Se afișează postările cu eticheta Grecia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Grecia. Afișați toate postările

marți, 14 iulie 2015

Poporul e de vina

2 iulie 2015

Pentru ce? Pentru orice s-ar întâmpla de rău!

Ce e de bine, e de la guvern. Ce e de rău- și nu știu cum se face că cele mai multe sunt de rău – sunt din vina poporului. Cum asta? Simplu: nu au votat cu cine trebuia!
Nu vă amintiți că așa ni s-a spus mereu în decursul anilor? Ce să vă facem, dacă i-ați ales pe ăștia! (Indiferent cine erau ei).
Până la urmă, după ce fuseseră epuizate toate variantele, unii dintre alegători au preferat să nu mai vină la vot, ca să nu mai fie vinovați că au ales prost.
Dar și aceștia au fost găsiți de vină. S-a spus la „tembelizor” că cei care nu au venit la vot nu mai pot fi nemulțumiți de ceva, odată ce nu au votat, fiindcă asta ar însemna că nu sunt interesați de cele ce se întâmplă cu țărișoara. Așa că, orice ar face, poporul tot e de vină.

Grexit? 

Un exemplu grăitor este acum în Grecia.
Guvernul grec actual a ajuns la putere după ce a promis poporului grec că va găsi soluții să rezolve problema datoriilor fără a adopta măsurile de austeritate cerute de către creditorii Greciei.
Uniunea Europeană a răscumpărat o mare parte din datoria Greciei, a mai acordat reduceri de datorie și amânări de plăți. Dar datoria Greciei e foarte mare, ba mai mult, datoria continuă să crească pentru că încasările la buget sunt mai mici decât cheltuielile. Și nici o altă mare putere nu s-a oferit să plătească datoriile Greciei fără să ceară nimic în schimb. S-a vorbit că unele țări ar fi fost dispuse să plătească pentru a cumpăra marile porturi ale Greciei. Poate și niște insule. Dar asta ar însemna, desigur, ca Grecia să aibă teritoriul național diminuat și să piardă veniturile substanțiale pe care i le aduc acum porturile. Deci să aibă o situație economică din ce în ce mai proastă.
După discuții infructuase, în decursul cărora a devenit evident că domnul Tsipras nu deține nici o soluție miraculoasă, Uniunea Europeană a declarat că nu mai poate face nimic pentru Grecia dacă nu se acceptă programul de austeritate, așa încât oricât de nedorită ar fi ieșirea Greciei din zona euro sau chiar din UE...asta e.
Grecia nu a mai primit o nouă tranșă de împrumut, din care să facă plățile curente.
Cetățenii și-au văzut veniturile din salarii și pensii blocate în bănci, având posibilitatea să retragă doar sume mici din acestea.
Primul ministru grec a cerut atunci un referendum, pentru ca poporul să decidă dacă să se accepte cerințele creditorilor.
Apoi a trimis o scrisoare creditorilor prin care spunea că acceptă condițiile acestora (mă rog, cu mici modificări). S-a crezut atunci că situația s-a rezolvat și că nu se va mai organiza referendumul, vor fi adoptate măsurile de austeritate iar Grecia va primi tranșa de împrumut strict necesară.
 Dar nu, tot primul ministru a anunțat că referendumul va fi organizat în continuare, iar el cheamă poporul să voteze „nu” la cerințele creditorilor. Fără să spună, însă, care ar fi urmările în acest caz.
Adică, oricare ar fi situația, doar poporul ar fi de vină.
Dacă rezultatul ar fi „da”, să se accepte măsurile de austeritate, iar Grecia să rămână în UE, poporul nu ar mai avea dreptul să se plângă: el a ales asta, deși premierul i-a sfătuit să voteze „nu”. Nimeni nu l-ar mai putea învinui pe Alexis Tsipras că nu și-a ținut promisiunile electorale, nu?
Dacă poporul va vota „nu”, iar Grecia va ieși din zona euro , poate și din UE (nu se știe), dacă va urma o inflație galopantă a monedei drahma, (sau oricum s-ar numi ea) , dacă țara va fi declarată în incapacitate de plată și se va institui o guvernanță care să ia hotărâri în locul guvernului, iarăși doar poporul ar fi de vină. Doar premierul a trimis o scrisoare de acceptare a condițiilor creditorilor, dar poporul a respins această soluție.
Până una-alta, creditorii au declarat că nu vor acorda Greciei încă o tranșă de împrumut înainte de aflarea rezultatului referendumului.
Important e însă că guvernul nu e de vină. Niciodată.

