2 iulie 2015
Pentru ce? Pentru orice s-ar întâmpla de rău!
Ce e de bine, e de la guvern. Ce e de rău- și nu știu cum se
face că cele mai multe sunt de rău – sunt din vina poporului. Cum asta? Simplu:
nu au votat cu cine trebuia!
Nu vă amintiți că așa ni s-a spus mereu în decursul anilor?
Ce să vă facem, dacă i-ați ales pe ăștia!
(Indiferent cine erau ei).
Până la urmă, după ce fuseseră epuizate toate variantele, unii
dintre alegători au preferat să nu mai vină la vot, ca să nu mai fie vinovați
că au ales prost.
Dar și aceștia au fost găsiți de vină. S-a spus la „tembelizor”
că cei care nu au venit la vot nu mai pot fi nemulțumiți de ceva, odată ce nu
au votat, fiindcă asta ar însemna că nu sunt interesați de cele ce se întâmplă
cu țărișoara. Așa că, orice ar face, poporul tot e de vină.
Grexit?
Un exemplu grăitor este acum
în Grecia.
Guvernul grec actual a ajuns la putere după ce a promis
poporului grec că va găsi soluții să rezolve problema datoriilor fără a adopta
măsurile de austeritate cerute de către creditorii Greciei.
Uniunea Europeană a răscumpărat o mare parte din datoria
Greciei, a mai acordat reduceri de datorie și amânări de plăți. Dar datoria
Greciei e foarte mare, ba mai mult, datoria continuă să crească pentru că
încasările la buget sunt mai mici decât cheltuielile. Și nici o altă mare
putere nu s-a oferit să plătească datoriile Greciei fără să ceară nimic în
schimb. S-a vorbit că unele țări ar fi fost dispuse să plătească pentru a
cumpăra marile porturi ale Greciei. Poate și niște insule. Dar asta ar însemna,
desigur, ca Grecia să aibă teritoriul național diminuat și să piardă veniturile
substanțiale pe care i le aduc acum porturile. Deci să aibă o situație
economică din ce în ce mai proastă.
După discuții infructuase, în decursul cărora a devenit
evident că domnul Tsipras nu deține nici o soluție miraculoasă, Uniunea
Europeană a declarat că nu mai poate face nimic pentru Grecia dacă nu se
acceptă programul de austeritate, așa încât oricât de nedorită ar fi ieșirea
Greciei din zona euro sau chiar din UE...asta e.
Grecia nu a mai primit o nouă tranșă de împrumut, din care
să facă plățile curente.
Cetățenii și-au văzut veniturile din salarii și pensii
blocate în bănci, având posibilitatea să retragă doar sume mici din acestea.
Primul ministru grec a cerut atunci un referendum, pentru ca
poporul să decidă dacă să se accepte cerințele creditorilor.
Apoi a trimis o scrisoare creditorilor prin care spunea că
acceptă condițiile acestora (mă rog, cu mici modificări). S-a crezut atunci că
situația s-a rezolvat și că nu se va mai organiza referendumul, vor fi adoptate
măsurile de austeritate iar Grecia va primi tranșa de împrumut strict necesară.
Dar nu, tot primul
ministru a anunțat că referendumul va fi organizat în continuare, iar el cheamă
poporul să voteze „nu” la cerințele creditorilor. Fără să spună, însă, care ar
fi urmările în acest caz.
Adică, oricare ar fi situația, doar poporul ar fi de vină.
Dacă rezultatul ar fi „da”, să se accepte măsurile de
austeritate, iar Grecia să rămână în UE, poporul nu ar mai avea dreptul să se
plângă: el a ales asta, deși premierul i-a sfătuit să voteze „nu”. Nimeni nu
l-ar mai putea învinui pe Alexis Tsipras că nu și-a ținut promisiunile
electorale, nu?
Dacă poporul va vota „nu”, iar Grecia va ieși din zona euro
, poate și din UE (nu se știe), dacă va urma o inflație galopantă a monedei
drahma, (sau oricum s-ar numi ea) , dacă țara va fi declarată în incapacitate de plată și se va institui o
guvernanță care să ia hotărâri în locul guvernului, iarăși doar poporul ar fi
de vină. Doar premierul a trimis o scrisoare de acceptare a condițiilor
creditorilor, dar poporul a respins această soluție.
Până una-alta, creditorii au declarat că nu vor acorda
Greciei încă o tranșă de împrumut înainte de aflarea rezultatului
referendumului.
Important e însă că guvernul nu e de vină. Niciodată.
