirării ei, fotografia feței , semnătura posesorului, în plus fiind  amprentele digitale . Pe verso apar adresa și înălțimea posesorului. 
CI cuprinde de asemenea un cașet electronic vizual (CIV) semnat de Stat, care permite lectura automată și reia datele înscrise pe CI, pentru detectarea rapidă a eventualelor fraude.
Steagul francez a fost figurat în stânga sus, având suprapus profilul Mariannei- figură simbolică a Franței. În dreapta sus e steagul UE, cu prescurtarea Fr a Franței.

Un element de noutate e faptul că astfel de documente se vor elibera și pentru copii. Copiilor sub 12 ani nu li se vor preleva amprentele, dar s-a prevăzut posibilitatea înscrierii a două adrese în cazul copiilor a căror custodie e împărțită .
Cărțile vechi de identitate rămân valabile până la expirarea lor, dar cu începere din anul 2031 nu se va mai putea călători în spațiul european cu o carte de identitate de tip vechi.
Durata de valabilitate a noii cărți de identitate va fi de 10 ani . Prima solicitare de eliberare a unei CI și reînnoirea ei sunt gratuite în Franța, se plătesc 25€ însă în cazul pierderii sau furtului documentului anterior.

În Franța a stârnit polemică faptul că indicațiile de pe card sunt bilingve (în franceză și engleză). 

Carte  de identitate în Germania

Cetățenii germani vor putea prezenta cartea de identitate de pe telefon. 
Începând din această toamnă, cartea de identitate germană va putea fi stocată pe telefon  și o vor putea folosi în acest fel la un control al identității sau la bancă. Prezentarea cărții de identitate dematerializată se va putea face cu ajutorul unui număr de identificare personal. 
Cartea electronică de identitate germană prezintă următoarele caracteristici: 
Informațiile vizibile pe document, mai ales fotografia sunt păstrate de asemenea și sub formă electronică în cip ul integrat în CI. La cererea posesorului, în cip se pot integra și două amprente digitale . (Deci nu se trec obligatoriu amprentele ). În 2020, 42,5% dintre carțile de identitate eliberate au conținut și amprente, la dorința posesorului.
Dar pentru cărțile noi de identitate se pare că amprentele a degetelor arătătoare de la cele două mâini vor fi obligatorii. La poliție, la autoritățile vamale și la grăniceri vor fi aparate speciale de citire a datelor din cip pentru stabilirea identității persoanei.
Noua legislație propune ca amprentele digitale ale posesorului să fie stocate doar pe cartea de identitate, nu și în altă parte. Dar există temeri că mai devreme sau mai târziu amprentele vor fi stocate într-o bancă de date centrală și vor fi utilizate împreună cu alte informații stocate de asemenea pentru ținerea sub control a populației.
Există cetățeni germani care și-au distrus cărțile de identitate vechi pentru a obține până la data de 2 august 2021 o carte de identitate nouă, dar fără amprente incluse. Amânând astfel cu 10 ani  problema.
Noua carte de identitate germană conține pe lângă fotografia obișnuită și o fotografie holografică  și o securitate a semnăturii 3-D. 

Aceste noi măsuri de siguranță ar trebui să facă noua carte de identitate foarte sigură.
Dar experții în calculatoare au constatat că e poate fi ușor „spartă” de către hakeri. Și interesul lor e sporit de faptul că noile cărți de identitate pot fi folosite și drept carduri bancare pentru efectuarea de tranzacții financiare prin internet. 
Chaos Computer Club, un grup de hakeri cu domiciliul în Germania a demonstrat pentru un post de televiziune german că ei pot să spargă foarte ușor numărul personal de identificare (PIN) al unui model de testare a noii cărți de identitate.
Odată ce hakerii au spart PIN ul, ei pot să preia identitatea posesorului pe internet și să facă plăți din contul posesorului sau pot schimba PIN ul cardului, astfel încât posesorul de drept să nu mai poată avea acces la propriul său card și deci la conturile sale bancare. 
Oficiul Federal pentru Securitatea Informației (BSI) a informat că e posibil să fie folosit un așa-zis virus Trojan pentru spargerea PIN ului când proprietarul cardului folosește un simplu cititor de carduri. 
Au fost și cetățeni care au deteriorat cip ul din Cartea de identitate punând CI într-un cuptor cu microunde, dar rezultatul a fost că au fost pusi sub acuzare de poliția germană , pedeapsa fiind amendă sau închisoare.
Cipul poate fi deteriorat și de magneți puternici.