******************************************************************************************************************************
Interesant este că guvernele nu au cerut niciodată acordul poporului (prin referendum) atunci când au îndatorat țara, deși știau că nu vor putea plăti ratele decât cu alte împrumuturi sau vânzând patrimoniul țării. 

Vedeți aici care au fost primele măsuri luate de guvernul grec după alegeri și niște caricaturi care se dovedesc foarte „la obiect”
http://nazone.ro/2015/01/grecia-pune-europa-pe-ganduri.html

******************************************************************************************************************************
3.07.2015
Ce s-ar întâmpla dacă Grecia ar renunța la euro?
Nu trebuie să fii economist ca să ghicești.
Care e diferența între moneda euro și o altă monedă pe care ar adopta-o o țară din UE?
Moneda euro e susținută de către toate statele din zona euro și drept urmare este relativ stabilă.
Astfel, salariile și pensiile plătite în euro nu se devalorizează decât cu indicele de inflație de pe ansamblul UE.
De aceea, spre exemplu, statelor din UE care vor să adopte moneda euro li se cere ca mai întâi să aibă o inflație similară cu cea din zona euro.
Dacă în schimb țara are o monedă proprie, guvernul țării respective poate devaloriza moneda respectivă oricât de mult. Așa că, dacă guvernul nu va avea bani de pensii și de salarii pentru bugetari, va devaloriza moneda și astfel valoarea pensiilor și salariilor va scădea , chiar dacă sumele încasate vor fi aceleași. În felul acesta tot populația va avea de suferit, doar că procesul nu se știe când se va opri. Astfel puterea de cumpărare a monedei va scădea , fără ca guvernul să fie acuzat că „ a tăiat pensiile și salariile”. Românii au avut deja de a face cu inflația galopantă după 1989.
Cum e în Grecia și cum e în România
România a trecut și trece de asemenea prin greutățile împovărătoare ale plății unei datorii externe mari. Spre deosebire de greci, românii au acceptat fără crâcnire condițiile impuse de organismele financiare creditoare , care le-au indicat condiții mult mai dure decât cele pe care ar trebui să le aplice grecii. Sigur, datoria României nu este atât de mare ca a Greciei, dar România nu mai are atuurile economice din trecut. Ea nu mai are flotă comercială - în timp ce Grecia are cea mai mare flotă comercială din UE. Turismul din România este extrem de palid, în timp ce Grecia obține venituri substanțiale din turism. Cercetarea științifică din România aproape a dispărut, combinatele industriale au încăput pe alte mâini , rezervele de hidrocarburi sunt date spre exploatare unor firme străine , (și doar scăderea prețului petrolului ne-a salvat pentru moment de forarea unui mare număr de sonde pentru gaze de șist) , pădurile sunt pe cale de distrugere totală, terenurile agricole se erodează ca urmare a acestui fapt....Rezervele de aur au fost date unor firme străine care urmează să facă mări de cianuri și să ne dea...praful de pe tobă ....și am putea continua. Guvernul nostru îi roagă pe chinezi să preia centralele noastre nucleare , pe care noi nu le mai putem termina, se aude că se dorește vânzarea singurului mare aeroport -cel de la Otopeni, în condițiile în care Aeroportul Băneasa a fost scos din circuitul comercial, s-ar vinde și portul Constanța, pământurile agricole au fost vândute în mare parte,  sistemul medical e la pământ, veniturile cetățenilor sunt pe ultimul loc din Europa etc, etc. În acest cadru sumbru, PIB-ul nostru (Produsul Intern Brut) a crescut. Cum se explică? Firmele străine care au achiziționat ce a mai rămas din industria noastră, ori terenurile agricole , ori resursele naturale produc. Producția apare în statistici. Doar că profitul merge la proprietari, adică în alte țări. Iar nivelul de trai de la noi rămâne scăzut.

