Se afișează postările cu eticheta UE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta UE. Afișați toate postările

joi, 5 august 2021

Noua carte de identitate

 Ni s-a adus la cunoștință că vom avea un nou format de carte de identitate, în conformitate cu REGULAMENTUL (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație ,
care impune generalizarea acestui tip de carte de identitate cu începere de la 2 august 2021 în toate țările Uniunii Europene. 

Cităm din acest document al UE:

(16) Pentru a putea asigura verificarea adecvată a cărților de identitate și a documentelor de ședere, este necesar ca statele membre să utilizeze titlul corect pentru fiecare tip de document care intră sub incidența prezentului regulament. Pentru a facilita verificarea documentelor care intră sub incidența prezentului regulament, în alte state membre, titlul documentului ar trebui să figureze, de asemenea, în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. În cazul în care statele membre utilizează deja, pentru cărțile de identitate, denumiri deja consacrate, altele decât titlul „carte de identitate”, ele ar trebui să le poată utiliza în continuare în limba sau limbile lor oficiale. Cu toate acestea, pe viitor, nu ar mai trebui introduse alte noi denumiri.
(17) Este necesară includerea unor elemente de securitate pentru a se verifica dacă un document este autentic și pentru a stabili identitatea unei persoane. Stabilirea unor standarde minime de securitate și integrarea datelor biometrice în cărțile de identitate și în permisele de ședere ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru sunt pași importanți pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniune. Includerea acestor elemente biometrice de identificare ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la liberă circulație.
(18) Stocarea unei imagini faciale și a două amprente digitale (denumite în continuare „date biometrice”) pe cărțile de identitate și pe permisele de ședere, așa cum a fost deja prevăzut pentru pașapoartele și permisele de ședere biometrice ale resortisanților țărilor terțe, este o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabile cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității cărților de identitate și a permiselor de ședere.
(19) Ca practică generală, pentru a verifica autenticitatea documentului și identitatea titularului, statele membre ar trebui să verifice în primul rând imaginea facială și, atunci când este necesar pentru a confirma fără îndoială autenticitatea documentului și identitatea titularului, ar trebui să verifice și amprentele digitale.
 (20) Statele membre ar trebui să se asigure că, în cazurile în care verificarea datelor biometrice nu confirmă autenticitatea documentului sau identitatea titularului, este efectuat un control manual obligatoriu de către personalul calificat.
(21) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(22) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

(23) Specificațiile documentului OACI 9303 care asigură interoperabilitatea globală, inclusiv în legătură cu posibilitatea de citire cu ajutorul dispozitivelor de citire optică și utilizarea inspecției vizuale, ar trebui luate în considerare în sensul prezentului regulament.
(24) Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv. 


Observăm că, spre deosebire de cartea de identitate franceză, cartea de identitate românească nu se cheamă și NAȚIONALĂ. Deși UE ne-ar da voie. 
De asemenea, nu se observă elemente duplimentare de siguranță (holograme, imagini ce alternează ș.a.). În schimb, ni s-a spus că nu au reușit să imprime culoarea roșie (?!?)
Care sunt elementele de siguranță cerute de UE? Se spune că ar fi unele, dar nu se precizează care. 
Vedem că denumirea specificației „sex” e permisă în UE- nu e cazul să se scrie „gen”. Dar cică să poată fi inserată și opțiunea de sex: „X ”- adică incert...
Prin urmare nu denumirea „sex” sau „gen” e esențială, ci faptul că se poate înscrie sexul„X”
Cică noua CI va costa 14 euro (70 de lei) .
Ceva nou ar fi la noi (total diferit față de celelalte țări din UE, deși ar trebui să fie ca acolo) :

  • - acest document preia funcționalitatea cardului de sănătate (pe lângă implementarea unor servicii electronice, cum se face și în alte țări) 

Păi de unde și până unde asta cu cardul de sănătate în CI? 
În documentele UE se precizează că datele personale ale cetățenilor vor fi folosite numai pentru identificarea lor și că datele biometrice nu vor fi stocate undeva centralizat. Dar datele sanitare ale cetățenilor sunt stocate centralizat și sunt confidențiale. La ele au acces doar medicii. 
Cum s-ar combina cele două? 
Vor avea acces cadrele medicale la amprentele pacienților? 
Apoi am putut constata că acel card de sănătate funcționează cu multe sincope. (Mai bine zis rețeaua respectivă). Dacă acele sincope vor însemna și sincope în citirea documentului electronic, ce va păți posesorul cărții d eidentitate care va fi luat drept un infractor la granițele altor țări? 
Doar se specifică faptul că accesul la datele electronice va fi făcut prin aparate de citire, de către organele de control. Vor putea să citească și fișa medicală a persoanei? 