În Olanda 

Cartea de identitate nu vor mai menționa sexul cetățeanului

Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Ingrid van Engelshoven a declarat în anul 2020 într-o scrisoare adresată parlamentului că intenționează să suprime inscripționarea sexului pe cărțile de identitate „începând din 2024-2025” . Ea a argumentat că nici cartea de identitate germană nu menționează sexul  și că cetățenii trebuie să poată să-și aranjeze identitatea în toată libertatea.
În Olanda se vorbește de asemenea despre recunoașterea unui al treilea sex într-un caz în care un cetățean născut intersexuat a obținut în justiție dreptul de a nu i se specifica sexul în actul de naștere.

În Suedia

Cartea națională de identitate (nationellt identitetskort) este o carte de identitate biometrică ce indică cetățenia. Ea poate fi folosită pentru a călători în țările europene (cu excepția Rusiei, Ucrainei și Belarusului) și poate înlocui de facto pașaportul în Republica Dominicană, teritoriile franceze de peste mări, Georgia.. La partea de sus e inscripționat numele țării în suedeză, engleză și franceză (SVERIGE SWEDEN SUÈDE) și simbolul de pașaport biometric 

Urmează numele documentului în aceleași trei limbi, naționalitatea posesorului și codul țării (SVENSK/SWE), Numele, Prenumele, supranumele, sexul, data nașterii, codul personal ,fotografia,  înălțimea, numărul CI, data eliberării, termenul de valabilitate, autoritatea emitentă, semnătura.
Cipul conține aceleași date sub formă electronică, dar începând din august 2021 va conține și amprentele digitale. 
Pe verso este și rugămintea în limba engleză ca dacă documentul e găsit de cineva, să fie tăiat în două și trimis la căsuța poștală a Poliției. 

Pe site ului Skatteverket (Agenția suedeză de impozite) informațiile privind documentele de identitate sau permisul de sejur sunt disponibile nu doar în limba suedeză, ci și în următoarele limbi:
Engleza, arabă, sârbă (bosniacă, croată), sami (limba eschimoșilor), germană, spaniolă, estonă, franceză, iddish, finlandeză, persană, poloneză, romani, rusă, somaleză, turcă, thai, hindi, și alte două limbi pe care nu le-am identificat. 
De remarcat că nu se regăsește și limba română. Au considerat probabil că în România e mai răspândită limba romani.
Cartea de identitate suedeză se poate cere de la Agenția suedeză de impozite, de către orice persoană de peste 13 ani care e înscrisă în registrele de stare civilă din Suedia. 
Se spune că acea carte de identitate e necesară pentru a dovedi vârsta persoanei, pentru retragerea medicamentelor de la farmacie , pentru a plăti mărfuri cu cardul  într-un magazin sau pentru a face tranzacții bancare. 
În cazul minorilor, trebuie să existe și autorizația tutorelui legal (titular al custodiei) pentru eliberarea cărții de identitate. Dacă există doi tutori legali, amândoi trebuie să-și dea autorizația pentru eliberarea cărții de ientitate pentru minor.. Tutorele trebuie să-l însoțească pe minor la agenția care îi eliberează C.I. C.I. conține și fotografia persoanei, dar se specifică și înălțimea sa. 
Cartea de identitate suedeză conține și un cip electronic ce poate fi folosit ca semnătură electronică ce poate fi folosită pe internet.
Se plătește o taxă de 400 SEK. (cca 40 eur)

În SUA

În Statele Unite cetățenii nu au cărți de identitate „adevărate”, pentru legitimare fiind folosite permisele  de conducere. Pe aceste permise de conducere, de mărimea unui card bancar, sunt trecute numele, prenumele, data de eliberare și data expirării, data nașterii posesorului , sexul și înălțimea lui, fotografia, semnătura . 
Era vorba să fie emise și niște „adevărate” cărți de identitate, dar această acțiune a fost amânată până pe 3 mai 2023 din pricina pandemiei. 

