Se afișează postările cu eticheta sanatate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sanatate. Afișați toate postările

vineri, 8 mai 2020

Covid 19 - statistica din Romania

În așteptarea relaxării

Blocați la domicilii, unii având o curte în care să  poată sta la aer, alții închiși în apartamente de bloc, așteptăm cu nerăbdare încetarea stării de urgență, ceea ce ne place să credem că ar fi semnul că epidemia dă semne a înceta.
Din păcate, însă, datele oficiale comunicate instituțiilor internaționale de specialitate nu prea arată acest lucru.
Cum numărul celor care ar putea fi infectați dar sunt (sau au fost) asimptomatici este necunoscut, datele evidențiate strict în statistici sunt ale celor care au decedat , moartea lor având legătură cu Covid-19.
(Dat fiind că în multe cazuri există și comorbidități- știți discuțiile legate de acest aspect. Dar cine e chiar perfect sănătos, dacă e să o luăm așa?)
Privind graficul sumbru al deceselor legate de epidemie, vedem cu îngrijorare că numărul lor nu a scăzut în ultima perioadă, ba chiar a crescut în fiecare zi!

Pentru comparație, am selectat și graficele din alte câteva țări din apropierea noastră.
Numărul deceselor e raportat la milionul de locuitori.
Observăm că situația noastră nu e deloc roză . Iar datele sunt chiar proaspete.
Remarcăm că situația din Germania (despre care se spunea că a stăpânit foarte bine epidemia de pe teritoriul său) este și mai gravă.
Procentul de decese de la noi este foarte apropiat de cel din Turcia (unde totuși de vreo două zile curba pare să înceapă a se aplatiza).
Iar situația surorii noastre Basarabia (cunoscută sub numele de Republica Moldova) nu este mai rea decât a noastră, ci este chiar mai bună .
Bulgaria e campioana (dintre țările considerate).
Nu am adăugat mai multe țări în grafic ca să nu devină neinteligibil.
Oricum, atenție!
--------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 10 iunie
Iaca și situația deceselor confirmate din Covid-19 pe 10 iunie 2020


Constatăm că numărul morților continuă să crească la noi!
Situația de la noi e mai proastă decât în Ungaria, Rep. Moldova,(unde curba crește amenințător însă), Rep. Cehia (unde situația s-a stabilizat oarecum), Israel (unde numărul de morți crește ușor), Serbia (oarecum stabilizat și acolo), Grecia (situație stabilizată), Bulgaria (unde numărul morților e scăzut, dar cam crește), Slovenia și Croația (unde numărul de morți e mic).

Am făcut comparație cu țările apropiate de noi.
Sigur, sunt alte țări în care situația e mai proastă, dar nu vorbim despre ele aici.
Vorba e că la noi nu scade numărul de morți din Covid-19, ci crește constant!

vineri, 20 aprilie 2018

Papadia leac pentru cancer

PAPADIA


Umila păpădie, care crește mai peste tot este de fapt un leac pentru foarte multe afecțiuni, între care și temutul cancer!
Anticii știau asta și foloseau păpădia ca leac, de aici provenind și numele ei latin:
Taraxacum Officinale - “Remediu farmaceutic pentru boli”.