  • "Cartea electronică de identitate, chiar de la emitere, va putea fi folosită pentru autentificare în sistemele informatice ale administrației publice. Interfețele urmează a fi dezvoltate de către deținătorii acestor sisteme.t.
  • Primul serviciu care va putea fi accesat este cel de autentificare în platforma Casei naționale pentru asigurări de sănătate, având în vedere că potrivit legii, cartea electronică de identitate înlocuiește cardul de sănătate.
  • Sunt avute în vedere dezvoltarea unor interfețe care să permită accesarea unor servicii precum cazierul judiciar, servicii furnizate de către direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, ca să vă dau câteva exemple.", a spus Bode.

Va fi obligatoriu să avem această carte electronică de identitate începând din august 2031.

Cum modelul care a fost arătat pentru noua nouastră carte de identitate a adus multe nemulțumiri, legate de dispariția culorilor noastre naționale și de înlocuirea categoriei de „sex” cu categoria de „gen”,
. să vedem cum sunt și celelalte cărți de identitate noi (măcar câteva ) din alte țări .


Carte națională de identitate în Franța

Rețineți cum se numește, da? Poza exemplificativă e publicată de Serviciul Public al Republicii Franceze.


În noua carte de identitate a francezilor sunt inserate mai multe elemente de siguranță (imagini hilografice), un cip electronic și o zonă de acces la datele electronice.


Ea a intrat în vigoare pe tot teritoriul francez luni 2 august 2021
Are mărimea unui card bancar (așa cum se preconizează și noua CI de la noi) și conține un cip electronic.
Cipul cuprinde informațiile care figurează pe cartea de identitate: nume, numele de folosire, prenumele, data și locul nașterii, înălțimea, sexul, naționalitatea, numărul  CI, data eliberării cărții de identitate, data expirării ei, fotografia feței , semnătura posesorului, în plus fiind  amprentele digitale . Pe verso apar adresa și înălțimea posesorului. 
CI cuprinde de asemenea un cașet electronic vizual (CIV) semnat de Stat, care permite lectura automată și reia datele înscrise pe CI, pentru detectarea rapidă a eventualelor fraude.
Steagul francez a fost figurat în stânga sus, având suprapus profilul Mariannei- figură simbolică a Franței. În dreapta sus e steagul UE, cu prescurtarea Fr a Franței.

Un element de noutate e faptul că astfel de documente se vor elibera și pentru copii. Copiilor sub 12 ani nu li se vor preleva amprentele, dar s-a prevăzut posibilitatea înscrierii a două adrese în cazul copiilor a căror custodie e împărțită .
Cărțile vechi de identitate rămân valabile până la expirarea lor, dar cu începere din anul 2031 nu se va mai putea călători în spațiul european cu o carte de identitate de tip vechi.
Durata de valabilitate a noii cărți de identitate va fi de 10 ani . Prima solicitare de eliberare a unei CI și reînnoirea ei sunt gratuite în Franța, se plătesc 25
însă în cazul pierderii sau furtului documentului anterior.

În Franța a stârnit polemică faptul că indicațiile de pe card sunt bilingve (în franceză și engleză). 

Carte  de identitate în Germania


Cetățenii germani vor putea prezenta cartea de identitate de pe telefon. 
Începând din această toamnă, cartea de identitate germană va putea fi stocată pe telefon  și o vor putea folosi în acest fel la un control al identității sau la bancă. Prezentarea cărții de identitate dematerializată se va putea face cu ajutorul unui număr de identificare personal. 
Cartea electronică de identitate germană prezintă următoarele caracteristici: 
Informațiile vizibile pe document, mai ales fotografia sunt păstrate de asemenea și sub formă electronică în cip ul integrat în CI.
La cererea posesorului, în cip se pot integra și două amprente digitale . (Deci nu se trec obligatoriu amprentele ). În 2020, 42,5% dintre carțile de identitate eliberate au conținut și amprente, la dorința posesorului.
Dar pentru cărțile noi de identitate se pare că amprentele a degetelor arătătoare de la cele două mâini vor fi obligatorii. La poliție, la autoritățile vamale și la grăniceri vor fi aparate speciale de citire a datelor din cip pentru stabilirea identității persoanei.
Noua legislație propune ca amprentele digitale ale posesorului să fie stocate doar pe cartea de identitate, nu și în altă parte. Dar există temeri că mai devreme sau mai târziu amprentele vor fi stocate într-o bancă de date centrală și vor fi utilizate împreună cu alte informații stocate de asemenea pentru ținerea sub control a populației.
Există cetățeni germani care și-au distrus cărțile de identitate vechi pentru a obține până la data de 2 august 2021 o carte de identitate nouă, dar fără amprente incluse. Amânând astfel cu 10 ani  problema.
Noua carte de identitate germană conține pe lângă fotografia obișnuită și o fotografie holografică  și o securitate a semnăturii 3-D. 


