Se afișează postările cu eticheta ceausescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ceausescu. Afișați toate postările

marți, 19 februarie 2013

Honni soit qui mal y pense !


"THE  MOST  NOBLE  ORDER  OF  THE  GARTER"
ORDINUL JARTIEREI
Fondat la 19 ianuarie 1348 de regele Edouard III. Rezervat suveranilor, prinţilor de sânge, marilor demnitari străini şi marii nobilimi engleze.
O singură clasă compusă din  25 Cavaleri englezi şi un mic număr de Cavaleri onorifici străini.

The Most Honourable Order of the Bath

Ordinul cavaleresc de foarte mare prestigiu în lume, clasa Cavaler Cruce Mare ( GCB )   i-a fost conferit, în 1978 şi lui Nicolae Ceauşescu. (Ordin onorific, acordat cetăţenilor străini)
Emblema ordinului jartierei este o jartieră bleu , pe care este scrisă cu litere de aur deviza:  "Honi soit qui mal y pense"- după ortografia epocii. 
(„Ruşine celui ce gândeşte rău”- despre un act cu intenţie nevinovată, dar cu aparenţă ambiguă).
Deviza ordinului băii este "Tria iuncta in uno" („trei uniți în unul”)
Admiterea în ordin dă dreptul supușilor britanici să fie numiţi "sir " sau "lady " (după caz). În evul mediu, ceremonia de primire în acest ordin militar începea cu o baie a candidatului (de unde şi numele ordinului: Ordinul Băii- oamenii se îmbăiau rar pe timpul acela, iar mai ales după o bătălie grea erau foarte transpirați și obosiți), urmată de îmbrăcarea hainelor de ceremonie, o noapte de veghe în capelă, spovedanie şi participare la liturghie, apoi un somn bun, iar în final prezentarea în faţa suveranului, care îl atingea pe ceafă, conferindu-i titlul de cavaler. În prezent ordinul nu mai este exclusiv militar şi este conferit de asemenea oamenilor politici importanţi.
Ceauşescu a primit decoraţia (în cel mai înalt grad) cu ocazia vizitei de stat făcute în Marea Britanie. Vă amintiţi caleaşca? 

Ceauşescu a primit steaua bătută în diamante, rezervată membrilor onorifici străini. 
Dintre membrii onorifici  Knight Grand Cross (GCB) :
:
  •    Gustav Heinemann -1972, GCB (onorific)
  •    Ronald Reagen -1989 (onorific)
  •    Lech Walesa -1991, GCB (onorific)
  •   George H.W.Bush-1993, GCB (onorific)
  •   Nicolae Ceauşescu , GCB (onorific)
  •   Abdullah Gül (onorific)
  •   Danilo Türk (onorific)
  •   Iosip Broz Tito , GCB (onorific)
  •   Georgi Konstantinowitsch Schukow, GCB (onorific)
  •   Douglas MacArthur, GCB (onorific)
  •   Abdullah Gül, GCB (onorific)
  •   Hirohito, GCB (onorific)
  •   Nicolas Sarkozy (onorific)

Regulamentul Ordinului prevede că el poate fi retras, în caz de trădare sau crime, printr-o ordonanţă specială semnată de suveranul britanic şi pecetluită cu sigiliul Ordinului, la recomandarea ministrului de resort.
Şi chiar a fost retras, în câteva cazuri:


Lista revocărilor acordării Ordinului Onorific al Jartierei 

GCB

·       1816: Eyre Coote (decorat în 1815)  [dar mai are monumentul din catedrala Westminster]
·       1940: Benito Mussolini (1883-1945) (decorat în 1923)
·       24 decembrie 1989: Nicolae Ceauşescu (decorat în 1978)
·       2008: Robert Gabriel Mugabe (decorat în 1994, cazul său a fost studiat de un comitet desemnat de Ministerul de Externe brianic pentru a i se retrage distincţia în 2003, dar nu s-a întreprins nici o acţiune până la 25 iunie 2008, când ministrul de Externe britanic a semnalat revocarea distincţiei de către regina Elizabeth II )


În timpul primului război mondial, mai mulţi Cavaleri străini ai Ordinului care erau monarhi ai unor naţiuni inamice şi-au văzut adeziunea la Ordin revocată. Au fost anulate astfel în 1915 apartenenţa împăratului Wilhelm II al Germaniei şi a lui Franz Josef I al Austriei. 

Adeziunea împăratului Hirohito a fost şi ea anulată la intrarea în război a Japoniei în cel de al doilea război mondial, dar el a fost renumit după sfârşitul războiului, de regina Elisabeta a II-a. Astfel, el este singurul Cavaler al Ordinului care a fost numit de către doi suverani diferiţi.