În același timp PIB-ul Greciei a scăzut cu 30% în ultimii ani. Totuși, nivelul de trai de acolo e mult mai ridicat decât la noi, deși este mai scăzut decât în alte țări din zona euro. (Măsurile de austeritate luate deja au înrăutățit situația economică). În Grecia, statisticile spun că din cei 4,5 milioane de persoane care lucrează, peste un milion nu beneficiază de nici un fel de securitate socială, pentru că lucrează „la negru”. Mai există și  sub forma de lucru ca„lucrători independenți”. Ei nu au venituri fixe, concedii și își plătesc singuri (ori nu) taxele și asigurările sociale. Sau afirmă că lucrează cu jumătate de normă, dar de fapt lucrează cu normă întreagă dar plătesc taxele ca pentru jumătate. (Aceștia ar fi vreo 200 000).
Salariul mediu brut din Grecia este 803 €, iar la noi este 538.83€ (din care salariul net 380.64 ).

Unul dintre reperele importante este nivelul pensiilor.
În ianuarie 2015, „pensia principală medie” era 713  în Grecia, la aceasta adăugându-se „pensia complementară” de 169  . Să mai amintim că la noi pensia medie este de 176 ? (fără pensie complementară, care mai are mult până să înceapă a fi plătită).
Pensiile din Grecia au fost deja reduse în cadrul  programului de austeritate (în anul 2013 pensia medie din Grecia era de 1675 ). În condițiile în care șomajul din Grecia a atins cote alarmante, 26,6%), pensiile seniorilor  reprezintă plasa de siguranță a familiei. Grecia alocă 13% din PIB pentru susținerea sistemului de pensii . (Pensiile private au fost afectate de numeroase fraude -aviz celor care abia au început să cotizeze în acest sistem, așa cum facem noi acum).
La începutul anului 2015, unul din doi cetățeni care se pensionau în Grecia avea sub 61 de ani (cu pensionare anticipată sau pe caz de boală) . Guvernul lui Alexis Tsipras se opune suprimării primei de solidaritate care se acordă pensionarilor cu pensii mai mici de 700 €/lună și impozitării cu 5% a pensiilor complementare, măririi cu 1% din pensia de bază a cotizațiilor pentru sănătate . Alexis Tsipras a promis de asemenea restabilirea plății a celei de a 13-ea lună de pensie și creșterea pensiilor mici.  
******************************************************************************************************************************

12.07.2015
Pro sau contra „grexit”
După cum am putut vedea, țările europene au păreri diferite în privința situației Greciei.
Germania, Olanda, dar și țările Europei de est (Finlanda, Letonia, Estonia, Lituania, Slovacia) apără politica de austeritate și implicit ieșirea Greciei din zona euro. 
Germania a făcut publică propunerea ca grecia să iasă pentru 5 ani din zona euro.
În Finlanda, Parlamentul a somat guvernul din țara sa să negocieze ieșirea Greciei din zona euro- adică „grexit”. Țările din estul Europei declară că sunt prea sărace pentru a plăti erorile Greciei, pentru că la rândul lor au făcut sacrificii  de genul celor pe care Grecia refuză să le facă.

Pe de altă parte, există curentul „anti”, partidele populiste europene cum ar fi Podemos din Spania, Mișcarea 5 stele din Italia, Sinn Feinn din Irlanda care susțin partidul Syriza din Grecia.
Tocmai această susținere se pare însă că nu ajută la luarea unei decizii de iertarea datoriilor Greciei, pentru că aceasta ar contribui implicit la întărirea curentului antieuropean.

Țările din sudul Europei, Spania și Portugalia au rămas destul de neutre și deschise la ideia nui acord. Italia a arătat de asemenea că nu dorește ieșirea Greciei din zona euro.
Susținerea cea mai puternică vine din partea Franței, care a salutat propunerile făcute de Grecia (la redactarea cărora a și contribuit prin trimiteera unor economiști francezi la Bruxelles).