Ce e acela CHEF

Șef sau „chef”?

 Vedem la tv câte o persoană despre care se spune că ar fi „chef”.
Ce să fie asta? 
În ce limbă?
Păi, de vreme ce vorbim românește și emisiunea e în limba română, ar trebui să fie un cuvânt în limba română.
Ne uităm în dicționarul limbii române:

CHEF, chefuri, s.n. 1. Petrecere zgomotoasă cu mâncare, băutură (şi cântec). 2. Stare de (uşoară) beţie şi de bună dispoziţie a omului care a băut. 3. Bună dispoziţie, voie bună, veselie; toane bune. 4. Voie, poftă, dorinţă. ♦ Dorinţă ciudată, neaşteptată; capriciu, toană. 5. (Înv.) Tabiet. – Din tc. keyf (lit. keyif).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

Nu pare să fie asta.
Mai ales că ei citesc: „șef”

În emisiunile respective e vorba de bucătari.
Atunci o fi în altă limbă?
Păi ar fi cuvântul „chef” din limba franceză - limba gastronomiei putem spune.
Dar de ce ar folosi un cuvânt franțuzesc într-o exprimare în română, câtă vreme există un cuvânt perfect echivalent la noi? Cuvântul „șef”? În cazul de față: „șef bucătar”? Sau: „bucătar șef”? 

Desigur, ca să pară mai interesanți. Și să fie exprimarea incorectă în românește .

Dar să vedem ce înseamnă exact un șef bbucătar (chef cuisinier) în Franța.

Fișa meseriei : Chef cuisinier

Șeful bucătăriei , sau șeful bucătar e singurul stăpân al bucătăriei unui restaurant. Singur, sau în fruntea unei echipe, el folosește cuptoarele și are răspunderea felurilor de mâncare care se servesc în sală. El e cel care stabilește felurile ce sunt propuse în meniu, în funcție de imaginația lui și de gusturile lui.
Cum poate deveni cineva șef bucătar (în Franța, că despre asta vorbim) ?

Fișa postului : Chef cuisinier

Șeful bucătăriei este garantul reputației unui restaurant.  El are ca misiune principală satisfacerea clientului , elaborează felurile de mâncare din meniu și le prepară pentru servire.
În general el are în subordine o echipă de bucătari și de ajutoare de bucătari pentru a-și face treaba bine.


Rolul șefului bucătăriei

Șeful bucătăriei are de obicei mai multe caschete (însemne ale specializării). El e în același timp bucătar, gestionar și șef de echipă.
Trebuie să fie în primul rând un foarte bun bucătar, să realizeze felurile cele mai complexe și să pună la punct rețete noi.
Să fie un artist în domeniul său.
Rolul său nu se oprește la realizarea felurilor de mâncare, căci funcția sa cere o anumită polivalență. 

Deseori autonom, sau sub conducerea directorului localului el trebuie să:  
• Elaboreze ansamblul de feluri propuse în meniul restaurantului, fiind atent să le înnoiască în mod regulat în funcție de anotimp și de tendințe ;
• Conducă echipa sa în timpul realizării felurilor , asigurându-se că acestea corespund cu indicațiile lui înainte de a fi trimise în sală  ;
• Coordoneze activitatea bucătăriei cu cea a sălii pentru a asigura o servire rapidă ;
• Să gestioneze rezervele de alimente și de produse proaspete dând comenzi furnizorilor  ;
• Să întrețină legături profesionale cu agricultorii și cu furnizorii din regiunea lui pentru a aduce produsele cele mai potrivite bucătăriei sale ;nu în ultimul rând, preparatele să fie realizate la un preț avantajos. Șeful bucătar trebuie să știe să negocieze cu furnizorii și să nu risipească produsele. 
• Asigure respectarea normelor de securitate și de igienă în bucătăria sa  ;
• Transmită experiența sa ucenicilor și trezește vocații .

