Tratament contra Covid-19

 1.Anticorpii monoclonali, noua speranță de tratament contra Covid-19

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat oficial ieri , pe 24 septembrie 2021 un nou tratament contra Covid-19, însă numai pentru anumite cazuri bine precizate: anticorpii de sinteză produși de Regeneron .
(Știrea a fost preluată cam de toate agențiile de presă, dar specific aici câteva detalii)

Conform avizului OMS publicat în revista medicală The BMJ, acest tratament este recomandat pe de o parte pentru  « pacienții cu forme severe de Covid care au mare risc de spitalizare », ca și pentru persoanele în vârstă sau pentru cele al căror sistem imunitar este slăbit (de un cancer sau de grefe de organe de exemplu).
Pe de altă parte, tratamentul este recomandat pentru pacienții atinși  « de o formă severă sau critică și care sunt seronegativi, adică nu au dezvoltat propriul lor răspuns format din anticorpi » deși au fost infectați.

« Pentru toate celelalte tipuri de pacienți cu  Covid-19, e puțin probabil ca beneficiile aduse de acest tratament cu anticorpi să fie semnificative », 

Prețul e foarte ridicat

Tratamentul costă mult, (circa 2000 de dolari /1700 de euro doza și ar fi necesare cam două doze) , dar nici nu se prea găsește.
Agenția internațională a cumpărării de medicamente Unitaid e în cursul unor negocieri cu laboratorul Roche ca să obțină prețuri mai mici și o distribuție echitabilă în toate regiunile, în special pentru țările cu venit mediu sau scăzut.
Organizația a cerut laboratorului să transfere tehnologie ca să poată fabrica și alte laboratoare versiuni echivalente ale acestui tratament , ca să poată avea acces la el toți pacienții.

Medicamentul e conceput de  către societatea de biotehnologie din SUA Regeneron în colaborare cu gigantul elvețian Roche și e comercializat de laboratoarele Roche sub denumirea de Ronapreve. În Statele Unite, medicamentul e cunoscut sub denumirea REGEN-COV. 

Acest tratament combină  două tipuri de anticorpi fabricați în laborator prin inginerie genetică (așa-ziși « anticorpi monoclonali ») ,  casirivimab și imdevimab. Medicamentul se injectează intravenos și sprijină sistemul imunitar ca să neutralizeze coronavirusul.

Fostul președinte al SUA , Donald Trump a fost tratat în acest fel - cu evident succes- în toamna anului 2020.

Recomandări anterioare ale OMS
OMS mai recomandase în septembrie2020 pentru tratarea Covid-19 la pacienții în stare gravă administrarea sistematică de corticosteroizi. 
Apoi, în iulie 2021 OMS a recomandat tot pentru pacienții în stare gravă o altă clasă de medicamente,  « antagonistele de interleukină 6 » (tocilizumab și sarilumab), pe lângă corticoizi..

 (date preluate din Le Parisien și AFP) 
Tratamentul cu anticorpi monoclonali a fost autorizat de Agenția franceză a medicamentului (ANSM) și se aplică acolo de pe 15 martie 2021. 
Inițial acest tratament era rezervat doar pentru:

• pacienții cu risc de evoluție spre o formă gravă de Covid-19 din pricina unei imunodeprimări legate de o patologie sau de medicamente sau de vârsta avansată sau de prezența unor comorbidități.

 Cantitățile disponibile devenind mai mari, în Franța se tratează cu acest tip de medicamente și

• copiii de peste 12 ani ce au sistemul imunitar deprimat grav,
• pacienții de peste 12 ani ce au o boală cronică : obezitate, hipertensiune arterială complicată, diabet sau insuficiență renală/respiratorie cronică;
• pacienții cu infecție cu HIV necontrolată, sau în stadiu sida, 
  
  Uniunea Europeană a făcut deja contract pentru achiziționarea acestui tip de tratament.

UE a anunțat semnarea unui contract-cadru de achiziție de la compania farmaceutică Eli Lilly a unui tratament cu anticorpi monoclonali pentru pacienții cu Covid-19.
18 state membre au aderat la achiziția comună a maximum 220 000 de cure de tratament.
Dar Eli Lilly și-a retras cererea de aprobare de către Uniune a tratamentului său cu anticorpi zicând că cererea din partea statelor membre ar fi prea scăzută comparativ cu cea de la alți furnizori.

Peste 73% din populația adultă din UE este în prezent vaccinată complet , iar această rată va crește în continuare.  (Dacă ne gândim că la noi sunt vaccinate abia 27,3%  , la bulgari fiind și mai puțini, numărând aici și pe străinii care s-au vaccinat la noi, ne dăm seama că media în celelalte țări din UE e semnificativ mai mare decât 73%).
Dar vaccinurile nu sunt singurul răspuns la coronavirus- a spus Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară. De aceea a fost semnat acest contract de achiziții publice în cadrul UE. 
Nu s-a anunțat care au fost cele 18 state membre care au semnat să achiziționeze în comun acele doze de tratament.

Care e tratamentul contractat de UE?
Tot o combinație de doi anticorpi monoclonali, bamlanivimab și etesevimab. El ar fi potrivit pentru pacienții care nu au nevoie de aport de oxigen (deci nu sunt atât de grav atinși) dar prezintă un risc mare de a face o formă gravă a bolii.
Un studiu recent întreprins de Stefan Pöhlmann și Markus Hoffmann de la Centrul German pentru Primate - Institutul Leibniz pentru Cercetarea Primatelor din Göttingen și colegii de la Școala de Medicină din Hanovra, Centrul Medical al Universității din Göttingen și Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nürnberg arată însă  că varianta Delta este rezistentă împotriva anticorpului bamlanivimab, în ​​timp ce Delta Plus este rezistentă împotriva a doi anticorpi, bamlanivimab și etesevimab, care sunt utilizați în combinație pentru tratamentul pacienților cu COVID-19.
Anticorpii monoclonali sunt proteine produse în laborator care imită capacitatea sistemului imunitar al pacientului de a combate noul coronavirus. Anticorpii se fixează pe proteina virală de suprafață (spike) și blochează capacitatea virusului de a pătrunde în celulele umane și de a se înmulți în acest fel. 
Conform contractului -cadru încheiat cu Eli Lilly (Lilly France) , statele membre (probabil cele 18- nu s-a precizat) pot achiziționa produsul dacă și când au nevoie, după ce produsul va primi o autorizație de comercializare condiționată la nivelul UE , din partea Agenției Europene pentru Medicamente, sau va primi o autorizație de utilizare de urgență în statul membru în cauză. 
(Adică acel stat membru își va lua răspunderea să autorizeze tratamentul înainte de autorizarea definitivă,  fiind o situație de urgență ).

Compania sud -coreeană Celltrion a produs un alt medicament cu anticorpi monoclonali, numit Regdanvimab pentru care Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a emis  un aviz științific favorabil , pe baza datelor din studiile preclinice și clinice de fază timpurie.
 Medicamentul a primit aprobare condiționată în Coreea de Sud. 
Se vorbește că medicamentul va fi autorizat  de Agenția Europeană a Medicamentului (AEM) sub denumirea Regkirona. 