Unii experți de la Banca Central Europeană (BCE)) au analizat problema și au conchis că:
Grecia nu poate:

  • Să fie expulzată din zona euro de către alte state din zona euro
  • Să fie expulzată din zona euro de către instituții ca BCE sau Comisia Europei
  • Să decidă să abandoneze euro dar să rămână în UE (de ce oare? -nn

Grecia poate:

  • Să aleagă să părăsească UE și implicit să piardă și statutul de membră în zona euro
  • Să iasă din UE și sin zona euro, dar să continue să folosească euro
  • Să dea faliment, să rămână în UE și să păstreze moneda euro (ceea ce ar fi o ideie foarte proastă)

Unele state europene, cum ar fi Muntenegru și Kosovo nu fac parte din Uniunea Europeană, dar folosesc totuși moneda euro ca monedă.
De remarcat faptul că euro este ca o monedă străină pentru statele membre în UE, pentru că nici una nu are dreptul de a emite această monedă.
Doar BCE, independentă, decide pentru fiecare stat din UE de ce cantitate de euro poate dispune. 
Dacă BCE ar decide să nu mai elibereze euro Greciei, atunci Grecia ar fi silită să își imprime propria sa monedă paralelă, temporară sau definitivă. Iar asta pare să fi început deja. De la sfârșitul lunii iunie BCE nu mai oferă suficiente lichidități băncilor grecești pentru a compensa retragerile masive ale depunătorilor. De aceea băncile grecești au limitat particularilor sumele pe care le pot retrage (60 de euro/zi).

După acest week end de negocieri, luni 13 iulie vom afla fie că Grecia a semnat un acord cu creditorii săi și ca urmare BCE va da din nou fonduri băncilor grecești, fie că Grecia nu a încheiat acordul respectiv iar băncile grecești vor continua să rămână parțial închise .
În aceasta a doua variantă, guvernul grec ar putea să apeleze la o monedă electronică paralelă pentru plata salariilor , pensiilor și a facturilor. Adică, începutul Grexit.
******************************************************************************************************************************

13.07.2015
 #Greekment
Țările  din zona euro s-au pus de acord luni, după discuții extrem de îndelungate, să negocieze un al treilea plan de ajutorare a Greciei, cu o sumă cuprinsă între 82 și 86 miliarde de euro, în schimbul unor grele sacrificii printre care se amintesc creșterea TVA la 23% (tot e mai puțin decât la noi), privatizări (asta s-a făcut la noi demult) și constituirea unui fond care să supervizeze privatizările (ei bine asta nu s-a făcut la noi, că dacă se făcea, poate că ne alegeam totuși cu ceva de pe urma privatizărilor), precum și o reformă a pensiilor (care au devenit celebre pentru sumele substanțiale încasate de pensionari cu durate destul de scurte de activitate la activ).
În Grecia, banii rezultați din privatizări vor forma un fond de garantare a respectării obligațiilor asumate. O parte din ei vor fi folosiți pentru investiții care să ajute la dezvoltarea economică a Greciei, iar altă parte va refinanța băncile grecești. Fondul va fi gestionat din Grecia).

La noi cam tot ce aveam a fost privatizat, chiar și resursele naturale,  iar cu banii nu se știe ce s-a făcut, că autostrăzi nu avem, industrie nu mai avem, agricultură intensivă nu mai avem, flotă comercială nu mai avem, cercetare nu mai avem, sistemul sanitar duce lipsă de medici, de asistente medicale, de aparatură și de sedii fără infecții intraspitalicești cu germeni multirezistenți, iar învățământul lasă mult de dorit. În schimb, avem datorii mai mari ca niciodată în istoria noastră.
PIB-ul nostru e la coada Europei, iar nivelul nostru de trai de asemenea. Iar prin deficitul anual, datoriile românești cresc vertiginos!