Taraxis” „Taraxakos” înseamnă în grecește: vindec, trimitere la virtuțile medicinale ale plantei. 
Numele speciei: „officinalis” derivă din substantivul latin „officina”, folosit pentru mai multe plante ce au proprietăți medicinale și erau folosite în officine, nume dat altădată farmaciilor.
Planta este cultivată în unele țări pentru aceste proprietăți, folosite ca remedii în cosmetică și în medicină. Ea este apreciată și în gastronomie, fiind folosite crude la salate plantele tinere, culese din februarie până în martie sau gătite (în celelalte perioade). 
Pentru protejarea acestei plante în mediul ei natural în alte țări există reglementări (ca și pentru alte plante din flora spontană) . Astfel de pildă, în Italia se admite pentru folosință familială posesia a maxim 5 kg de rădăcini uscate. 
Pentru folosirea rădăcinilor în scop terapeutic se scot din pământ rădăcinile pivotante din aprilie până în septembrie. Rădăcinile păpădiei conțin un adevărat complex de substanțe și de vitamine , precum și de săruri minerale. Florile conțin și ele taraxantină xantophylă,  frunzele conțin luteină și violaxantină. 
Păpădia era cunoscută pentru calitățile ei coleretice, colagoge, (stimulează secreția bilei și evacuarea ei) favorizând astfel digestia grăsimilor , cu efect și de protecție a ficatului. În același timp păpădia este un tonic amar, stimulează apetitul , e diuretic , depurativ, ușor laxativ, având prin urmare un efect detoxifiant , antireumatismal și favorizând menținerea greutății optime.
Prin conținutul de potasiu, păpădia ajută și la menținerea tensiunii arteriale în limite normale. 
Ceaiul din frunze de păpădie reduce stresul și inflamația ficatului. 
Tulpinile proaspete de păpădie mâncat eîn salată au caracter de tonifiere și combat artrita și reumatismul.


Rădăcina uscată sau proaspătă e folosită  în cazul tulburărilor hepato-biliare, în caz de dispepsii, lipsă de poftă de mâncare , iar prin efectul diuretic se folosește pentru tratarea reținerii de apă , mai ales când e asociată cu obezitatea și cu celulita. 

Pe piele, latexul din plantă e folosit împotriva negilor.

Chiar și polenul florilor conține substanțe ce împiedică dezvoltarea anumitor bacterii.

Preparatele pe bază de păpădie sunt însă contraindicate persoanelor ce au pietre la ficat sau cele care suferă de ulcer peptic.
Rădăcinile pot fi consumate fierte și asezonate cu ulei de măsline extra virgin .
Infuzia din flori e folosită în cosmetică pentru diminuarea petelor de roșeață și a altor pete de pe piele.
Primii muguri de păpădie pot fi păstrați în sare sau în oțet și folosiți drept condiment ca și caperele, iar rădăcinile uscate , prăjite și râșnite pot fi folosite ca înlocuitor de cafea, ca și cele de cicoare.

Preparări
Infuzie colagogă în caz de probleme la fiere :
O lingură de rădăcini uscate râșnite  într-o ceașcă cu apă. Se fierbe două-trei minutem, apoi se lasă să infuzeze un sfert de oră , se îndulcește (de preferință cu miere), apoi se bea înainte de masă. De asemenea se mănâncă des frunze crude ca salată, la masă.
Baie relaxantă cu decoct de păpădie.
Păpădiile sunt o bună ocazie de relaxare, dar şi de eliminare a toxinelor, pielea fiind unul din filtrele de dezintoxicare ale organismului. Se prepară mai întâi o infuzie concentrată din 300 g de păpădie uscată şi doi litri de apă. După ce a dat în clocot, fiertura se mai lasă la foc mic încă 20 de minute, se filtrează şi poate fi turnată în apa din cadă. Îmbăierea durează aproximativ un sfert de oră şi este recomandată de două – trei ori pe săptămână.
Decoct împotriva petelor de pe piele
Un pumn de flori și unul de frunze proaspete se fierb într-un litru de apă până ce fiertura scade cu o treime. Se tamponează local zonele afectate , des, cu un tampon de vată muiat în decoct călduț.
Decoct depurativ și pentru prevenirea formării calculilor biliari (pietrelor la vezica biliară):
O lingură de rizom râșnit într-o cană de apă. Se fierbe un sfert de oră, se lasă să se odihnească zece minute, apoi se strecoră, se îndulcește   cu miere și se bea călduț în decursul unei zile între mese. E recomandat să se consume primăvara salate din rădăcini și din frunze crude.