Tratamentul candidat numit și CT-P59 ar urma să fie testat și în România (teste clinice avansate). Testele inițiale, făcute pe persoane sănătoase au arătat că medicamentul nu a avut efecte nocive, în următoarele faze ale testelor urmând ca medicamentul să fie testat pe persoane cu simptome moderate și severe de Covid pentru a i se verifica eficacitatea. Testele din faza a doua se vor face pe 300 de persoane, pentru a se stabili dozele adecvate. În faza a treia se va testa eficacitatea reală pe 720 de pacienți. Compania Celltion a solicitat ca medicamentul să fie testat clinic și în SUA, precum și în alte trei țări (în afară de România). EMA continuă să evalueze toate datele acestui medicament, până ce vor fi suficiente dovezi pentru susținerea unei autorizări de punere pe piață.

Agenția națională sud-coreeană pentru teste clinice a anunțat că a aprobat testarea pentru diferite substanțe pentru tratarea Covid-19 (21 medicamente și două potențiale vaccinuri). 

Toate medicamentele cu anticorpi monoclonali trebuie să fie administrate de personal medical în spital, prin perfuzie unică. Important de precizat că ele  sunt eficace doar în fazele timpurii ale bolii, în interval de maxim 5 zile de la apariția simptomelor.
La 31 mai 2021 (deci după o lună și jumătate de la aducerea medicamentelor în Franța) peste 1000 de pacienți beneficiaseră de acest tratament autorizat temporar. La jumătate dintre ei au fost făcute rapoarte de farmacovigilență pentru  observarea eventualelor efecte adverse. Nu au fost observate efecte adverse mai grave decât cele semnalate din timpul testelor clinice , cum ar fi reacții alergice. 

O pilulă de luat la primele simptome?

În SUA și în Belgia, echipele laboratorului Pfizer testează o pilulă destinată să oprească SARS-CoV-2 pe 60 de voluntari între 18 și 60 de ani. 
E o moleculă cu nume de cod PF07321332 și clasată ca „inhibitor de protează”. Ea ar urmări să împiedice replicarea virusului în nas, gât și plămâni. Ea ar urma să fie administrată împreună cu doze mici de Ritonavir, un antiviral folosit împotriva HIV. Acesta ar avea rolul de „booster” care să crească în sângele pacienților cantitatea de PF07321332.
Ar urma ca tratamentul pe cale orală să fie administrat pacienților de la primele semne de infecție, ca să nu mai fie nevoie de internare. Dar nu a fost încă administrat oamenilor. Perioada de încercare e împărțită în trei etape și va dura 145 de zile , cu 28 de zile suplimentare pentru „depistare și dozaj”
pastila produsă de Pfizer, Paxlovid e în curs de evaluare în UE.

Completare la 29.12.2021
Pilula PAXLOVID™ (PF-07321332; ritonavir)  a fost autorizată în regim de urgență în SUA.
Germania a cumpărat deja un milion de pastile.
Potrivit producătorului, pacienții iau trei pastile de două ori pe zi pe o perioadă de cinci zile. Medicamentul conține un ingredient care inhibă o proteină SARS-CoV-2 și reduce capacitatea virusului de a se replica.
Conform datelor din timpul analizei intermediare a fazei 2/3 s-a constatat reducerea cu 89% a riscului de spitalizare sau deces din pricina Covid-19, la pacienții cărora li s-au administrat pastilele în decurs de trei zile de la începutul simptomelor.
3 din 385 pacienți tratați cu Paxlovid au fost internați, dar nu au murit.
În timp ce 27 dintre cei 385 care nu au primit tratament au fost spitalizațidintre ei murind 7. 
Cei de la Pfizer consideră că pastila Paxlovid ar putea fi administrată și ca tratament la domiciliu sau chiar preventiv, în cazul celor ce au venit în contact cu un bolnav.
Efecte adverse grave după administrarea pastilelor de Paxlovid s-au constatat în 1,7% dintre cazuri (în 2,1% dintre cazuri fiind întrerupt tratamentul din pricina efectelor adverse)
(Interesant ca la administrarea de Plaebo efectele adverse au fost ceva mai numeroase...)

Pfizer va oferi terapia antivirală orală de investigație printr-o abordare a prețurilor pe niveluri, bazată pe nivelul veniturilor fiecărei țări, pentru a promova accesul echitabil pe tot globul. Țările cu venituri mari și medii superioare vor plăti mai mult decât țările cu venituri mai mici.

 ***********************************************************************

În curs de experimentare pe animale la Institutul Pasteur este și
Ivermectina (un medicament folosit anterior ca antiparazitar )
S-a observat că acest medicament reduce inflamația în tractul respirator și scurtează durata de recuperare. Poate fi un potențial agent terapeutic contra Covid-19 - conform articolului publicat de Institutul Pasteur în EMBO Molecular Medicine pe 12 iulie 2021.
În mod surprinzător, s-a observat că tratamentul cu Ivermectin nu reduce înmulțirea virușilor, dar ameliorează simptomele. De asemenea, ar avea un efect protector constatat la animale. Totuși nu sunt studii pe om care să stabilească eficacitatea și dozajul optim. 

Ce se recomandă în SUA pentru formele ușoare de Covid-19

Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA recomandă pentru simptomatologie ușoară autoîngrijiri și servicii de telemedicină, pentru a se evita riscurile de infectare a altor persoane și supraaglomerarea clinicilor.
Deci pacienții ar trebui să fie evaluați inițial de medicul de familie prin  telemedicină , medicul urmând să aprecieze situația pacientului și să îl monitorizeze pentru a se putea interveni în cazul deteriorării stării lui de sănătate.
 
Persoanele infectate cu Sars-Cov2 pot avea la început dureri în gât, secreții nazale, eventual tuse și febră  și simptome asemănătoare gripei (febră, frisoane, cefalee, mialgii) sau gastroenteritei (greață, vărsături, diaree). Pot apărea și pierderi de miros și de gust.

După patru-opt zile , uneori după 10 zile de la apariția simptomelor pot apărea și dificultăți în respirație (dispnee).

Dacă medicul (din SUA) nu consideră că pacientul prezintă risc de înrăutățire a situației, el recomandă ca acesta să se îngrijească la domiciliu cu antipiretice și analgezice . Adică să ia paracetamol, sau dacă nu merge doar așa să ia și antiinflamatoare nesteroidiene.
Se recomandă o bună hidratare , antitusive obișnuite și evitarea statului în pat . Se recomandă exerciții fizice ușoare.

La noi, în asemenea cazuri medicul trebuie să trimită pacientul la spital, cu ambulanța, urmând apoi testarea pentru infecție cu SARS-Cov-2.
După stabilirea diagnosticului urmează a se administra cât mai curând medicamente antivirale pentru persoanele ce au simptome de boală, iar persoanele asimtomatice nu vor primi tratament.