Sinonime ale meseriei:

• Șef bucătar
• Șef al bucătăriei
• Șef.

Calități cerute pentru a deveni bucătar șef  

Fiind coordonator al colectivului, șeful bucătăriei trebuie să poată lucra în echipă. El trebuie să știe să distribuie anumite sarcini subordonaților săi. Totul cu diplomație, ca să asigure o bună comunicare în echipa sa.

Șeful bucătăriei lucrează într-un mediu dificil. Între stresul arsurilor, un cadru zgomotos și o muncă ce cere să fie mereu în picioare, așa că trebuie să aibă o bună condiție fizică.

De asemenea, șeful bucătar trebuie să fie creativ. El trebuie să fie inventiv, să propună în meniul său feluri care să îl diferențieze față de concurență. El trebuie să stăpânească tehnicile culinare și să se pună rapid la punct cu noutățile pentru a răspunde așteptărilor clienților. Să știe să se reînnoiască și să se repună în chestiune în permanentă sunt două atuuri foarte importante ca să se impună în profesia lui.

Chef cuisinier : carieră / posibilitate de avansare :

Gradul de șef bucătar  se obține după mai mulți ani de experiență în restaurant. Evoluția e foarte ierarhizată: mai întâi ajutor de bucătar, apoi șef de zonă Le grade de chef de operațiune, apoi secund în bucătărie. În anumite localuri care nu dispun de toate gradele ierarhice, evoluția se poate face rapid , sărind niște etape. 
Deeși se află în vârful ierarhiei din bucătărie, un șef bucătar poate să evolueze în carieră. Astfel, el poate intra în serviciul unui mare restaurant sau să își dechidă propriul său local.  

Salairiul brut lunar al unui  debutant :

 1430 €

Cum se devine Chef cuisinier : ce formație e necesară

Meseria de șef bucătar nu e decât rareori accesibilă pentru tinerii ce tocmai au obținut o diplomă. Aceștia trebuie să beneficieze de mai mulți ani de experiență înainte de a-și conduce propria echipă.  În funcție de specializarea lor, evoluția bucătarilor poate fi mai rapidă sau mai lentă.
Diferitele diplome care permit intrarea în profesie sunt: 
•  CAP cuisine, deschis pentru elevii de nivelul 3. Ea duce la statutul de ajutor de bucătar , adică la baza ierarhiei. . Este diploma de bază pentru a intra într-o bucătărie. 
Sunt cursuri de doi ani la o școală de comerț, unde învață procedeele de preparare, rețete, află despre ingrediente  și învață să elaboreze un meniu și să prezinte felurile.
Se învață: Franceza, istorie-geografie, educație civică, matematică, fizică-chimie, o altă limbă străină, bucătărie practică și tehnologie, științe aplicate, cunoașterea unei întreprinderi și mediul ei, comunicare, prevenire, sănătate și mediu, igienă alimentară, aprovizionare și organizare a producției culinare, cunoașterea produselor culinare. 
•  Bac pro restauration, deschis pentru elevii din ciclul 2. Când acest bacalaureat e completat cu opțiunea de organizare și producție culinară, el permite intrarea direct pe postul de prim ajutor, de adjunct de bucătărie sau, mai rar, de șef de echipă. .  Bacalaureatul  tehno hotelier este puțin profesionalizant, dar permite apoi să se urmeze cursuri în  BTS.
•  BTS hôtellerie optiune artele mesei și serviciului , ce sunt accesibile celor ce au dobândit un Bac techno hôtellerie. El duce la aceleași posturi ca și  Bac pro restauration. Totuși, mulțumită formației sale mai orientate spre gestiune, el permite o evoluție mai rapidă.

Aceste formații de bază deschid porțile meseriei și apoi se pot obține distincții în specialitate, specifice înaltei gastronomii , cum ar fi: 

• Concursul de cel mai bun lucrător din Franța  : se obține gulerul  albastru-alb-roșu , care reprezintă consacrarea carierei de mare șef bucătar  ;
• Stelele ghidului Michelin : obținerea acestor stele constituie dovada calității bucătariei șefilor care o dobândesc  ;
• Concursurile de patiserie : în timpul acestora tinerele talente în domeniul „șef patisier” sunt puse la încercare în privința îngemănării gustului și fineții . 