Folosirea păpădiei în tratamentul cancerului
Cam din anul 2015 s-a constatat că rădăcina de păpădie ar putea constitui o alternativă ieftină la chimioterapie și radiații, fără a avea efectele secundare ale tratamentelor amintite.
Planta care nu e toxică, ci bogată în substanțe nutritice a fost studiată de cercetători din Canada, China și Japonia. Cercetătorii canadieni au descoperit și ei prin experiențe de laborator efectele anticanceroase ale extractului de rădăcină de păpădie și au testat efectele și pe animale. S-a consttat că extractul de rădăcină de păpădie a fost eficace în inducerea apoptozei (sinuciderii) celulelor tumorale, lăsând intacte în schimb celulele sănătoase. În 2015 se vorbea despre testarea extractului în cazul bolnavilor cu leucemie aflați în faza terminală.
 Rădăcinile de păpădie (desigur bine spălate) puse în blender cu apă au avut „in vitro” efect de distrugere a celulelor canceroase, confirmând folosirea sa în medicina populară.
Cercetătorii au avertizat că nu trebuie să se urmărească izolarea unui singur compus terapeutic din păpădie, dat fiind că toți compușii din rădăcina și din restul plantei acționează în sinergie și duc la efectul anticanceros.

Tratamentele actuale disponibile: radioterapia și chimioterapia duc la deteriorarea ADN ului și în celulele sănătoase, putând face ca și acestea să devină canceroase. 
Dr păpădia a provocat moartea celulelor cancerose fără a afecta celulele sănătoase.
În urma acestor studii, în 2015 în Canada păpădia a fost aprobată în Canada pentru studiu clinic pentru cancer în cazul oamenilor .
În SUA se consideră că păpădia trebuie să fie considerată doar un adjuvant .
Există dovezi că păpădia întărește sistemul iminitar , susține ficatul și rinichii fără a fi toxică. Ea poate fi folosită și pentru rezolvarea unora dintre efectele secundare nedorite ale chimioterapiei sau iradierii.

Culmea este că în SUA păpădia era considerată o plntă dăunătoare în cazul peluzelor și se cheltuiau miliarde de dolari în fiecare an pentru a eradica această  potențial curativă de cancer din câmpuri și peluze. "Există o industrie făcută pentru a eradica păpădia, și există reclame cu produse anti-păpădie  dar acum ea va fi culeasă pentru tratamente".
Cum nu există o singură substanță eficace din păpădie, care să fie concentrată și brevetată pentru a aduce profit industriei farmaceutice, păpădia nu va obține probabil milioanele de dolari necesare pentru cercetări aprofundate.
Dar dată fiind valoarea nutrițională a păpădiei , proprietățile ei medicinale și faptul că e lipsită de toxicitate,  e o plantă pe care aproape toată lumea ar putea să o folosească în scop preventiv și care este foarte promițătoare în lupta contra cancerului.

Folosirea rădăcinii de păpădie

Rădăcinile de păpădie spălate se lasă la uscat 5-6 zile. Când rădăcina e destul de uscată se mărunțește cu mâna și se poate râșni
Se ia câte o linguriță de pulbere pe zi, amestecată în apă rece sau în suc de legume sau de fructe. Efectul se va observa în câteva luni.

Unele persoane pot avea alergie la păpădie. Păpădia poate provoca și arsuri stomacale prin sporirea acidității gastrice. Persoanele cu probleme renale, cu disfuncții ale vezicii biliare sau cu calculi biliari să solicite părerea medicului înainte de a începe să consume păpădie (sau produse din păpădie) în mod regulat





duminică, 5 noiembrie 2017

Alimente pentru copii cu arsenic

Un studiu american a găsit numeroase alimente pentru bebeluși contaminate 


Clean Label Project , un organism non-profit a testat 530 de alimente fabricate pentru bebeluși:  hrană  pentru bebeluși, lapte pentru copii, băuturi și gustări.
Rezultatele, publicate pe 25 octombrie 2017  arată că 65% dintre produsele testate conțineau arsenic, 36% aveau plumb, în 58% au găsit cadmiu iar în 10% erau acrylamide.
Toate aceste produse chimice prezintă pericole potențiale pentru sugari.