Medicația cu efect antiviral

Medicația propusă la noi:

• hidroxiclorochina
• inhibitorii de proteaza (Lopinavir/Ritonavir - utilizate pentru tratamentul infectiei HIV)
• remdesivir
• favipiravir

Hidroclorochina rămâne una dintre alternativele terapeutice în țara noastră (conform datelor publicate de „Regina Maria”), deși la 15 iunie 2020 utilizarea ei a fost suspendată de FDA în SUA, iar la 17 iunie OMS a considerat că nu s-a contatat scăderea mortalității la pacienții ce primeau acest tratament. OMS nu recomandă folosirea ei date fiind efectele nedorite.  
La noi s-a folosit singură sau în asociere cu azitromicina. 

Remdesivir a avut rezultate contradictorii, totuși e recomandat în SUA pentru scurtarea duratei de recuperare a pacienților ce nu au avut nevoie de oxigen sau de suport ventilator.

Favipiravir este un medicament produs ]n India, unde are un aviz temporar de fabricație și comercializare obținut în urma unui proces de evaluare accelerat și condiționat de multiple cerințe.  La noi, medicamentul a primit o autorizație pentru nevoi speciale , cu utilizare restrictivă sub supraveghere medicală. 
Mai nou s-a dat autorizare de eliberare în ambulatoriu prin farmaciile din spitale, cu prescripție medicală.

Medicația imunomodulatoare
S-au folosit la noi:

• corticoizii sistemici (dexametazona)
• imunosupresoare/ modulatoare (Tocilizumab, Anakinra)
• plasma de convalescent

Plasma recoltată de la convalescenți e una dintre opțiunile de tratament la pacienții a căror situație se agravează, dar care nu au încă nevoie de intubație. Există mai multe impedimente, între care numărul scăzut de donatori ce s-au recuperat după boală . Există și situația în care numărul de anticorpi prezenți în sângele donatorului e deja scăzut. 
ANSM a aprobat folosirea acestei metode în mod excepțional și temporar. 

W ENV, o proteină care se găsește la bolnavii de scleroză în plăci a fost depistată și la limfocitele a 30 de pacienți spitalizați din pricina Covid. Această proteină inflamatorie ar putea agrava simptomele bolii. Contra ei ar putea fi folosit Temelimab, un anticorp monoclonal . 

Anticorpii de lama
Cercetătorii au încercat să transforme anticorpii produși de lama (lama ar genera niște nanocorpi naturali foarte eficace, ce ar putea fi folosiți și la om )

Corticoizii sistemici sunt recomandați pacienților cu forme grave, în situația în care au nevoie de aport de oxigen sau de suport ventilator.

În cazul președintelui Donald Trump, pe lângă anticorpi monoclonali s-au introdus în tratament și Remdesivir și Dextrametazonă. 

E luat în calcul și medicamentul butesonid , care e folosit acum la pacienții cu astm. Fiind inhalat, acest medicament ar fi redus cu trei zile timpul de recuperare la pacienți vârstnici.  Cei care au inhalat 800 de micrograme de două ori pe zi timp de 14 zile de pacienți vârstnici, cu risc, el s-ar dovedi eficace și posibil de folosit la domiciliu. 

Tofacitinib, , un medicament folosit împotriva artritei, (comercializat de Pfizer sub denumirea Xelijanz) a redus formele de insuficiență respiratorie într-un studiu desfășurat pe 289 de pacienți spitalizați, în Brazilia. Dar totuși au apărut și efecte secundare grave ceva mai multe decât la grupul placebo. 

Din categoria medicamentelor imunosupresoare, FDA din SUA a aprobat două clase de inhibitori de interleukină 6 (IL-6): anticorpi monoclonali ai receptorului anti-Il-6( sarilumab, tocilizumab) și anticorpi monoclonali anti-Il-6 (siltuximab). Aceste medicamente ar fi indicate pentru pacienții care au inflamație sistemică.
În protocolul de tratament din România din clasa de imunomodulatoare sunt menționate Tocilizumab- antagonist de receptor Il-6 și Anakinra (antagonist de receptori de Il-1, un medicament utilizat în prezent pentru tratamentul poliartritei reumatoide). Eficacitatea Tocilizumab ului , ca și a remdesivirului sunt puse la îndoială de unele foruri medicale. 

Tratamente anticoagulante
Acest tip de tratament e indicat ca modalitate de prevenire a apariției cheagurilor de sânge , la toți pacienții simptomatici, dacă nu au o contraindicație absolută.
Antibiotice 
Antibioticele se recomandă în situația în care pacientul cu Covid-19 are concomitent și o infecție bacteriană 



Suportul funcțiilor vitale
În formele grave, pacienții aflați la terapie intensivă pot primi oxigen, dacă le scade saturația de oxigen din sânge. Se urmărește evitarea necesității de ventilare mecanică.

Antidepresivele ar putea fi potențial utile pentru a reduce riscul de intubare și de deces. Ar inhiba receptorii de serotonină : fluoxetină (Prozac), paroxetină (Deroxat) sau escitalopram (Seroplex). Ele ar putea face ca celulele să fie etanșe la atacul virusului. În SUA s-a încercat folosirea altui antidepresiv curent, Fluvoxamina. 

Se testează și efectul hidrogenului dizolvat în apă . Acest complement alimentar ar avea rol antioxidant și antiinflamator . Apa îmbogățită cu hidrogen ar fi livrată gratuit la domiciliu timp de 21 de zile  celor ce participă la studiu.

Fenofibrat în forma sa activă de acid fenofibric (Fibricor, Trilipix produs de AstraZeneca) , un medicament anticolesterol e testat de asemenea contra Covid-19. În laborator, unde s-a folosit sușa originală a virusului izolat în 2020 s-a observat că fenofibratul ar reduce infecția cu 70%, deci se presupune că ar putea reduce gravitatea simptomelor de Covid-19. 

Alte tratamente aflate în curs de evaluare

Vitamina C
Antioxidant, antiinflamator, influiențează imunitatea celulară și integritatea vasculară. 
Vitamina D
Pe lângă importanța pe care o are pentru metabolismul mineral și osos, poate modula răspunsul imun
Zinc
Ar împiedica replicarea virală

*******************************************************************
Au fost făcute experiențe de laborator și pentru a se stabili eficacitatea anticorpilor obținuți după vindecarea de boală  și a anticorpilor provocați prin vaccinare împotriva diferitelor tulpini de coronavirus.

Titrurile de neutralizare a serurilor împotriva virușilor izolați sunt exprimate ca valori ED50.a
a) Activitatea de neutralizare a serurilor din grupurile de convalescenți nevaccinați din Strasbourg (la un an de la apariția simptomelor) a fost comparată cu cei convalescenți care au fost ulterior vaccinați (tot la un an de la apariția simptomelor).
Se constată că după un an cei care au avut Covid mai aveau o cantitate mică de anticorpi, dar ci care s-au și vaccinat au avut răspuns mult mai bun la toate variantele de SARS-CoV-2.
b) Activitatea de neutralizare a serurilor de la cei ce au primit vaccinul Pfizer , măsurată în săptămâna a 3-a (W3) după vaccinare (n = 16; stânga) și în săptămâna a 8-a (W8) după vaccinare (săptămâna 5 după a doua doză)

c) Activitatea de neutralizare a serurilor de la destinatarii vaccinului AstraZeneca, prelevată la săptămâna 10 (W10) după vaccinare (n = 23; stânga) și săptămâna 16 (W16) după vaccinare (săptămâna 4 după a doua doză) (n = 20; dreapta). Linia punctată indică limita de detectare (ED50 = 30). Datele sunt medii din două experimente independente. Un test Friedman pe două fețe cu comparația multiplă a lui Dunn a fost efectuat între fiecare tulpină virală.