Partidele antiliberale din Eurova dezavuează acordul și îi îndeamnă pe greci să-l respingă.
Eurodeputatul spaniol Pablo Echenique, ales regional din partea partidului antiliberal Podemos consideră însă că acordul la care s-a ajuns în privința Greciei va duce la transformarea acestei țări în protectorat. Hashtag-ul la modă este acum #ThisIsACoup (asta e o lovitură de stat) .
Atât partidul eurofob britanic Ukip cât și partidul francez de extremă dreaptă Frontul național consideră că suveranitatea națională a Greciei a fost călcată în picioare. 
Florian Philippot, vivepreședintele Frontului național consideră că „s-a adus în sclavie un popor întreg” pentru „a se salva euro cu orice preț”.
Ce cuprinde acordul

  • Un ajutor financiar de 86 de miliarde de euro din partea Mecanismului european de stabilitate, iar cu începere din 2016 și de la FMI.
  • Constituirea unui fond privat care să gestioneze banii ce vor proveni din privatizările bunurilor Greciei . Fondurile vor fi în Grecia și vor fi gestionate de către autoritățile grecești, sub supervizarea instituțiilor europene.                                                                                                   (Asta ar trebui să împiedice furturile, dar ar garanta și faptul că ratele datoriilor se vor plăti). Acest fond, ce va aduna circa 50 de miliarde de euro va fi folosit pentru recapitalizarea băncilor grecești (25 de miliarde), pentru plata datoriilor (12,5 miliarde) și pentru dezvoltarea economiei Greciei (12,5 miliarde). Banii vor proveni din privatizarea de aeroporturi, porturi, companii petroliere, poate chiar insule.
  • Comisia Europeană va lucra împreună cu guvernul grec pentru a relansa economia, a crea locuri de muncă: 35 de miliarde de euro provenind din fonduri europene vor fi investite în Grecia.
  • Aceste măsuri ar trebui să fie aprobate de parlamentul grec. Patru dintre prevederile planului de măsuri ar trebui să fie aprobate până miercuri : reducerea automată a cheltuielilor în cazul nerespectării deficitului maxim aprobat, simplificarea tranșelor de TVA și lărgirea bazei de impozitare, precum și măsuri de reformare a sistemului de pensii. 
  • Se cer de asemenea Greciei un calendar de liberalizare a economiei, mai multă flexibilitate pe piața muncii și privatizarea rețelei de electricitate. 

******************************************************************************************************************************
Victor #Monta 
România s-a aflat și ea în atenția agențiilor de presă, în urma publicării știrii că premierul ei, Victor #Monta apare în calitate de învinuit într-o afacere penală de fals și spălare de bani.
Euronews a corectat ulterior numele premierului român- asta e, situația.
"Romanian prosecutor say name PM Victor #Monta as defendant in forgery and money laundering criminal probe (Reuters)".

După câteva minute, Euronews a rectificat știrea, (cu scuzele de rigoare), făcând cunoscut faptul că numele premierului român este de fapt Victor Ponta.

luni, 26 ianuarie 2015

Grecia pune Europa pe ganduri

Grecii nu ascultă de politica europeană

Au apărut şi primele caricaturi 

Aşa cum am aflat din mass media, grecii au decis în mod democratic să nu mai asculte de politica europeană.
Ei au ales în număr mare partidul Syriza, de extremă stângă, deşi au fost avertizaţi să nu o facă.
Socialiştii din Europa exultă. Comentatorii (La Tribune) consideră că aceasta înseamnă:

  • Un eşec al partidelor pro-europene . Partidele agreate de UE, care aveau în 2009 77% din voturi şi în 2012 42% din sufragii nu au mai obţinut acum decât o treime din voturi.
  • Eşec al strategiei de presiune din partea UE
  • Alegerea democraţiei cu orice preţ. Chiar cu riscul excluderii din zona euro.
  • O ţară umilită şi răscolită. Politica de austeritate a accelerat sărăcirea şi a dus la mărirea datoriei. În anii 2010-2012, ziarele din UE descriau pe greci ca fiind o populaţie leneşă, indolentă şi coruptă (deşi statisticile nu arătau asta). 
  • Refuzul excluderii şi al xenofobiei. Partidul neo-nazist zorile Aurii nu a făcut progrese . Partidul lui Alexis Tsipras poate avea teorii fanteziste, dar nu a încercat să dea vina pe imigranţi pentru dificultăţile economicce ale ţării, aşa cum se întâmplă în alte ţări din UE.
  • Alegerea unei alte căi economice. Grecii nu mai vor să facă datorii ca să ramburseze datorii , să-şi scadă nivelul de trai ca să mărească competitivitatea, în condiţiile în care nu au producţie proprie pentru export. Grecii doresc un plan de luptă împotriva sărăciei , doborârea oligarhiei , investiţii europene şi restructurarea datoriei. 
  • Asumarea de schimbări. Grecii cer ca Europa să aibă o politică economică mai suplă.
  • Europa nu ar trebui să fie surdă la mesajul grec. Euroscepticii ar putea avea câştig de cauză.

Alexis Tsipras este ateu declarat

Va fi primul şef de guvern grec ce nu e căsătorit.
Liderul partidului Syriza s-a declarat categoric ateu. El trăieşte în concubinaj şi este tatăl a doi copii care nu sunt botezaţi.
Dar, într-o ţară în care 90% din populaţie este de confesiune ortodoxă (cam ca la noi), Alexis Tsipras face de un an încoace gesturi de apropiere de clerul ortodox: o vizită la muntele Athos,...
(Unde am mai văzut noi lideri socialişti care s-au declarat atei, dar apoi sunt văzuţi -şi mai ales filmaţi - pe la biserică?  nn)
Înmormântarea tatălui său în rit ortodox - la care a fost prezent  chiar  arhiepiscopul Ieronymos, şeful Bisericii Ortodoxe din Grecia, declaraţii prudente legate de căsătoria între homosexuali şi adoptarea de copii de către aceştia ("un subiect dificil, îl vom studia...").
El a declarat că "Syriza , ajuns la putere, nu va îndrăzni să facă separarea Bisericii de Stat. Societatea greacă este încă reglată de ortodoxie şi nu este pregătită pentru o astfel de schimbare".

Prin urmare, aceste subiecte vor fi abordate mai târziu, oricum nu în campania electorală....

Alexis Tsipras trebuie să ţină cont de asemenea de rolul social important avut de cler în cei patru ani de austeritate din Grecia: supe populare, furnizare de medicamente. ..
El s-a ferit de asemenea să declare că va cere impozitarea veniturilor Bisericii.

În câteva ore, Alexis Tsipras a încheiat un acord de guvernare. Cu cine? Cu Partidul Grecilor Independenţi (ANEL), un partid ultraconservator provenit din sciziunea Euroscepticilor de la Noua Democraţie. . Un partid foarte naţionalist, care are uneori scăpări homofobe şi antisemite.
Nu degeaba se spune că extremele se atrag.
Vorba este că şi ANEL respinge politica de austeritate, troica financiară creditoare a Greciei şi memorandumul.
Prin această alianţă, se preconizează politica noului guvern grec, în dezacord cu politica europeană.
Programul partidului Syriza, care oscilează între pragmatism şi luptă de clasă, îi nelinişteşte pe europeni.  Când era în vizită la Berlin, în 2012, Alexis Tsipras afirmase că duce o luptă "şi pentru muncitorii germani".
Proletari din toate ţările, uniţi-vă !
- vă pare cunoscut?
El a a nunţat (cu ani în urmă deja) că intenţionează să oprească plăţile în contul datoriei externe, să declare nelegitime măsurile de austeritate şi că va naţionaliza băncile.
Să vedem ce va face acum, după ce a ajuns  Prim ministru al Greciei.
Primul lucru: a refuzat să jure pe Biblie la investire, ci a preferat să jure pe Constituţie.
*****************************************************************************************************************
Update 29.01.2015
Europenii privesc cu îngrijorare la politica Greciei, pentru că ei sunt principalii săi creditori
Datoria Greciei, ce depăşeşte 320 de miliarde de euro, adică 175% din produsul intern brut (PIB) , este deţinută în cea mai mare parte de către celelalte state din zona euro şi de către Banca centrală europeană (BCE), după restructurarea datoriilor din 2012.
Alexis Tsipras a afirmat miercuri că doreşte să negocieze o "uşurare a datoriei" Atenei, revenind totodată asupra măsurilor de austeritate impuse după 2010 populaţiei, în schimbul ajutorului internaţional.
Ministrul de Finanţe al Franţei a declarat că ar fi de acord cu măsuri de uşurare a datoriei, dar nu şi cu anularea unei părţi din aceasta, pentru că asta ar însemna transferarea datoriei de la contribuabilii greci asupra contribuabililor din Franţa - ceea ce şi ministrul de Finanţe grec a spus că nu ar dori.