Aceste noi măsuri de siguranță ar trebui să facă noua carte de identitate foarte sigură.
Dar experții în calculatoare au constatat că e poate fi ușor „spartă” de către hakeri. Și interesul lor e sporit de faptul că
noile cărți de identitate pot fi folosite și drept carduri bancare pentru efectuarea de tranzacții financiare prin internet
Chaos Computer Club, un grup de hakeri cu domiciliul în Germania a demonstrat pentru un post de televiziune german că ei pot să spargă foarte ușor numărul personal de identificare (PIN) al unui model de testare a noii cărți de identitate.
Odată ce hakerii au spart PIN ul, ei pot să preia identitatea posesorului pe internet și să facă plăți din contul posesorului sau pot schimba PIN ul cardului, astfel încât posesorul de drept să nu mai poată avea acces la propriul său card și deci la conturile sale bancare. 
Oficiul Federal pentru Securitatea Informației (BSI) a informat că e posibil să fie folosit un așa-zis virus Trojan pentru spargerea PIN ului când proprietarul cardului folosește un simplu cititor de carduri. 
Au fost și cetățeni care au deteriorat cip ul din Cartea de identitate punând CI într-un cuptor cu microunde, dar rezultatul a fost că au fost pusi sub acuzare de poliția germană , pedeapsa fiind amendă sau închisoare.
Cipul poate fi deteriorat și de magneți puternici.

În Olanda 

Cartea de identitate nu vor mai menționa sexul cetățeanului

Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Ingrid van Engelshoven a declarat în anul 2020 într-o scrisoare adresată parlamentului că intenționează să suprime inscripționarea sexului pe cărțile de identitate „începând din 2024-2025”
.
Ea a argumentat că nici cartea de identitate germană nu menționează sexul  și că cetățenii trebuie să poată să-și aranjeze identitatea în toată libertatea.
În Olanda se vorbește de asemenea despre recunoașterea unui al treilea sex într-un caz în care un cetățean născut intersexuat a obținut în justiție dreptul de a nu i se specifica sexul în actul de naștere.

În Suedia

Cartea națională de identitate (nationellt identitetskort) este o carte de identitate biometrică ce indică cetățenia. Ea poate fi folosită pentru a călători în țările europene (cu excepția Rusiei, Ucrainei și Belarusului) și poate înlocui de facto pașaportul în Republica Dominicană, teritoriile franceze de peste mări, Georgia.. La partea de sus e inscripționat numele țării în suedeză, engleză și franceză (SVERIGE SWEDEN SUÈDE) și simbolul de pașaport biometric 

Urmează numele documentului în aceleași trei limbi, naționalitatea posesorului și codul țării (SVENSK/SWE), Numele, Prenumele, supranumele, sexul, data nașterii, codul personal ,fotografia,  înălțimea, numărul CI, data eliberării, termenul de valabilitate, autoritatea emitentă, semnătura.
Cipul conține aceleași date sub formă electronică, dar începând din august 2021 va conține și amprentele digitale. 
Pe verso este și rugămintea în limba engleză ca dacă documentul e găsit de cineva, să fie tăiat în două și trimis la căsuța poștală a Poliției. 