Prevenirea

Cum nici vaccinurile nu protejează decât într-o anumită măsură contra noilor variante de coronavirus și nici tratamentele nu sunt întotdeauna eficace, prevenirea rămâne foarte importantă.

Transmiterea SARS-CoV-2 se face în primul rând prin secreții respiratorii și în măsură mai mică prin suprafețe contaminate.
Deci e cazul să se acopere gura și nasul, să se păstreze distanța față de alte persoane și spălarea frecventă a mâinilor. 
*********************************************************************
Update 2 octombrie 2021

Societatea americană Merck (NYSE MRK) cunoscută și ca MSD anunțase la începutul anului că renunță la dezvoltarea unor vaccinuri anticovid pentru a se concentra asupra găsirii unui tratament împotriva acestui nou coronavirus.

http://nazone.ro/2021/02/vaccinurile-anticovid.html

Molupiravir

Iată că acum, în octombrie, societatea Merck a anunțat că a pus la punct un medicament experimental, împreună cu partenerul Ridgeback Bioterapeutics. 
Medicamentul aflat în faza 3 de studiu se numește Molupiravir (MK-4482, EIDD-2801)  .
E un medicament antiviral ce se administrează pe cale orală (sub formă de pastile).
Conform producătorilor, el ar reduce cu 50% riscul de spitalizare și de moarte al pacienților nevaccinați aflați în fază incipientă sau moderată de Covid-19 , comparativ cu pacienți cărora li s-a administrat „tratament” placebo.

7,3% dintre pacienții care au primit molnupiravir (având boala în state incipientă sau medie) au fost spitalizați, dar nici unul nu a murit  până în a 29-a zi de urmărire.
În schimb, dintre pacienții tratați cu placebo în cadrul acestui studiu au fost spitalizați  (53 din 377) 14,1 iar 8 au murit! .

Aceste rezultate bune au dus la oprirea recrutării pentru alte studii.
Merck intenționează să trimită o cerere de autorizare de utilizare în condiții de urgență (EUA) a medicamentului, de către FDA din SUA și de asemenea va trimite cereri de autorizare de comercializare către alte organisme de reglementare din lume.

Pastilele de culoare maro ar trebui să fie luate de două ori pe zi timp de cinci zile. 
Compania anticipează că va produce 10 milioane de seturi de tratament până la sfârșitul anului. Guvernul american a făcut o achiziție în avans de 1,7 milioane de seturi de tratament, la prețul de 1,2 miliarde de dolari.
(Deci un set de tratament ar costa 706 dolari)  .
Merck a dat licența și către cinci producători indieni de medicamente pentru ca medicamentul să fie accesibil și în țările cu venituri mai reduse , multe având acces limitat la vaccinuri. 
Compania a spus că va practica „o gamă de prețuri care să reflecte posibilitatea țărilor de a plăti pentru medicament”.

Modul de acțiune a medicamentului Molupiravir

Spre deosebire de vaccinuri și de anticorpi, care țintesc proteine specifice de pe suprafața virusului, molnupiravir urmărește să introducă erori genetice în codul genetic al coronavirusului. Deci ar fi eficace și împotriva unor variante mai noi ale coronavirusului.

Alte medicamente aflate în studiu
Pfizer dezvoltă la rândul său un medicament antiviral și a anunțat că a început un test clinic de stadiu avansat de prevenire a bolii la persoane expuse la coronavirus. 
Atea Pharmaceuticals lucrează de asemenea la un antiviral oral împreună cu gigantul farmaceutic Roche

************************************************************************
Recomandări de la Fares

Soluția naturală pentru virozele respiratorii actuale

 Remedii naturale, de la primele semne de boală.
În cazul virozelor ușoare Biosept capsule este recomandarea de primă alegere.
În formele medii și severe asociem și Biosept Forte, capsule moi.

Dacă pe lângă viroză vă confruntați și cu o infecție bacteriană, recomandăm asocierea cu Biomicin Forte, care este un antibiotic natural cu spectru larg de acțiune

SCHEMA DE TRATAMENT PENTRU NOILE VIROZE RESPIRATORII

Tratamentul are eficiență maximă dacă se instituie în cel mult 1 zi de la debutul simptomelor.

 

 

1. TRATAMENTUL DE BAZĂ - 14 zile

BIOSEPT FORTE A22, capsule moi
Ziua 1-3: 1 capsulă de 6 ori pe zi
Ziua 4-14: 1 capsulă de 4 ori pe zi

BIOSEPT A5, capsule
Ziua 1-3: 1 capsulă de 6 ori pe zi
Ziua 4-14: 1 capsulă de 4 ori pe zi

În caz de suprainfecție bacteriană (complicarea virozei prin aparitia in plus a unei infectii bacteriene)

BIOMICIN FORTE A15, capsule moi
Ziua 4-14: 1 capsulă de 3 ori pe zi

2. TRATAMENT SIMPTOMATIC (la tratamentul de bază se adaugă următoarele produse, în funcție de simptomele dumneavoastră)

Dacă prezintă febră - 5 zile

HAPCIU SOLUBIL R30, plicuri
3-4 plicuri pe zi

Dacă prezintă tuse - 14 zile

PLANTUSIN FORTE R25, sirop
3-4 linguri pe zi

Dacă prezintă diaree - 7 zile

IMUNITATE RESPIRATOR SI DIGESTIV F160, capsule
1 cps x 2/zi

Dacă prezintă obstrucție nazală (nas înfundat)

BIOSEPT NAZAL A27, roll-on
la nevoie

Dacă prezintă stres și anxietate - 1-3 luni

DISTONOPLANT N152, capsule
1 capsulă de 3 ori pe zi

3. TRATAMENTUL PENTRU FORTIFICAREA ORGANISMULUI - 14 zile

VITAMINA C 1000 naturală, F175, solubil
1 plic de 3 ori pe zi

QUERCETINĂ 500mg + Vitamina D3, capsule
1 capsulă de 2 ori pe zi

Vitamina D - din studii in vitro și pe animale arătaseră că în anumite situații vitamina D poate avea efecte antiinflamatoare ăi antimicrobiene și să moduleze răspunsul imunitar.
Într-un studiu pe voluntari, cei care au primit o doză unică de 200000 de unități (UI) dizolvată în ulei de arahide nu au avut alt comportament în fața Covid față de cei ce au primit doar ulei de arahide(deci placebo). Deci nu ar avea efect în cazul bolii severe.
Se va prefera alimentația bogată în vitamina D (pește gras, ouă, produse lactate).