Mărcile cele mai vândute  în SUA aveau cele mai mari cantități din acele substanțe. În plus, deși peste 60% dintre produse erau declarate ca fiind „fără bisphenol-A”, ele aveau . Cantitățile de contaminanți variau, dar anumite produse conțineaiu până la 600 părți de arsenic la miliard.

Arsenicul este neurotoxic ce poate duce la anomalii ale dezvoltării, la boli cardiovasculare, la diabet, chiar la cancer, conform Organizației mondiale a sănătății. Alimentele pe bază de orez erau cele mai bogate în arsenic. Orezul, chiar bio, absoarbe arsenicul din pământurile contaminate.

În 2016, organismul Food and Drug Administration din Statele Unite a propus o limită de 100 de părți la un miliard de arsenic în cerealele cu orez pentru bebeluși.

O contaminare cu plumb poate duce la QI mai scăzut, o încetinire a creșterii, probleme de comportament, tulburări auditive și anemie.

Clean Label Project a afișat pe situl său web o listă de produse pe care le-a testat, precum și o notă sub formă de stele.

 La Nutrition fr , de unde am găsit informațiile de mai sus, a publicat și un ghid de alimente recomandate pentru copii.

vineri, 21 iulie 2017

REFLEXOTERAPIE MAINI

Masajul mâinilor

Dacă vă supără o durere, de indiferent care origine, faceți-vă un masaj pe punctele palmei în loc să înghițiți medicamente toxice.
Masajul poate fi facial, dorsal, abdominal, muscular sau la nivelul mâinilor și picioarelor, două zone sensibile ale corpului omenesc pe care se găsesc puncte aflate în legătură cu diferite organe și alte părți ale corpului.
Pentru a ușura durerea masând palma:
1. Începeți prin a localiza punctul din palmă care corespunde organului de la care provine durerea.
2. Apăsați acest punct timp de 5 secunde.
3. Apăsați din nou acel punct din palmă de mai multe ori și timp de mai multe minute.
4. Ca să vă simțiți mai bine, faceți asta de mai multe ori pe zi.

După o săptămână, durerea va dispărea complet.

Iată o hartă a palmei

Și o hartă a dosului palmei



 Jin Shin Jyutsu (仁神術)
Conform acestei practici din extremul Orient,  fiecare deget al mâinilor este în strânsă legătură cu anumite organe și chiar cu anumite sentimente. Dacă circuitele de energie care travessează corpul sunt parțial blocate din motive emoționale, fizice sau mentale, acestea pot fi deblocate prin punerea mâinilor pe anumite zone din corp și prin automasaj.
Refkexoterapia și presopunctura. 

Ca și reflexoterapia, presopunctura este un procedeu tipic de autoterapie, deoarece nu necesita instrumente ajutatoare, poate fi învățată ușor și practicată oriunde, simplu, repede, fără efecte secundare. De aceea, în China și în Japonia, ea ocupa un loc important în asistența medicală acordată populației, renunțându-se la intoxicarea, adeseori inutilă, cu medicamente.

Diferentța dintre cele două proceduri constă însă în modul de acțiune a fiecăreia. Reflexoterapia se adresează punctelor reflexe, din zonele reflexe aflate la extremitățile corpului, presopunctura se face pe puncte repartizate pe întregul corp, bazându-se pe aceleași principii și în acelasi mod ca acupunctura, cu diferența că în presopunctură punctele se apasă, iar în acupunctură, la nivelul lor se introduc niște ace.

Apăsarea anumitor puncte la nivelul palmei este o formă de reflexoterapie, prin care se stimulează terminaţiile nervoase din palme, care trimit impulsuri către întreg corpul prin sistemul nervos.

Presopunctura mâinilor contra durerilor de cap, durerilor în gât și a problemelor respiratorii

Pasul 1: Relaxarea!

Vă așezați pe scaun sau într-un fotoliu confortabil. Respirați adânc și regulat. Freacați mâinile între ele aproximativ un minut, asta pentru a crește energia și pentru a le face mai sensibile la stimuli.