 

Situatia meseriei / context pentru a deveni Chef cuisinier

Statutul de șef de bucătărie se obține după numeroși ani de experiență și uneori după o formație complementară în domeniul gestiunii. Astfel, candidații trebuie să dea dovadă de răbdare pentru a ajunge acolo. Ei aleg să facă parte din echipa unui șef bucătar cu renume, care are uneori mai multe stele Michelin, pentru a se perfecționa în meserie.

Campioni în Europa la numărul de decese din Covid-19

 Cea mai gravă situație din UE din pricina Covid-19 , pe ultimele două săptămâni!

pe 18 iunie 2021
Conform datelor raportate de fiecare țară la ECDC pe ultimele două săptămâni și de la începutul pandemiei, în toate celelalte țări europene numărul deceselor cauzate de Covid-19 a scăzut foarte mult, putem considera că acest rezultat fiind efectul măsurilor de distanțare adoptate, dar și a vaccinărilor.
Din păcate însă în țara noastră situația s-a înrăutățit (după ce fusese o ameliorare ceva mai înainte).
Nu vorbesc e numărul de cazuri noi notificate, pentru că în această privință datele existente nu reflectă în întregime realitatea (fie că se fac puține testări, fie că unii suferinzi nu se duc la spital ).
Dar numărul care apasă în mod tragic asupra societății noastre este numărul de decese.
Și aici constatăm că am ajuns „campioni” (în sens negativ desigur) în Europa!
În ultimele două săptămâni au fost înregistrate la noi 80,14 decese la un milion de locuitori, în timp ce în toate celelate țări europene dumărul de decese raportat la numărul de locuitori a fost mult  mai mic!
Se poate observa de asemenea procentul enorm de decese față de numărul de cazuri din ultimele două săptămâni.
Doar la noi au murit 75,9% dintre cei bolnavi, în timp ce în toate celelalte țări au murit 2,2% (în medie). Chiar și la noi în țară, pe toată perioada panemiei au murit în medie 2,9%. Și acum?
Încercând să găsesc o explicație pentru această situație tragică, am alăturat în tabel și procentele în care a fost vaccinată populația din aceste țări (cu o doză sau cu două doze).
Se poate constata că și în această privință suntem codași.
La vaccinarea cu o doză, doar în Bulgaria s-au vaccinat mai puține persoane (procentual) . Și putem observa că procentele scăzute de vaccinare sunt  asociate și cu procente mari de decese la numărul de locuitori. 