Zincul și vitamina C nu reduc în mod semnificativ gravitatea și durata simptomelor la pacienții pozitivi la Covid-19. S-a făcut o cercetare pe 214 adulți cu infecție Covid-19 confirmată , ce au primit timp de 10 zile 50mg gluconat de zinc și 8000 mg de vitamină C , dar nu s-a observat o diferență față de pacienți în stadiu similar al bolii care au primit doar îngrijirile standard.
Zincul e reputat pentru proprietăți antiinflamatoare , antioaxidante și de întărire a imunității, vitamina C având la rândul său un rol important în marile funcțiuni ale organismului și în apărarea contra infecțiilor

În concluzie lipsa anumitor vitamine ar putea fi asociată cu forme mai grave de boală, dar nu există date care să arate că suplimentarea cu  vitamine sau oligoelemente ar proteja împotriva bolii.

Vitamina B6 în studiu pentru a reduce gravitatea infecției.

Mineralele (zinc, magneziu) și vitamina D nu sunt singurele care au intrat în studiu. Cercetătorii de la Universitatea Hiroshima consideră că vitamina B^, din grupul vitaminelor B ar avea potențial de a reduce riscul de furtună de cytokine în momentul infectării.
Sub numele B6 se află o familie de 6 substanțe, dintre care cea mai cunoscută e piridoxina. Ea are un efect protector contra bolilor cronice cum ar fi bolile cardiovasculare și diabetul suprimând inflamația și stresul oxidativ. Fiind un nutrient anti-trombotic și anti-inflamator cunoscut, este în relație strânsă cu sistemul imunitar. 
Pentru moment cercetătorii nu recomandă suplimente cu B6, care se găsește în carne, pește, ouă, cartofi și fructe (în afară de agrume).

************************************************************************
Update 1 decembrie 2021

Pilula anti-Covid produsă de compania Merck Sharp & Dohme în colaborare cu Ridgeback Biotherapeutics a fost aprobat în Marea Britanie sub denumirea Lagevrio (molupiravir sau MK 4482) .
El ar putea reduce la jumătate riscul de deces sau de spitalizare pentru bolnavii de covid, dacă este administrată de la începutul bolii.
El nu a fost aprobat încă înn SUA, dar a primit acolo un aviz favorabil din partea unui consiliu de specialiști.
Acest medicament antiviral oral ar trebui să fie administrat cât mai curând după un test covid pozitiv- oricum în primele 5 zile de la apariția simptomelor, persoanelor care prezintă un risc crescut de a face forme grave .
Capsulele de 800 mg se iau de două ori pe zi, timp de cinci zile.
La  o lună după începerea tratamentului, 7,3% dintre pacienții ce au luat Lagevrio (28 din 385) au fost spitalizați, în timp ce în grupul de comparație, ce a primit placebo, 14,1% (53 din 377) au fost spitalizați iar 8 au murit.

Ca reacții adverse au fost semnalate: greață, , diaree, amețeli, dureri de cap - ușoare sau moderate, până la 14 zile de la înheierea tratamentului.
Du se recomandă femeilor însărcinate sau celor care ar putea rămâne însărcinate în acea perioadă.

**********************************************************************
Update 25. 12.2021
Varianta Omicron, despre care se spune că va deveni predominantă în următoarele săptămâni sau luni nu e sensibilă la anticorpii monoclonali.

Conform comunicatului de presă provenit d ela Institutul Pasteur, de pe 20.12.2021, varianta Omicron e mult mai transmisibilă decât variantele precedente de coronavirus și poatesă contamineze inclusiv persoanele vaccinate cu două doze de vaccin anticovid.
Cercetătorii de la Institutul Pasteur, in colaborare cu KU Leuven (din Belgia) , CHR din Orleans Spitalul European Georges Pompidou (AP-HP), Insern și CNRS au studiat sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii monoclonali folosiți în clinică pentru prevenirea formelor grave de boală la persoanele cu risc.
Nouă anticorpi monoclonali folosiți în clinică sau aflați în faza de dezvoltare preclinică au fost folosiți pentru a neutraliza noua variantă.
Dintre aceștia, șase s-au dovedit total ineficace iar ceilalți trei au avut eficacitatea scăzută de 3 până la 80 de ori contra Omicron (comparativ cu Delta).
Anticorpii Bamlanivimab/Etesevimab (combinație dezvoltată de Lilly) , Casirivimab/Imdevimab (combinație dezvoltată de La Roche sub denumirea Ronapreve), Regdanvimab (dezvoltat de Celtrion) își pierd totat efectul antiviral contra Omicron.
Combinația Tixacevimab/Cilgavimab (dezvoltată de AstraZeneca sub denumirea Evusheld) e de 80 de ori mai puțin eficace decât contra variantei Delta.



Ei au testat și sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii prezenți în sângele persoanelor vaccinate sau care au avut Covid-19 în varianta Delta.
La cinci luni după vaccinare cu a doua doză, anticorpii prezenți în sânge nu mai pot neutraliza varianta Omicron.
Persoanele care au avut Covid-19 cu până la un an înainte de asemenea nu mai sunt apărate de anticorpii lor.
O a treia doză de rapel cu vaccinul Pfizer sau o doză pentru cei ce au avut boala ajută persoanele respective să fie protejate contra formelor grave.

Cauza eficacității scăzute a anticorpilor formați pentru variantele anterioare o constituie faptul că faimoasa proteină Spike , ce a fost folosită ca reper pentru vaccinuri, a suferit mai mult de 32 de mutații în cazul variantei Omicron, deci .....
Specialiștii au apreciat că e nevoie de o cantitate de anticorpi de 5-31 de ori mai mare pentru a neutraliza varianta Omicron fată de varianta Delta- în culturile celulare.

Rămâne să se constate care e durata de protecție oferită de a treia doză de vaccin.
Concluzia până în prezent este aceea că varianta Omicron scapă în mare parte de răspunsul sistemului imunitar.

Noua carte de identitate

 Ni s-a adus la cunoștință că vom avea un nou format de carte de identitate, în conformitate cu REGULAMENTUL (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație ,
care impune generalizarea acestui tip de carte de identitate cu începere de la 2 august 2021 în toate țările Uniunii Europene. 

Cităm din acest document al UE:
care impune generalizarea acestui tip de carte de identitate cu începere de la 2 august 2021 în toate țările Uniunii Europene. 

Cităm din acest document al UE:

care impune generalizarea acestui tip de carte de identitate cu începere de la 2 august 2021 în toate țările Uniunii Europene. 