Apoi, cu mâna dreaptă se începe sa stimularea punctul de presopunctura dorit (asa cum se vede in imaginea de mai sus) pentru a vindeca diversele probleme de sănătate

Presiunea trebuie sa fie una suportabila, aproape de punctul de durere. Atunci când durerea se va intensifica, presiunea nu se oprește, dar se respiră cât mai adânc.

Ce degete se masează și cât timp?

Se masează și se menține presiunea timp de 3-4 minute, pentru fiecare punct în parte, de 2-3 ori pe zi, pentru a se obține efectul propus.

Pentru răceală – Un masaj în punctul numărul 8,  pentru a stimula și crește energia vindecătoare asupra nasului și gâtului. Ajută în caz de probleme respiratorii și dificultăți la înghițire, congestie nazala dar și tuse persistentă.

Pentru dureri in gat (faringită si laringită) – Se stimulează partea superioară a degetului mare, punctul numărul 7. Acest tip de masaj va calma durerile în gat, răgușeala și alte simptome asociate.

Pentru dureri de la nivelul sinusurilor și pentru sinuzită Punctele care corespund vindecării sinuzitei sunt situate la extremitățile tuturor celorlalte degete, mai puțin a degetului mare și anume punctul numărul 9. Stimulează aceste puncte pentru a scapă de sinuzită, dureri de cap, amețeli, senzația de presiune în creier, nas înfundat dar și reducerea mucusului

Pentru gripă – Se aplică o presiune asupra punctului numărul 1. Aceasta va ameliora durerile musculare, oferind relaxare și calmarea simptomelor asociate gripei.

Restul punctelor din imaginea de mai sus sunt asociate altor condiții de sănătate pe care de asemenea le putem trata în aceleași condiții, prin simpla exercitare a presiunii și masajului.

Pentru un efect mai puternic, se masează ușor pielea delicată dintre degetele de la picioare, deoarece aceasta stimulează sistemul limfatic și elimină lichidele și toxinele în exces.

Cum poate presopunctura sa ajute organismul?

 

Presopunctura are mai multe efecte asupra organismului:

Prevenire: aplicarea unor presiuni periodice in principalele puncte ale corpului ajuta la menținerea unei stări de sănătate optime si ajuta la prevenirea apariției multor boli.

Efect de diagnostic: disconfortul sau durerea care apare in timpul stimulariii acestor puncte cheie poate indica unele probleme legate de funcțiile unui anumit organ.

Efect terapeutic: stimularea sistematica si regulata poate îmbunătăți starea generala de sănătate.

Cel mai important beneficiu al presopuncturii este capacitatea sa de a elibera tensiunea, deoarece presiunea asupra anumitor puncte induce o stare de relaxare, restabilind echilibrul corpului.

Starea generala a organismului se îmbunătățește, deoarece masajul stimulează circulația si fluxul de oxigen.

De asemenea, cu ajutorul presupuncturii se poate elimina orice blocaj in fluxul de energie al vieții, si, astfel, organismul se poate auto-vindeca



Pentru masajul tălpilor picioarelor, vedeți aici: 
http://nazone.ro/2013/01/reflexoterapie_9.html

sâmbătă, 3 decembrie 2016

Metodă simplă de imbunatatire a sanatatii


Tehnici orientale pentru păstrarea sănătății


12 exerciții care ar trebui făcute zilnic.

 Ele sunt izvorâte din practici milenare ale Qi Gong-ului și sunt amintite în texte clasice de medicina tradițională chineză (TCM). 

1.- Părul trebuie pieptanat frecvent cu mâinile 
sau altfel spus, trebuie să ne facem măcar la câteva zile un auto-masaj al capului: 
– îndoiți degetele ambelor mâini ca și cum ați forma un piptene. Periați capul cu acest pieptene de 100 de ori, începând de la frunte până spre ceafă. Efectuați exercițiul încet și fără a apăsa prea tare. 
Rezultatele sunt maxime dacă se face dimineața. Acest masaj este benefic deoarece stimulează puntele de presopuntura de pe cap. 
Efecte: reduce sau elimină durerea de cap, îmbunătățește vederea și reduce presiunea arterială. 