Pe site ului Skatteverket (Agenția suedeză de impozite) informațiile privind documentele de identitate sau permisul de sejur sunt disponibile nu doar în limba suedeză, ci și în următoarele limbi:
Engleza, arabă, sârbă (bosniacă, croată), sami (limba eschimoșilor), germană, spaniolă, estonă, franceză, iddish, finlandeză, persană, poloneză, romani, rusă, somaleză, turcă, thai, hindi, și alte două limbi pe care nu le-am identificat. 
De remarcat că nu se regăsește și limba română. Au considerat probabil că în România e mai răspândită limba romani.
Cartea de identitate suedeză se poate cere de la Agenția suedeză de impozite, de către orice persoană de peste 13 ani care e înscrisă în registrele de stare civilă din Suedia. 
Se spune că acea carte de identitate e necesară pentru a dovedi vârsta persoanei, pentru retragerea medicamentelor de la farmacie , pentru a plăti mărfuri cu cardul  într-un magazin sau pentru a face tranzacții bancare. 
În cazul minorilor, trebuie să existe și autorizația tutorelui legal (titular al custodiei) pentru eliberarea cărții de identitate. Dacă există doi tutori legali, amândoi trebuie să-și dea autorizația pentru eliberarea cărții de ientitate pentru minor.. Tutorele trebuie să-l însoțească pe minor la agenția care îi eliberează C.I. C.I. conține și fotografia persoanei, dar se specifică și înălțimea sa. 
Cartea de identitate suedeză conține și un cip electronic ce poate fi folosit ca semnătură electronică ce poate fi folosită pe internet.
Se plătește o taxă de 
400 SEK. (cca 40 eur)

În SUA

În Statele Unite cetățenii nu au cărți de identitate „adevărate”, pentru legitimare fiind folosite permisele  de conducere. Pe aceste permise de conducere, de mărimea unui card bancar, sunt trecute numele, prenumele, data de eliberare și data expirării, data nașterii posesorului , sexul și înălțimea lui, fotografia, semnătura . 
Era vorba să fie emise și niște „adevărate” cărți de identitate, dar această acțiune a fost amânată până pe 3 mai 2023 din pricina pandemiei. 

joi, 15 aprilie 2021

Situația pandemiei în Europa pe 15 aprilie 2021,conform ECDC

Cum stăm- în România - față de celelalte țări europene

pe 15 aprilie 2021

conform datelor statistice centralizate de ECDC

 

 

Țara din Europa

Număr de morți înregistrați în ultimele 14 zile/1milion locuitori

Număr de morți /număr de cazuri
pe perioada pandemiei


%

Procente vaccinați cu o doză


(Locul în clasament)

Procente vaccinați cu două doze

 

(Locul în clasament)

1

Ungaria

363.07

23708/725241=>       3,2%

19,6     (15)

6,7    (25)

2

Bulgaria

245.70

14418/371993=>       3,9%

8,2      (23)

2,0    (29)

3

Slovacia

199.35

10630/371168=>       2,9%

19,6  (15 bis)

6,7 (25bis)

4

Polonia

172.53

58481/2586647=>     2,3%

19,0    (19)

7,0    (18)

5

Cehia

166.54

27918/1581184=>      1,8%

15,8    (28)

8,3  (8bis)

6

Estonia

118.89

1037/114443=>          0.9%

21,1     (6)

7,0    (21)

7

Italia

105.98

114254/3769814=>    3,0%

18,1     (24)

7,8    (11)

8

România

104.20

25248/1008490=>       2,5%

14,6      (27)

9,0    (5)

9

Croația

103.99

6333/292938=>           2,1%

14,7      (26)

3,4    (27)

10

Grecia

93.76

8885/295480=>           3,0%

16,2      (25)

8,3    (8)

11

Franța

61.72

98778/5058680=>       2,0%

20,5      (11)

7,1 (16bis)

12

Letonia

56.61

1986/107608=>           1,8%

7,8        (30)

1,6    (30)

13

Lituania

49.03

3697/226783=>           1,6%

20,6      (10)

7,6    (13)

14

Luxemburg

47.92

768/63650=>               1,2%

19,7       (14)

6,9    (22)

15

Slovenia

47.71

4411/226787=>           1,9%

19,3       (17)

7,1    (16)

16

Belgia

47.56

23518/928152=>         2,5%

20,9        (9)

6,9 (22bis)

17

Austria

45.50

9411/573944=>               1,6%

21,1    (6 bis)

8,8    (6)

18

Germania

30.53

78452/3011513=>       2,6%

19,1      (18)

7,3    (15)

19

Spania

28.01

76525/3370256=>       2,3%

21,7       (3)

8,0    (10)

20

Malta

27.21

402/29661=>               1,4%

34,4       (1)

15,5   (1)

21

Irlanda

23.97

4785/240945=>           2,0%

20,4      (12)

8,6     (7)

22

Cipru

22.52

272/51505=>                0,5%

18,7      (21)

7,4 (14bis)

23

Olanda

18.10

16770/1355617=>       1,2%

21,6  (5 bis)

6,1    (26)

24

Suedia

15.11

13718/873035=>         1,6%

18,3      (22)

7,7    (12)

25

Finlanda

10.32

874/82278=>               1,0%

25,8       (2)