Cităm din acest document al UE:

(16) Pentru a putea asigura verificarea adecvată a cărților de identitate și a documentelor de ședere, este necesar ca statele membre să utilizeze titlul corect pentru fiecare tip de document care intră sub incidența prezentului regulament. Pentru a facilita verificarea documentelor care intră sub incidența prezentului regulament, în alte state membre, titlul documentului ar trebui să figureze, de asemenea, în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. În cazul în care statele membre utilizează deja, pentru cărțile de identitate, denumiri deja consacrate, altele decât titlul „carte de identitate”, ele ar trebui să le poată utiliza în continuare în limba sau limbile lor oficiale. Cu toate acestea, pe viitor, nu ar mai trebui introduse alte noi denumiri.
(17) Este necesară includerea unor elemente de securitate pentru a se verifica dacă un document este autentic și pentru a stabili identitatea unei persoane. Stabilirea unor standarde minime de securitate și integrarea datelor biometrice în cărțile de identitate și în permisele de ședere ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru sunt pași importanți pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniune. Includerea acestor elemente biometrice de identificare ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la liberă circulație.
(18) Stocarea unei imagini faciale și a două amprente digitale (denumite în continuare „date biometrice”) pe cărțile de identitate și pe permisele de ședere, așa cum a fost deja prevăzut pentru pașapoartele și permisele de ședere biometrice ale resortisanților țărilor terțe, este o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabile cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității cărților de identitate și a permiselor de ședere.
(19) Ca practică generală, pentru a verifica autenticitatea documentului și identitatea titularului, statele membre ar trebui să verifice în primul rând imaginea facială și, atunci când este necesar pentru a confirma fără îndoială autenticitatea documentului și identitatea titularului, ar trebui să verifice și amprentele digitale.
 (20) Statele membre ar trebui să se asigure că, în cazurile în care verificarea datelor biometrice nu confirmă autenticitatea documentului sau identitatea titularului, este efectuat un control manual obligatoriu de către personalul calificat.
(21) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(22) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

(23) Specificațiile documentului OACI 9303 care asigură interoperabilitatea globală, inclusiv în legătură cu posibilitatea de citire cu ajutorul dispozitivelor de citire optică și utilizarea inspecției vizuale, ar trebui luate în considerare în sensul prezentului regulament.
(24) Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv. 

Observăm că, spre deosebire de cartea de identitate franceză, cartea de identitate românească nu se cheamă și NAȚIONALĂ. Deși UE ne-ar da voie. 
De asemenea, nu se observă elemente duplimentare de siguranță (holograme, imagini ce alternează ș.a.). În schimb, ni s-a spus că nu au reușit să imprime culoarea roșie (?!?)
Care sunt elementele de siguranță cerute de UE? Se spune că ar fi unele, dar nu se precizează care. 
Vedem că denumirea specificației „sex” e permisă în UE- nu e cazul să se scrie „gen”. Dar cică să poată fi inserată și opțiunea de sex: „X ”- adică incert...
Prin urmare nu denumirea „sex” sau „gen” e esențială, ci faptul că se poate înscrie sexul„X”
Cică noua CI va costa 14 euro (70 de lei) .
Ceva nou ar fi la noi (total diferit față de celelalte țări din UE, deși ar trebui să fie ca acolo) :

• - acest document preia funcționalitatea cardului de sănătate (pe lângă implementarea unor servicii electronice, cum se face și în alte țări) 

Păi de unde și până unde asta cu cardul de sănătate în CI? 
În documentele UE se precizează că datele personale ale cetățenilor vor fi folosite numai pentru identificarea lor și că datele biometrice nu vor fi stocate undeva centralizat. Dar datele sanitare ale cetățenilor sunt stocate centralizat și sunt confidențiale. La ele au acces doar medicii. 
Cum s-ar combina cele două? 
Vor avea acces cadrele medicale la amprentele pacienților? 
Apoi am putut constata că acel card de sănătate funcționează cu multe sincope. (Mai bine zis rețeaua respectivă). Dacă acele sincope vor însemna și sincope în citirea documentului electronic, ce va păți posesorul cărții d eidentitate care va fi luat drept un infractor la granițele altor țări? 
Doar se specifică faptul că accesul la datele electronice va fi făcut prin aparate de citire, de către organele de control. Vor putea să citească și fișa medicală a persoanei? 

• "Cartea electronică de identitate, chiar de la emitere, va putea fi folosită pentru autentificare în sistemele informatice ale administrației publice. Interfețele urmează a fi dezvoltate de către deținătorii acestor sisteme.t.
• Primul serviciu care va putea fi accesat este cel de autentificare în platforma Casei naționale pentru asigurări de sănătate, având în vedere că potrivit legii, cartea electronică de identitate înlocuiește cardul de sănătate.
• Sunt avute în vedere dezvoltarea unor interfețe care să permită accesarea unor servicii precum cazierul judiciar, servicii furnizate de către direcția regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, ca să vă dau câteva exemple.", a spus Bode.

Va fi obligatoriu să avem această carte electronică de identitate începând din august 2031.

Cum modelul care a fost arătat pentru noua nouastră carte de identitate a adus multe nemulțumiri, legate de dispariția culorilor noastre naționale și de înlocuirea categoriei de „sex” cu categoria de „gen”,
. să vedem cum sunt și celelalte cărți de identitate noi (măcar câteva ) din alte țări .

Carte națională de identitate în Franța

Rețineți cum se numește, da? Poza exemplificativă e publicată de Serviciul Public al Republicii Franceze.

În noua carte de identitate a francezilor sunt inserate mai multe elemente de siguranță (imagini hilografice), un cip electronic și o zonă de acces la datele electronice.

Ea a intrat în vigoare pe tot teritoriul francez luni 2 august 2021
Are mărimea unui card bancar (așa cum se preconizează și noua CI de la noi) și conține un cip electronic.
Cipul cuprinde informațiile care figurează pe cartea de identitate: nume, numele de folosire, prenumele, data și locul nașterii, înălțimea, sexul, naționalitatea, numărul  CI, data eliberării cărții de identitate, data expirării ei, fotografia feței , semnătura posesorului, în plus fiind  amprentele digitale . Pe verso apar adresa și înălțimea posesorului. 
CI cuprinde de asemenea un cașet electronic vizual (CIV) semnat de Stat, care permite lectura automată și reia datele înscrise pe CI, pentru detectarea rapidă a eventualelor fraude.
Steagul francez a fost figurat în stânga sus, având suprapus profilul Mariannei- figură simbolică a Franței. În dreapta sus e steagul UE, cu prescurtarea Fr a Franței.

Un element de noutate e faptul că astfel de documente se vor elibera și pentru copii. Copiilor sub 12 ani nu li se vor preleva amprentele, dar s-a prevăzut posibilitatea înscrierii a două adrese în cazul copiilor a căror custodie e împărțită .
Cărțile vechi de identitate rămân valabile până la expirarea lor, dar cu începere din anul 2031 nu se va mai putea călători în spațiul european cu o carte de identitate de tip vechi.
Durata de valabilitate a noii cărți de identitate va fi de 10 ani . Prima solicitare de eliberare a unei CI și reînnoirea ei sunt gratuite în Franța, se plătesc 25€ însă în cazul pierderii sau furtului documentului anterior.

În Franța a stârnit polemică faptul că indicațiile de pe card sunt bilingve (în franceză și engleză). 