	UE / EEE	Cazuri	Decese	Indice de cazuri notificate pe ultimele 14 zile / 1000000 locuitori	Notificări de decese în ultimele 14 zile/ 1000000 locuitori	Raport decese/cazuri	Raport decese/cazuri Pe ultimele 14 zile	Vaccinare o doză pe  18 iunie %	Vaccinare două doze pe 18 iunie %
1	România	1079776	31861	105,5	80.14	0,029	0,759	29,1	26,7
2	Letonia	136030	2456	1536,9	45.08	0,018	0,029	31,2	21,1
3	Grecia	414933	12422	1271.8	34.33	0,029	0,026	48,8	33,6
4	Bulgaria	420336	17900	296,6	34.24	0,042	0,115	15,5	12,9
5	Croația	358581	8152	591,4	31.05	0,022	0,052	41,8	22,6
6	Liechtenstein	3026	59	361,3	25,81	0,019	0,071
7	Lituania	277942	4348	1133,1	25,77	0,015	0,022	50,2	35,2
8	Polonia	2877608	74574	140,3	21,84	0,025	0,155	51,5	34,8
9	Ungaria	807045	29925	256,6	19,65	0,037	0,076	66,2	53,0
10	Slovacia	777375	12441	525,7	17,96	0,016	0,034	42,3	27,7
11	Germania	3715518	89844	413,5	16,86	0,024	0,040	57,9	31,5
12	Italia	4244872	127002	484,0	16.03	0,023	0,033	57,8	27,7
13	Franța	5740665	110420	1107,4	14.69	0,019	0,013	54,4	25,0
14	Cipru	73190	373	881,8	14.64	0,005	0,017	60,5	41,6
15	Slovenia	256467	4721	1309,7	13.36	0,018	0,010	44,3	31,7
16	Spania	3741767	80517	133,90	11,92	0,021	0,089	54,9	32,2
17	Belgia	1076598	25100	1230,0	11,72	0,023	0,009	61,1	36,1
18	Cehia	1665139	30226	361,6	11.03	0,018	0,030	53,3	26,6
19	Estonia	130538	1266	747,9	10,53	0,009	0,014	49,3	32,1
20	Austria	644577	10399	454,9	6,74	0,016	0,015	58,2	30,3
21	Luxemburg	70406	818	825,7	6.39	0,011	0,008
22	Suedia	1084636	14574	1310,1	5.71	0,013	0,004	51,4	27,5
23	Olanda	1671446	17692	1385,4	5.23	0,010	0,004	61,2	33,8
24	Portugalia	858072	17047	872,1	2.14	0,019	0,002	52,8	29,9
25	Danemarca	290111	2526	1525,7	1,72	0,008	0,001	56,9	31,7
26	Finlanda	93850	964	246,5	1,45	0,010	0,006	63,5	16,3
27	Norvegia	128079	789	614,6	1.12	0,006	0,002	37,5	20,7
28	Irlanda	266742	4941	1025,9	0,00	0,018	0,000	60,0	29,0
29	Malta	30582	419	91,3	0,00	0,013	0,000	69,6	59,6
30	Islanda	6621	30	96,1	0,00	0,004	0,000	66,5	35.9
	total	32942528	733806			0,022		53,8 %	30,0%

 

************************************************************************

Update  25 iunie 2021

Tot în România a fost cel mai mare număr de morți pricinuiți de Covid-19, în ultimele două săptămâni (față de numărul de locuitori) -conform cu datele raportate de țara noastră la ECDC)

Între situația de la noi și cea din toate celelalte țări europene e o diferență uriașă!

În România: 78,28 decese/milion locuitori. Cum se face că îi depășim (în rău) pe toți???
Letonia: 43,51             decese/milion loc
Liechtenstein: 25.81    decese/milion locuitori
Grecia: 25.28              decese/milion locuitori
Letonia: 43,51             decese/milion loc
Bulgaria: 24.46             decese/milion locuitori
Croația: 22.42             decese/milion locuitori
Lituania: 19.33           decese/milion locuitori
Polonia: 17.62            decese/milion locuitori
Slovenia: 16.22          decese/milion locuitori
Slovacia: 15.02          decese/milion locuitori
Germania: 13.84        decese/milion locuitori
Italia: 12.52               decese/milion locuitori
Cipru: 12.39              decese/milion locuitori
Franța: 10.99
Cehia: 10.85
Spania: 9.57
Belgia: 7.90
Austria: 4.61
Portugalia: 3.11
Estonia: 3.01
Suedia: 2.71
Olanda: 2.64
Malta: 1.94
Danemarca: 1.89
Norvegia: 1.12
Finlanda: 0.36
Irlanda: 0,00
Luxemburg: 0.00

************************************************************************

Update  4 iulie 2021

E de groază. Tot la noi e cel mai mare număr de decese (raportat la numărul de locuitori)!