Interesant este că revocarea acordării Ordinului comportă o procedură elaborată, care a fost făcută publică în cazul lui Robert Mugabe şi a durat - în cazul lui- 5 (cinci) ani!
În cazul lui Nicolae Ceauşescu, nu se ştie exact cum au decurs lucrurile. Până pe 22 decembrie 1989 nu se punea problema, dar apoi a venit imediat week-end ul (vineri 23 decembrie). S-o fi întrunit vreun comitet în ajunul Crăciunului? Cam greu de crezut....
După ceva vreme de la moartea lui Ceauşescu a venit anunţul că regina Elisabeta a II-a doreşte să i se returneze steaua cu diamante şi celelalte însemne ale Ordinului britanic  aparţinând lui Ceauşescu. La vremea respectivă nu s-a publicat şi data deciziei de revocare, s-a cerut - din câte s-a scris în presă - doar returnarea decoraţiei, ceea ce s-a și întâmplat.
(E de menţionat că regulamentul prevede că la moartea unuia dintre membri, insigna şi steaua trebuie să fie returnate suveranului britanic - ce se află în fruntea Ordinului - iar celelalte însemne sunt returnate Cancelariei Ordinului). Această regulă nu se aplică membrilor onorifici străini. 
Acum figurează   pe 24 decembrie revocarea numirii lui Ceauşescu în înaltul rang. 

Să fi fost o hotărâre "antedatată"?
Honni soit qui mal y pense!


Ţinuta oficială a Ordinului Băii în cel mai înalt grad comportă:

  • O mantia de ceremonie, roşu închis, căptuşită cu tafta albă, cu o reprezentare a stelei în partea stângă.
  • Pălărie din catifea neagră cu un panaş din pene
  • Un colier din aur cu medalioane emailate (0,93kg) purtat peste mantie şi prins cu panglici. El este compus din reprezentarea a nouă coroane imperiale şi opt roze, legate cu 17 noduri de argint.
  • Steaua, prinsă în partea stângă a pieptului. Pentru membrii civili: o stea cu 8 vârfuri .
  • Insigna  purtată pe o panglică stacojie plasată în diagonală de la umărul drept la şoldul stâng, este de formă ovală pentru civili, este din aur şi cuprinde trei coroane pe avers şi o roză, un ciulin şi o treflă, ieşind dintr-un sceptru, pe verso. Cele două embleme sunt înconjurate de un inel pe care este scrisă deviza ordinului. 
Toate aceste însemne sunt returnate de familie (în cazul supușilor britanici)  după moartea membrului Ordinului.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 11.10.2013
Vedem că retragerea Ordinului Jartierei se face foarte simplu, conform regulamentului său,  în caz de trădare sau crime, printr-o ordonanţă specială semnată de suveranul britanic şi pecetluită cu sigiliul Ordinului, la recomandarea ministrului de resort.
Prin urmare respectivul împricinat nu este convocat la Consiliul Ordonului şi nu se discută cu el nimic. Pur şi simplu i se retrage decoraţia şi i se trimite un mesaj să restituie însemnele respective.
În cazul distincţiei Steaua României acordată în mod greşit domnului László Tőkés, de ce nu se procedează la fel?

joi, 8 noiembrie 2012

RUINELE BUCURESTIULUI



Ce e in spatele blocurilor de pe bulevardul Libertății?


Toată lumea a deplâns demolarea masivă a caselor vechi de pe Dealul Piscului (Dealul Arsenalului), și din preajma lor, pentru construirea marii Case a Poporului , a noului bulevard (supranumit în popor „ Prăbușirea socialismului”) și a actualului bulevard „ al Libertății” precum și a blocurilor care mărginesc noile bulevarde.  Era un cartier cu case vechi, dar bine întreținute, cu un caracter unitar .
În anii 1930, aici era „ partea cea mai pitorească a Bucureştilor”, Iar pe dealul Piscului fusese amenajată o staţiune de sky care “era vizitată cu pasiune de toată capitala”.  
Dacă strănii care vizitează Bucureștiul ne întreabă nedumeriți unde sunt clădirile vechi în acest oraș atestat documentar de peste 600 de ani, unde îi vom duce? Nu în faimosul „centru istoric”, unde fostele magazine au fost lăsate mai întâi să se degradeze grav, apoi unele dintre ele au fost reparate și transformate în bodegi, iar altele sunt și acum în stadiul de ruină ce așteaptă intervenții. Nu acolo va simți vizitatorul pulsul vechiului oraș și tradiția acestuia.
Să vedem, însă, casele vechi din împrejurimile Dealului Piscului, adică cele din vecinătatea ansamblului Casei Poporului și ascunse privirii de șirul de blocuri de pe bulevardul Libertății .
Dar ce s-a ales de casele care, totuși, au supraviețuit acestei acțiuni de sistematizare?
M- aș fi așteptat ca aceste vestigii prețioase, care depun mărturie despre cum arăta vechiul București și despre istoria lui, să fie bine întreținute , declarate sit protejat și să constituie un loc agreabil de promenadă, în care oricine să poată respira parfumul vechiului București.
Așa că, într-o zi, când eram pe bulevardul Libertății și printr-un pasaj deschis dintr-unul dintre blocuri am zărit o casă veche, am trecut prin acel pasaj cu sentimentul că voi pătrunde prin poarta fermecată în grădina neștiută a Bucureștiului.

Am trecut de poarta fermecată și...iată ce am văzut!