Carte  de identitate în Germania

Cetățenii germani vor putea prezenta cartea de identitate de pe telefon. 
Începând din această toamnă, cartea de identitate germană va putea fi stocată pe telefon  și o vor putea folosi în acest fel la un control al identității sau la bancă. Prezentarea cărții de identitate dematerializată se va putea face cu ajutorul unui număr de identificare personal. 
Cartea electronică de identitate germană prezintă următoarele caracteristici: 
Informațiile vizibile pe document, mai ales fotografia sunt păstrate de asemenea și sub formă electronică în cip ul integrat în CI. La cererea posesorului, în cip se pot integra și două amprente digitale . (Deci nu se trec obligatoriu amprentele ). În 2020, 42,5% dintre carțile de identitate eliberate au conținut și amprente, la dorința posesorului.
Dar pentru cărțile noi de identitate se pare că amprentele a degetelor arătătoare de la cele două mâini vor fi obligatorii. La poliție, la autoritățile vamale și la grăniceri vor fi aparate speciale de citire a datelor din cip pentru stabilirea identității persoanei.
Noua legislație propune ca amprentele digitale ale posesorului să fie stocate doar pe cartea de identitate, nu și în altă parte. Dar există temeri că mai devreme sau mai târziu amprentele vor fi stocate într-o bancă de date centrală și vor fi utilizate împreună cu alte informații stocate de asemenea pentru ținerea sub control a populației.
Există cetățeni germani care și-au distrus cărțile de identitate vechi pentru a obține până la data de 2 august 2021 o carte de identitate nouă, dar fără amprente incluse. Amânând astfel cu 10 ani  problema.
Noua carte de identitate germană conține pe lângă fotografia obișnuită și o fotografie holografică  și o securitate a semnăturii 3-D. 

Aceste noi măsuri de siguranță ar trebui să facă noua carte de identitate foarte sigură.
Dar experții în calculatoare au constatat că e poate fi ușor „spartă” de către hakeri. Și interesul lor e sporit de faptul că noile cărți de identitate pot fi folosite și drept carduri bancare pentru efectuarea de tranzacții financiare prin internet. 
Chaos Computer Club, un grup de hakeri cu domiciliul în Germania a demonstrat pentru un post de televiziune german că ei pot să spargă foarte ușor numărul personal de identificare (PIN) al unui model de testare a noii cărți de identitate.
Odată ce hakerii au spart PIN ul, ei pot să preia identitatea posesorului pe internet și să facă plăți din contul posesorului sau pot schimba PIN ul cardului, astfel încât posesorul de drept să nu mai poată avea acces la propriul său card și deci la conturile sale bancare. 
Oficiul Federal pentru Securitatea Informației (BSI) a informat că e posibil să fie folosit un așa-zis virus Trojan pentru spargerea PIN ului când proprietarul cardului folosește un simplu cititor de carduri. 
Au fost și cetățeni care au deteriorat cip ul din Cartea de identitate punând CI într-un cuptor cu microunde, dar rezultatul a fost că au fost pusi sub acuzare de poliția germană , pedeapsa fiind amendă sau închisoare.
Cipul poate fi deteriorat și de magneți puternici.

În Olanda 

Cartea de identitate nu vor mai menționa sexul cetățeanului

Ministrul Educației, Culturii și Științei din Olanda, Ingrid van Engelshoven a declarat în anul 2020 într-o scrisoare adresată parlamentului că intenționează să suprime inscripționarea sexului pe cărțile de identitate „începând din 2024-2025” . Ea a argumentat că nici cartea de identitate germană nu menționează sexul  și că cetățenii trebuie să poată să-și aranjeze identitatea în toată libertatea.
În Olanda se vorbește de asemenea despre recunoașterea unui al treilea sex într-un caz în care un cetățean născut intersexuat a obținut în justiție dreptul de a nu i se specifica sexul în actul de naștere.

În Suedia

Cartea națională de identitate (nationellt identitetskort) este o carte de identitate biometrică ce indică cetățenia. Ea poate fi folosită pentru a călători în țările europene (cu excepția Rusiei, Ucrainei și Belarusului) și poate înlocui de facto pașaportul în Republica Dominicană, teritoriile franceze de peste mări, Georgia.. La partea de sus e inscripționat numele țării în suedeză, engleză și franceză (SVERIGE SWEDEN SUÈDE) și simbolul de pașaport biometric 

Urmează numele documentului în aceleași trei limbi, naționalitatea posesorului și codul țării (SVENSK/SWE), Numele, Prenumele, supranumele, sexul, data nașterii, codul personal ,fotografia,  înălțimea, numărul CI, data eliberării, termenul de valabilitate, autoritatea emitentă, semnătura.
Cipul conține aceleași date sub formă electronică, dar începând din august 2021 va conține și amprentele digitale. 
Pe verso este și rugămintea în limba engleză ca dacă documentul e găsit de cineva, să fie tăiat în două și trimis la căsuța poștală a Poliției. 

Pe site ului Skatteverket (Agenția suedeză de impozite) informațiile privind documentele de identitate sau permisul de sejur sunt disponibile nu doar în limba suedeză, ci și în următoarele limbi:
Engleza, arabă, sârbă (bosniacă, croată), sami (limba eschimoșilor), germană, spaniolă, estonă, franceză, iddish, finlandeză, persană, poloneză, romani, rusă, somaleză, turcă, thai, hindi, și alte două limbi pe care nu le-am identificat. 
De remarcat că nu se regăsește și limba română. Au considerat probabil că în România e mai răspândită limba romani.
Cartea de identitate suedeză se poate cere de la Agenția suedeză de impozite, de către orice persoană de peste 13 ani care e înscrisă în registrele de stare civilă din Suedia. 
Se spune că acea carte de identitate e necesară pentru a dovedi vârsta persoanei, pentru retragerea medicamentelor de la farmacie , pentru a plăti mărfuri cu cardul  într-un magazin sau pentru a face tranzacții bancare. 
În cazul minorilor, trebuie să existe și autorizația tutorelui legal (titular al custodiei) pentru eliberarea cărții de identitate. Dacă există doi tutori legali, amândoi trebuie să-și dea autorizația pentru eliberarea cărții de ientitate pentru minor.. Tutorele trebuie să-l însoțească pe minor la agenția care îi eliberează C.I. C.I. conține și fotografia persoanei, dar se specifică și înălțimea sa. 
Cartea de identitate suedeză conține și un cip electronic ce poate fi folosit ca semnătură electronică ce poate fi folosită pe internet.
Se plătește o taxă de 400 SEK. (cca 40 eur)

În SUA

În Statele Unite cetățenii nu au cărți de identitate „adevărate”, pentru legitimare fiind folosite permisele  de conducere. Pe aceste permise de conducere, de mărimea unui card bancar, sunt trecute numele, prenumele, data de eliberare și data expirării, data nașterii posesorului , sexul și înălțimea lui, fotografia, semnătura . 
Era vorba să fie emise și niște „adevărate” cărți de identitate, dar această acțiune a fost amânată până pe 3 mai 2023 din pricina pandemiei. 