2,2    (28)

26

Portugalia

7.28

16918/827765=>         2,0%

21,7       (4)

7,4    (14)

27

Norvegia

5.03

687/103620=>             0,7%

19,9      (13)

6,8    (24)

28

Danemarca

4.81

2443/238306=>           1,0%

18,9      (20)

9,7    (3)

29

Islanda

0.00

29/6267=>                    0,5%

21,6       (5)

9,9    (2)

30

Liechtenstein

0.00

56/2768=>                    2,0%

14,0      (29)

9,1    (4)

 

Media europeană

 

645412/28496538=>        2,3%

19.5

7,5

 Am început cu clasamentul sinistru al numărului de decese raportat la 1000000 de locuitori , pe ultimele 14 zile.
În acest clasament al groazei, România se situează pe locul 8 dintre cele 30 de țări din UE și comunitatea economică europeană. Adică 22 de țări europene stau mai bine decât noi. 
Cele mai multe decese au fost în ultimele două săptămâni ân Ungaria
Apoi Bulgaria și pe locul trei Slovacia. Urmează Polonia, Cehia, Estonia și ..aproape la egalitate cu noi - Italia. 
România, cum ziceam, pe locul 8.
Urmează la mică distanță Croația, apoi Grecia.
 

În afară de aceste 10 țări, în celelalte țări europene situația e mult mai bună. Și în special în Finlanda, Portugalia, Norvegia , Danemarca, Islanda și Lichtenstein numărul de decese a scăzut mult de tot, ajungând chiar la 0 în ultimele două țări citate. 
Cum or fi făcut? 

Dar să vedem care a fost mortalitatea în general, de la începutul pandemiei în țările europene.
Pentru a face o comparație, am împărțit numărul de decese legate de Covid-19 declarate la numărul total de cazuri declarate și am calculat procentele de decese.
Constatăm că cea mai proastă situație a fost în Bulgaria, unde au murit 3,9% dintre cei ce s-au îmbolnăvit de Covid-19. Tot foarte mulți (procentual) au murit și în Ungaria, Italia, Grecia, Slovacia, (în ordine), dar și în Germania, România și Belgia (aproape la egalitate). În toate aceste țări mortalitatea a fost mai mare decât media europeană.
În toate celelalte țări europene mortalitatea a fost mai mică decât media europeană și există unele țări în care mortalitatea a fost chiar foarte mică. Dacă într-o țară ca Norvegia, cu un nivel de trai foarte ridicat putem presupune că e meritul unui sistem sanitar foarte performant, în Islanda sau în Cipru  care ar fi explicația? Nici nu au aceeași climă, nici aceleași condiții economice, nici aceeași componență etnică. Dar probabil petrec mult timp în aer liber și putem presupune că poluarea e mai redusă . 
Mortalitate scăzută a fost și în Finlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg, țările baltice , Malta, Luxemburg, Austria.
Ar fi interesant de văzut care e gradul de poluare din aceste țări. În Finlanda știm că sunt suprafețe mari de păduri, în Austria de asemenea....Putem considera că aerul mai curat face ca popuația să fie mai sănătoasă și să poată rezista mai bine la infecții?

Sau poate e efectul campaniei de vaccinare?
Am pus pe ultimele două coloane ale tabelului procentele din populația este 18 ani care a fost vaccinată cu o doză și cu două doze de vaccin anticovid.
Sigur, efectul vaccinării se vede după ceva timp, dar ar trebui să se facă simțit deja măcar efectul primei doze de vaccin.
Constatăm că România nu se situează pe un loc fruntaș la vaccinare (în pofida afirmațiilor ce se fac la emisiunile tv de la noi). Suntem pe locul 27 la aplicarea primei doze (adică aproape de coadă) și pe locul 5 la ambele doze. 
Fruntașă la vaccinare e Malta , care are și o mortalitate redusă . Apoi Finlanda, care de asemenea are și mortalitate redusă , a făcut vaccinări numeroase cu prima doză iar cu a doua doză poate nu a mai fost nevoie, că nu mai aveau cazuri. Danemarca fruntașă și la vaccinare, ca și Islanda, Liechtenstein. Portugalia a vaccinat de asemenea multe persoane cu o doză ..
Norvegia o fi socotit că nu prea are nevoie de vaccinare, că face față cu succes și fără. (Să nu uităm că au aplicat carantinarea drastică).

În fine, fiecare poate trage concluzii și singur privind și comparând aceste cifre cu ce mai știe și din alte părți despre fiecare dintre aceste țări.