*****************************************************************************************************************
Update 30.01.2015
Grecia are probleme
Conform ziariştilor occidentali, sistemul ei de sănătate este mai mult sau mai puţin distrus, sărăcia a lovit aproape jumătate dintre locuitori, un sfert din populaţie este în şomaj.  Tutela exercitată de "troica" formată din Comisia europeană, BCE şi FMI nu a redresat economia Greciei, a cărei situaţie s-a agravat. Datoria publică a crescut.
Europenii spun acum că a fost o greşeală să fie acceptată Grecia în zona euro şi că "serviciile europene competente" ar fi trebuit să ştie că bugetele Greciei fuseseră cosmetizate, că economia ei era fragilă şi că impozitele nu se încasau, unele categorii  fiind exceptate iar alţii eludând sistemul fiscal.
Alexis Tsipras a declarat că nu doreşte să scoată ţara din zona euro, ci vrea să negocieze cu troica , direct cu instanţele europene.
Se speră că Alexis Tsipras va găsi mijloacele de a-i constrânge pe cei mai bogaţi să plătească impozitele datorate şi pe cei mai puţin bogaţi că nu ar trebui să fie plătiţi la negru.
El a declarat că după părerea lui statul grec este "ostatecul oligarhiei financiare" care nu plăteşte impozite, că Grecia a ajuns pe primul loc din Europa în privinţa corupţiei şi că intenţionează să propună în Grecia o "clauză de dezvoltare" pentru ca rambursarea datoriei să nu omoare în germene redresarea economică.
Toţi speră că va reuşi să redreseze economia Greciei, spre binele tuturor.
caricatură de Hachfeld din Courrier international

Doar că Alexis Tsipras pare să fie aliat cu Putin.
Miercuri 28 Ianuarie Atena s-a pronunţat împotriva sancţiunilor impuse Rusiei, ca urmare a crizei ucrainiene, ceea ce a dus la intervenţia d-lui Martin Schuly, preşedintele Parlamentului european, care l-a rugat pe A. Tsipras să nu facă notă discordantă faţă de poziţia Europei.
*****************************************************************************************************************
Update 01.02.2015
Primele măsuri ale noului guvern din Grecia

  • Scăderea impozitelor şi mărirea pensiilor
  • Mărirea salariului minim la aproape 200€/lună (comentatorii ricanează: Va plăti Europa?)
  • Oprirea privatizării porturilor Salonic şi Pireu (care erau vizate de chinezi)
  • Redeschiderea televiziunii poblice,  sub numele ERT.



miercuri, 2 octombrie 2013

EXTRACTIVISMUL

Săpat...până unde?

Alain Deneault
Extractivismul este un mod de dezvoltare bazat pe supraexploatarea resurselor neregenerabilw din sol, esenţial cu destinaţia export.
E vorba despre un model care privilegiază "dreptul" companiilor miniere şi în general ia prea puţin în considerare bunăstarea populaţiilor locale. Mare consumatoare de apă potabilă, implicând de cele mai multe ori procese chimice periculoase, extractivismul se dezvoltă în detrimentul ecosistemelor, constituind riscuri pentru populaţii. Mai mult, le revine statelor şi deci populaţiilor sarcina de a reabilita teritoriul la sfârşitul exploatărilor.