România: 75.02 decese/1000000locuitori, pe ultimele două săptămâni
Letonia:     24,64
Grecia:       22,58
Bulgaria:    18.27
Slovenia:    12.88
Slovacia:    12.46
Croația:      12.32
Lituania:     11.81
Germania:   11.04
Polonia:      10,67
Irlanda:       9,67
Franța:        8.57
Austria:       8.09
Italia:          7,88
Cehia:          6,73
Ungaria:       6,55
Belgia:         5.90
Spania:         5.75
Portugalia:   3,79
Estonia:        2.26
Malta:           1,94
Olanda:         1,55
Suedia:          1,36
Danemarca;   1,20
Cipru:            1.13
Norvegia:       0,56
Finlanda;        0,54
Luxembrug:   0,00
Liechtenstein: 0,00
Islanda:           0,00

Cum se face că în absolut toate celelalte țări din UE numărul de decese pricinuite de Covid-19 a scăzut foarte mult și numai la noi rămâne acest număr extrem de mare de decese? 
************************************************************************

Update  8 iulie 2021

Batem toate recordurile. La decese (raportate la un milion de locuitori)!

România: 81,85 decese în ultimele două săptămâni!

Alte țări din UE sunt departe de noi. Cam toate. 
Pe nedoritul loc 2 : Grecia, 17,63 decese, apoi Letonia (16,77) , Bulgaria (13.52), și..Irlanda (11,88), Croația (9.12) 
Urmează Lituania (8.59), Austria (8.43), Germania (7,65), Polonia (6,74), Italia (6.35), Franța (6.28), Cipru (5.63), Slovenia (5.25), Spania (5.18), Portugalia (4.76), Belgia (4.34), Ungaria (3,79), Slovacia (3.11), Cehia (2,90), Olanda (1,72), Estonia (1,50), Danemarca (1.03), Suedia (0,58), Norvegia (0,75), Finlanda (0,36), Luxemburg, Malta, Islanda, Liechtenstein (0,00)
S-a spus că fuseseră cam 300 de decese ce nu fuseseră raportate în perioade anterioare (nu s-a spus de ce) și că ele au fost adăugate acum, sporind numărul de decese raportate în aceste zile.
Numai că numărul de decese de la noi depășește cu mult acele 300 !
Considerând că am avea o populație de 19 milioane, înseamnă că în ultimele două săptămâni la noi au fost: 19 x 81,85=1555 de morți! 
Chiar presupunând că 300 erau „din urmă”, tot au murit 1255 de persoane din pricina Covid-19 , un număr uriaș, despre care nu se mai vorbește.
Iar situația dezastruasă datează de mai mult de două săptămâni, așa că nu știm în care săptămână au fost adăugate cele 300 de decese neraportate la timp , că situația deceselor e dezastruasă în mod constant la noi, după cum se poate vedea în datele raportate de țara noastră la ECDC.
Se pare că „atât se poate” în spitalele de la noi. 

************************************************************************
Update  18 iulie 2021
La o lună de când am constatat (eu) că suntem campionii Europei la decese

Suntem tot pe primul loc la decese!

• România: 46,98 decese/milion de locuitori, pe ultimele două săptămâni
  (de azi s-a anunțat la tv că suntem „zonă roșie”)
  
  

E drept, nu mai sunt chiar atât de multe cum au fost în săptămânile anterioare, dar tot pe primul loc suntem.😡 În același timp, autoritățile au anunțat că nu au mai fost adăugate decese „din urmă”. Dar distanța dintre noi și oricare altă țară europeană rămâne foarte mare. De peste două ori mai numeroase decât în celelalte țări cu situație proastă din UE (din punctul de veere al coronavirusului).

• Letonia: 17,82 decese/milion de locuitori, pe ultimele două săptămâni (legate de coronavirus, conform ECDC)
  
• Bulgaria: 16.26
• Grecia: 11.94  („zonă galbenă” conform CNSU) 

Și cu asta s-a cam terminat cu țările care au mai avut decese mai  numeroase de 10/milion din pricina coronavirusului.
Urmează: 

• Slovenia: 8.11
• Portugalia: 7,58  („zonă roșie” conform CNSU) 
• Cipru: 6,76 („zonă roșie” conform CNSU) 
• Croația: 6,65
• Germania: 5.66
  
• Franța: 5.30
  
• Italia: 5.08
  
• Spania: 4,88 („zonă roșie” conform CNSU) 
• Polonia:4.77
  
• Austria: 4.61
  
• Irlanda: 3.42
• Cehia: 3.09
  
• Belgia: 3.04
  
• Slovacia: 2.20
• Ungaria: 1,84
• Olanda: 1,44  („zonă roșie” conform CNSU) 
• Danemarca: 1,03
• Norvegia: 0,75
  