Situația pandemiei în Europa pe 15 aprilie 2021,conform ECDC

Cum stăm- în România - față de celelalte țări europene

pe 15 aprilie 2021

conform datelor statistice centralizate de ECDC

 

	Țara din Europa	Număr de morți înregistrați în ultimele 14 zile/1milion locuitori	Număr de morți /număr de cazuri pe perioada pandemiei %	Procente vaccinați cu o doză (Locul în clasament)	Procente vaccinați cu două doze   (Locul în clasament)
1	Ungaria	363.07	23708/725241=>       3,2%	19,6     (15)	6,7    (25)
2	Bulgaria	245.70	14418/371993=>       3,9%	8,2      (23)	2,0    (29)
3	Slovacia	199.35	10630/371168=>       2,9%	19,6  (15 bis)	6,7 (25bis)
4	Polonia	172.53	58481/2586647=>     2,3%	19,0    (19)	7,0    (18)
5	Cehia	166.54	27918/1581184=>      1,8%	15,8    (28)	8,3  (8bis)
6	Estonia	118.89	1037/114443=>          0.9%	21,1     (6)	7,0    (21)
7	Italia	105.98	114254/3769814=>    3,0%	18,1     (24)	7,8    (11)
8	România	104.20	25248/1008490=>       2,5%	14,6      (27)	9,0    (5)
9	Croația	103.99	6333/292938=>           2,1%	14,7      (26)	3,4    (27)
10	Grecia	93.76	8885/295480=>           3,0%	16,2      (25)	8,3    (8)
11	Franța	61.72	98778/5058680=>       2,0%	20,5      (11)	7,1 (16bis)
12	Letonia	56.61	1986/107608=>           1,8%	7,8        (30)	1,6    (30)
13	Lituania	49.03	3697/226783=>           1,6%	20,6      (10)	7,6    (13)
14	Luxemburg	47.92	768/63650=>               1,2%	19,7       (14)	6,9    (22)
15	Slovenia	47.71	4411/226787=>           1,9%	19,3       (17)	7,1    (16)
16	Belgia	47.56	23518/928152=>         2,5%	20,9        (9)	6,9 (22bis)
17	Austria	45.50	9411/573944=>               1,6%	21,1    (6 bis)	8,8    (6)
18	Germania	30.53	78452/3011513=>       2,6%	19,1      (18)	7,3    (15)
19	Spania	28.01	76525/3370256=>       2,3%	21,7       (3)	8,0    (10)
20	Malta	27.21	402/29661=>               1,4%	34,4       (1)	15,5   (1)
21	Irlanda	23.97	4785/240945=>           2,0%	20,4      (12)	8,6     (7)
22	Cipru	22.52	272/51505=>                0,5%	18,7      (21)	7,4 (14bis)
23	Olanda	18.10	16770/1355617=>       1,2%	21,6  (5 bis)	6,1    (26)
24	Suedia	15.11	13718/873035=>         1,6%	18,3      (22)	7,7    (12)
25	Finlanda	10.32	874/82278=>               1,0%	25,8       (2)	2,2    (28)
26	Portugalia	7.28	16918/827765=>         2,0%	21,7       (4)	7,4    (14)
27	Norvegia	5.03	687/103620=>             0,7%	19,9      (13)	6,8    (24)
28	Danemarca	4.81	2443/238306=>           1,0%	18,9      (20)	9,7    (3)
29	Islanda	0.00	29/6267=>                    0,5%	21,6       (5)	9,9    (2)
30	Liechtenstein	0.00	56/2768=>                    2,0%	14,0      (29)	9,1    (4)
	Media europeană		645412/28496538=>        2,3%	19.5	7,5

 Am început cu clasamentul sinistru al numărului de decese raportat la 1000000 de locuitori , pe ultimele 14 zile.
În acest clasament al groazei, România se situează pe locul 8 dintre cele 30 de țări din UE și comunitatea economică europeană. Adică 22 de țări europene stau mai bine decât noi. 
Cele mai multe decese au fost în ultimele două săptămâni ân Ungaria. 
Apoi Bulgaria și pe locul trei Slovacia. Urmează Polonia, Cehia, Estonia și ..aproape la egalitate cu noi - Italia. 
România, cum ziceam, pe locul 8.
Urmează la mică distanță Croația, apoi Grecia.
 

În afară de aceste 10 țări, în celelalte țări europene situația e mult mai bună. Și în special în Finlanda, Portugalia, Norvegia , Danemarca, Islanda și Lichtenstein numărul de decese a scăzut mult de tot, ajungând chiar la 0 în ultimele două țări citate. 
Cum or fi făcut? 

Dar să vedem care a fost mortalitatea în general, de la începutul pandemiei în țările europene.
Pentru a face o comparație, am împărțit numărul de decese legate de Covid-19 declarate la numărul total de cazuri declarate și am calculat procentele de decese.
Constatăm că cea mai proastă situație a fost în Bulgaria, unde au murit 3,9% dintre cei ce s-au îmbolnăvit de Covid-19. Tot foarte mulți (procentual) au murit și în Ungaria, Italia, Grecia, Slovacia, (în ordine), dar și în Germania, România și Belgia (aproape la egalitate). În toate aceste țări mortalitatea a fost mai mare decât media europeană.
În toate celelalte țări europene mortalitatea a fost mai mică decât media europeană și există unele țări în care mortalitatea a fost chiar foarte mică. Dacă într-o țară ca Norvegia, cu un nivel de trai foarte ridicat putem presupune că e meritul unui sistem sanitar foarte performant, în Islanda sau în Cipru  care ar fi explicația? Nici nu au aceeași climă, nici aceleași condiții economice, nici aceeași componență etnică. Dar probabil petrec mult timp în aer liber și putem presupune că poluarea e mai redusă . 
Mortalitate scăzută a fost și în Finlanda, Danemarca, Olanda, Luxemburg, țările baltice , Malta, Luxemburg, Austria.
Ar fi interesant de văzut care e gradul de poluare din aceste țări. În Finlanda știm că sunt suprafețe mari de păduri, în Austria de asemenea....Putem considera că aerul mai curat face ca popuația să fie mai sănătoasă și să poată rezista mai bine la infecții?

Sau poate e efectul campaniei de vaccinare?
Am pus pe ultimele două coloane ale tabelului procentele din populația este 18 ani care a fost vaccinată cu o doză și cu două doze de vaccin anticovid.
Sigur, efectul vaccinării se vede după ceva timp, dar ar trebui să se facă simțit deja măcar efectul primei doze de vaccin.
Constatăm că România nu se situează pe un loc fruntaș la vaccinare (în pofida afirmațiilor ce se fac la emisiunile tv de la noi). Suntem pe locul 27 la aplicarea primei doze (adică aproape de coadă) și pe locul 5 la ambele doze. 
Fruntașă la vaccinare e Malta , care are și o mortalitate redusă . Apoi Finlanda, care de asemenea are și mortalitate redusă , a făcut vaccinări numeroase cu prima doză iar cu a doua doză poate nu a mai fost nevoie, că nu mai aveau cazuri. Danemarca fruntașă și la vaccinare, ca și Islanda, Liechtenstein. Portugalia a vaccinat de asemenea multe persoane cu o doză ..
Norvegia o fi socotit că nu prea are nevoie de vaccinare, că face față cu succes și fără. (Să nu uităm că au aplicat carantinarea drastică).

În fine, fiecare poate trage concluzii și singur privind și comparând aceste cifre cu ce mai știe și din alte părți despre fiecare dintre aceste țări.