******************************************************************************************************************************
Interesant este că guvernele nu au cerut niciodată acordul poporului (prin referendum) atunci când au îndatorat țara, deși știau că nu vor putea plăti ratele decât cu alte împrumuturi sau vânzând patrimoniul țării. Vedeți aici care au fost primele măsuri luate de guvernul grec după alegeri și niște caricaturi care se dovedesc foarte „la obiect”
http://nazone.ro/2015/01/grecia-pune-europa-pe-ganduri.html
******************************************************************************************************************************
3.07.2015Ce s-ar întâmpla dacă Grecia ar renunța la euro?
Nu trebuie să fii economist ca să ghicești.
Care e diferența între moneda euro și o altă monedă pe care ar adopta-o o țară din UE?
Moneda euro e susținută de către toate statele din zona euro și drept urmare este relativ stabilă.
Astfel, salariile și pensiile plătite în euro nu se devalorizează decât cu indicele de inflație de pe ansamblul UE.
De aceea, spre exemplu, statelor din UE care vor să adopte moneda euro li se cere ca mai întâi să aibă o inflație similară cu cea din zona euro.
Dacă în schimb țara are o monedă proprie, guvernul țării respective poate devaloriza moneda respectivă oricât de mult. Așa că, dacă guvernul nu va avea bani de pensii și de salarii pentru bugetari, va devaloriza moneda și astfel valoarea pensiilor și salariilor va scădea , chiar dacă sumele încasate vor fi aceleași. În felul acesta tot populația va avea de suferit, doar că procesul nu se știe când se va opri. Astfel puterea de cumpărare a monedei va scădea , fără ca guvernul să fie acuzat că „ a tăiat pensiile și salariile”. Românii au avut deja de a face cu inflația galopantă după 1989.
Cum e în Grecia și cum e în România
România a trecut și trece de asemenea prin greutățile împovărătoare ale plății unei datorii externe mari. Spre deosebire de greci, românii au acceptat fără crâcnire condițiile impuse de organismele financiare creditoare , care le-au indicat condiții mult mai dure decât cele pe care ar trebui să le aplice grecii. Sigur, datoria României nu este atât de mare ca a Greciei, dar România nu mai are atuurile economice din trecut. Ea nu mai are flotă comercială - în timp ce Grecia are cea mai mare flotă comercială din UE. Turismul din România este extrem de palid, în timp ce Grecia obține venituri substanțiale din turism. Cercetarea științifică din România aproape a dispărut, combinatele industriale au încăput pe alte mâini , rezervele de hidrocarburi sunt date spre exploatare unor firme străine , (și doar scăderea prețului petrolului ne-a salvat pentru moment de forarea unui mare număr de sonde pentru gaze de șist) , pădurile sunt pe cale de distrugere totală, terenurile agricole se erodează ca urmare a acestui fapt....Rezervele de aur au fost date unor firme străine care urmează să facă mări de cianuri și să ne dea...praful de pe tobă ....și am putea continua. Guvernul nostru îi roagă pe chinezi să preia centralele noastre nucleare , pe care noi nu le mai putem termina, se aude că se dorește vânzarea singurului mare aeroport -cel de la Otopeni, în condițiile în care Aeroportul Băneasa a fost scos din circuitul comercial, s-ar vinde și portul Constanța, pământurile agricole au fost vândute în mare parte, sistemul medical e la pământ, veniturile cetățenilor sunt pe ultimul loc din Europa etc, etc. În acest cadru sumbru, PIB-ul nostru (Produsul Intern Brut) a crescut. Cum se explică? Firmele străine care au achiziționat ce a mai rămas din industria noastră, ori terenurile agricole , ori resursele naturale produc. Producția apare în statistici. Doar că profitul merge la proprietari, adică în alte țări. Iar nivelul de trai de la noi rămâne scăzut.
În același timp PIB-ul Greciei a scăzut cu 30% în ultimii ani. Totuși, nivelul de trai de acolo e mult mai ridicat decât la noi, deși este mai scăzut decât în alte țări din zona euro. (Măsurile de austeritate luate deja au înrăutățit situația economică). În Grecia, statisticile spun că din cei 4,5 milioane de persoane care lucrează, peste un milion nu beneficiază de nici un fel de securitate socială, pentru că lucrează „la negru”. Mai există și sub forma de lucru ca„lucrători independenți”. Ei nu au venituri fixe, concedii și își plătesc singuri (ori nu) taxele și asigurările sociale. Sau afirmă că lucrează cu jumătate de normă, dar de fapt lucrează cu normă întreagă dar plătesc taxele ca pentru jumătate. (Aceștia ar fi vreo 200 000).
Salariul mediu brut din Grecia este 803 €, iar la noi este 538.83€ (din care salariul net 380.64€ ).
Unul dintre reperele importante este nivelul pensiilor.
În ianuarie 2015, „pensia principală medie” era 713€ în Grecia, la aceasta adăugându-se „pensia complementară” de 169 € . Să mai amintim că la noi pensia medie este de 176€ ? (fără pensie complementară, care mai are mult până să înceapă a fi plătită).