• Estonia: 0,75
• Suedia: 0,58
  
• Finlanda: 0,54
  
• Luxemburg: 1,60 („zonă galbenă” conform CNSU) 
  
• Malta: 0,00
  
• Islanda: 0,00
  
• Liechtenstein: 0,00

************************************************************************
Update  26 iulie 2021
Numărul celor decedați din pricina Covid-19 s-a mai micșorat în ultimele două săptămâni, dar tot e cel mai mare din Uniunea Europeană! (raportat la numărul de populație, desigur)
Și acum cică nu mai sunt raportări „din urmă”..

Am reunit într-un tabel situația numărului de decese raportat la numărul de locuitori din ultimele două săptămâni (conform datelor ECDC)
De data asta am folosit ordinea „de la decese 0 la număr maxim de decese”. După cum se poate vedea, în timp ce în cele mai multe țări europene numărul e ecese pricinuite de Covid-19 a scăzut până spre 0, în România numărul de decese continuă să fie cel mai mare din UE.
Am căutat și numărul de vaccinări cu măcar o doză și...suntem codași și acolo. 
Cum cea mai vulnerabilă categorie e cea a persoanelor peste 70 de ani, și am găsit și o statistică referitoare la vaccinarea acestei categorii de persoane, vedem că și în acestă privință suntem pe ultimul loc.  În absolut toate celelalte țări, se observă prioritatea care s-a dat vaccinării persoanelor vârstnice. la noi- nu. Aceasta e probabil una dintre cauzele mortalității mari de la noi. (Nu singura, desigur, pentru că o altă cauză majoră o reprezintă sistemul sanitar de la noi).
Să ne amintim că la începuturile campaniei de vaccinare, când la centrele de vaccinare , când se anunțase că se va da prioritate persoanelor vârstnice, de fapt s-au vaccinat cu prioritate diverși militari, funcționari tineri considerați importanți și așa mai departe. 
În alte țări s-a respectat cu strictețe ordinea categoriilor de vârstă, așa încât unii au venit la noi să se vaccineze, că acolo încă nu le venise rândul..
Și în felul acesta simplu, am ajuns să fim „campioni” la decese...

 

Nr crt	Țara din UE	Decedați în ultimele două săptămâni raportat la milionul de locuitori	Procent persoane peste 70 de ani complet vaccinate	Proporția adulților vaccinați anti-COVID cel puțin cu prima doză la 26 iulie
1	Liechtenstein	0,00		62,2 %
2	Islanda	0,00	100%	90,0 %
3	Malta	0,00	99%	84,0 %
4	Cehia	0,19	81%	60,9 %
5	Suedia	0,19	91%	73,8 %
6	Norvegia	0,37	94%	64,8 %
7	Estonia	0,75	67%	54,4 %
8	Danemarca	0,86	99%	81,6 %
9	Finlanda	0,90	91%	78,3 %
10	Olanda	1.21		82,9 %
11	Belgia	1,82	91%	82,5 %
12	Ungaria	2.15	80%	66,2 %
13	Slovacia	2,57	60%	47,2 %
14	Luxemburg	3.19	84%	76,1 %
15	Lituania	3.22	59%	54,6 %
16	Autriche	3.26	83%	68,2 %
17	Slovenia	3.34	68%	49,7 %
18	Polonia	3.42	73%	57,4 %
19	Irlanda	3,63	100%	70,4 %
20	Italia	3,66	83%	69,7 %
21	Spania	3,91	98%	75,6 %
22	Germania	3,99		71,7 %
23	Franța	4.62	79%	70,9 %
24	Croatia	5.17	61%	46,9 %
25	Cipru	6,76	90%	68,4 %
26	Letonia	7.86	42%	44,0 %
27	Portugalia	9.52	96%	76,7 %
28	Grecia	10,54	74%	61,1 %
29	Bulgaria	12.95	29%	18,0 %
30	Romania	14,54	27%	31,1 %