Pensiile din Grecia au fost deja reduse în cadrul programului de austeritate (în anul 2013 pensia medie din Grecia era de 1675€ ). În condițiile în care șomajul din Grecia a atins cote alarmante, 26,6%), pensiile seniorilor reprezintă plasa de siguranță a familiei. Grecia alocă 13% din PIB pentru susținerea sistemului de pensii . (Pensiile private au fost afectate de numeroase fraude -aviz celor care abia au început să cotizeze în acest sistem, așa cum facem noi acum).
La începutul anului 2015, unul din doi cetățeni care se pensionau în Grecia avea sub 61 de ani (cu pensionare anticipată sau pe caz de boală) . Guvernul lui Alexis Tsipras se opune suprimării primei de solidaritate care se acordă pensionarilor cu pensii mai mici de 700 €/lună și impozitării cu 5% a pensiilor complementare, măririi cu 1% din pensia de bază a cotizațiilor pentru sănătate . Alexis Tsipras a promis de asemenea restabilirea plății a celei de a 13-ea lună de pensie și creșterea pensiilor mici.
******************************************************************************************************************************
12.07.2015
Pro sau contra „grexit”
După cum am putut vedea, țările europene au păreri diferite în privința situației Greciei.
Germania, Olanda, dar și țările Europei de est (Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Slovacia) apără politica de austeritate și implicit ieșirea Greciei din zona euro.
Germania a făcut publică propunerea ca grecia să iasă pentru 5 ani din zona euro.
În Finlanda, Parlamentul a somat guvernul din țara sa să negocieze ieșirea Greciei din zona euro- adică „grexit”. Țările din estul Europei declară că sunt prea sărace pentru a plăti erorile Greciei, pentru că la rândul lor au făcut sacrificii de genul celor pe care Grecia refuză să le facă.
Pe de altă parte, există curentul „anti”, partidele populiste europene cum ar fi Podemos din Spania, Mișcarea 5 stele din Italia, Sinn Feinn din Irlanda care susțin partidul Syriza din Grecia.
Tocmai această susținere se pare însă că nu ajută la luarea unei decizii de iertarea datoriilor Greciei, pentru că aceasta ar contribui implicit la întărirea curentului antieuropean.
Țările din sudul Europei, Spania și Portugalia au rămas destul de neutre și deschise la ideia nui acord. Italia a arătat de asemenea că nu dorește ieșirea Greciei din zona euro.
Susținerea cea mai puternică vine din partea Franței, care a salutat propunerile făcute de Grecia (la redactarea cărora a și contribuit prin trimiteera unor economiști francezi la Bruxelles).
Unii experți de la Banca Central Europeană (BCE)) au analizat problema și au conchis că:
Grecia nu poate:
- Să fie expulzată din zona euro de către alte state din zona euro
- Să fie expulzată din zona euro de către instituții ca BCE sau Comisia Europei
- Să decidă să abandoneze euro dar să rămână în UE (de ce oare? -nn)
Grecia poate:
- Să aleagă să părăsească UE și implicit să piardă și statutul de membră în zona euro
- Să iasă din UE și sin zona euro, dar să continue să folosească euro
- Să dea faliment, să rămână în UE și să păstreze moneda euro (ceea ce ar fi o ideie foarte proastă)
Unele state europene, cum ar fi Muntenegru și Kosovo nu fac parte din Uniunea Europeană, dar folosesc totuși moneda euro ca monedă.
De remarcat faptul că euro este ca o monedă străină pentru statele membre în UE, pentru că nici una nu are dreptul de a emite această monedă.
Doar BCE, independentă, decide pentru fiecare stat din UE de ce cantitate de euro poate dispune.
Dacă BCE ar decide să nu mai elibereze euro Greciei, atunci Grecia ar fi silită să își imprime propria sa monedă paralelă, temporară sau definitivă. Iar asta pare să fi început deja. De la sfârșitul lunii iunie BCE nu mai oferă suficiente lichidități băncilor grecești pentru a compensa retragerile masive ale depunătorilor. De aceea băncile grecești au limitat particularilor sumele pe care le pot retrage (60 de euro/zi).
După acest week end de negocieri, luni 13 iulie vom afla fie că Grecia a semnat un acord cu creditorii săi și ca urmare BCE va da din nou fonduri băncilor grecești, fie că Grecia nu a încheiat acordul respectiv iar băncile grecești vor continua să rămână parțial închise .
În aceasta a doua variantă, guvernul grec ar putea să apeleze la o monedă electronică paralelă pentru plata salariilor , pensiilor și a facturilor. Adică, începutul Grexit.
******************************************************************************************************************************
13.07.2015
#Greekment
Țările din zona euro s-au pus de acord luni, după discuții extrem de îndelungate, să negocieze un al treilea plan de ajutorare a Greciei, cu o sumă cuprinsă între 82 și 86 miliarde de euro, în schimbul unor grele sacrificii printre care se amintesc creșterea TVA la 23% (tot e mai puțin decât la noi), privatizări (asta s-a făcut la noi demult) și constituirea unui fond care să supervizeze privatizările (ei bine asta nu s-a făcut la noi, că dacă se făcea, poate că ne alegeam totuși cu ceva de pe urma privatizărilor), precum și o reformă a pensiilor (care au devenit celebre pentru sumele substanțiale încasate de pensionari cu durate destul de scurte de activitate la activ).
În Grecia, banii rezultați din privatizări vor forma un fond de garantare a respectării obligațiilor asumate. O parte din ei vor fi folosiți pentru investiții care să ajute la dezvoltarea economică a Greciei, iar altă parte va refinanța băncile grecești. Fondul va fi gestionat din Grecia).
La noi cam tot ce aveam a fost privatizat, chiar și resursele naturale, iar cu banii nu se știe ce s-a făcut, că autostrăzi nu avem, industrie nu mai avem, agricultură intensivă nu mai avem, flotă comercială nu mai avem, cercetare nu mai avem, sistemul sanitar duce lipsă de medici, de asistente medicale, de aparatură și de sedii fără infecții intraspitalicești cu germeni multirezistenți, iar învățământul lasă mult de dorit. În schimb, avem datorii mai mari ca niciodată în istoria noastră.
PIB-ul nostru e la coada Europei, iar nivelul nostru de trai de asemenea. Iar prin deficitul anual, datoriile românești cresc vertiginos!
Partidele antiliberale din Eurova dezavuează acordul și îi îndeamnă pe greci să-l respingă.
Eurodeputatul spaniol Pablo Echenique, ales regional din partea partidului antiliberal Podemos consideră însă că acordul la care s-a ajuns în privința Greciei va duce la transformarea acestei țări în protectorat. Hashtag-ul la modă este acum #ThisIsACoup (asta e o lovitură de stat) .
Atât partidul eurofob britanic Ukip cât și partidul francez de extremă dreaptă Frontul național consideră că suveranitatea națională a Greciei a fost călcată în picioare.
Florian Philippot, vivepreședintele Frontului național consideră că „s-a adus în sclavie un popor întreg” pentru „a se salva euro cu orice preț”.
Ce cuprinde acordul
- Un ajutor financiar de 86 de miliarde de euro din partea Mecanismului european de stabilitate, iar cu începere din 2016 și de la FMI.
- Constituirea unui fond privat care să gestioneze banii ce vor proveni din privatizările bunurilor Greciei . Fondurile vor fi în Grecia și vor fi gestionate de către autoritățile grecești, sub supervizarea instituțiilor europene. (Asta ar trebui să împiedice furturile, dar ar garanta și faptul că ratele datoriilor se vor plăti). Acest fond, ce va aduna circa 50 de miliarde de euro va fi folosit pentru recapitalizarea băncilor grecești (25 de miliarde), pentru plata datoriilor (12,5 miliarde) și pentru dezvoltarea economiei Greciei (12,5 miliarde). Banii vor proveni din privatizarea de aeroporturi, porturi, companii petroliere, poate chiar insule.
- Comisia Europeană va lucra împreună cu guvernul grec pentru a relansa economia, a crea locuri de muncă: 35 de miliarde de euro provenind din fonduri europene vor fi investite în Grecia.
- Aceste măsuri ar trebui să fie aprobate de parlamentul grec. Patru dintre prevederile planului de măsuri ar trebui să fie aprobate până miercuri : reducerea automată a cheltuielilor în cazul nerespectării deficitului maxim aprobat, simplificarea tranșelor de TVA și lărgirea bazei de impozitare, precum și măsuri de reformare a sistemului de pensii.
- Se cer de asemenea Greciei un calendar de liberalizare a economiei, mai multă flexibilitate pe piața muncii și privatizarea rețelei de electricitate.
******************************************************************************************************************************
Victor #Monta
România s-a aflat și ea în atenția agențiilor de presă, în urma publicării știrii că premierul ei, Victor #Monta apare în calitate de învinuit într-o afacere penală de fals și spălare de bani.Euronews a corectat ulterior numele premierului român- asta e, situația.
"Romanian prosecutor say name PM Victor #Monta as defendant in forgery and money laundering criminal probe (Reuters)".
După câteva minute, Euronews a rectificat știrea, (cu scuzele de rigoare), făcând cunoscut faptul că numele premierului român este de fapt Victor Ponta.