2.- Fața trebuie ușor masată frecvent: 
– frecați ferm palmele una de alta până când se încălzesc și apoi puneți-le usor pe față, avand degetele mijlocii de-o parte și de alta a nasului. Începeți să masați/frecați ușor spre frunte și apoi în lateral spre obraji. 
Repetați  de 30 de ori, de preferat dimineața. 
Efecte: se „clarifică” mintea, se reduce presiunea arterială și se reduc ridurile. 

3.- Ochii trebuie frecvent exersați: 
– În exersarea ochilor, aceștia trebuie rotiți ușor de la stânga la dreapta de 14 ori și apoi de la dreapta la stânga de 14 ori (ușor, fără grabă, altfel veți ameți puțin). Închideti apoi ochii strâns de tot și deschideți-i brusc, cât de larg puteți. 
Efecte: îmbunătățește vederea.
(pentru ochi, vedeți și articolele: 
http://nazone.ro/2016/01/exercitii-si-catina-pentru-ochii-uscati.html 
și 
http://nazone.ro/2015/02/yoga-pentru-ochi.html

4.- Urechile trebuie frecvent masate: 
– Acoperiți ambele urechi cu palmele în așa fel încât degetele mijlocii aproape să se întalnească la ceafă. Presați ușor arătătoarele peste degetele mijlocii și apoi presați urechile și zona cefei, apasând și ridicând palmele de 12 ori. Încheiați exercițiul masând sufiecient de ferm pavilioanele urechilor timp de 1 minut. Insistati pe punctele dureroase.

Faceți exercițiul când vă treziți dimineața sau când vă simțiți obosit/obosită în timpul zile sau al serii. 
Efecte: ajută la amelioarea sau chiar eliminarea țiuitului în urechi, a amețelilor și a afecțiunilor urechii. De asemena ajută la îmbunătățirea auzului și a memoriei, îndepărtează oboseala și vă readuce buna dispoziție. 

5.- Dinții trebuie frecvent „pocniți”: 
– Închideți ușor gura în așa fel încât muscătura să fie ușoară, fără efort. Loviți ușor cu buricele degetelor ambelor mâini obrazul de 24 de ori, mai întâi în zona molarilor/ măselelor. Repetați pentru zona dinților din față tot de 24 de ori. 
Efecte: dacă este facut cu regularitate va îmbunătăți sănătatea dinților și veți putea rări vizitele la dentist. 
6.- Limba trebui să atingă des cerul gurii: 
– Puneți vârful limbii pe cerul gurii sau lingeți ușor cu vârful limbii cerul gurii, acolo unde energiile Yin și Yang merg să se unească. Atunci când faceți acest exercițiu ( cât de des puteți.. mai ales atunci când vreți să vă liniștiți) îndreptați-vă atenția la zona de sub limbă ca să simțiți  cum saliva se secretă încet. 

7.- Saliva trebuie inghitită frecvent: 
– Atunci când limba linge cerul gurii, glandele salivare de sub limbă secretă o mai mare cantitate de salivă. Medicina orientală dă o mare importanță salivei, numind-o „fluidul de aur”, o comoară a corpului omenesc. Înghițiți saliva încet spre a iriga organele, a hidrata membrele și părul, a stimula digestia și absorbția nutrienților în sânge, a îmbunătăți funcționarea intestinelor și a stomacului. Dacă aveți răbdarea necesară, așteptați până ce gura vi se umple de salivă și apoi înghițiți-o ușor îndreptând-o mental spre centrul ființei voastre (Dantian) la o palmă sub ombilic, în centrul abdomenului (cam unde este centrul uterului la femei). 

8.- Aerul stagnant din plamâni trebuie expirat frecvent: 
– Opriți respirația pentru câteva momente. Inspirați adânc apoi, cât se poate de adânc, umflând pieptul și abdomenul. Ridicați încet capul, deschideți gura și expirați tot aerul inspirat,  cât puteți de mult. Repetați exercițiul de 5-7 ori. 
Efecte: ajută organismul să elimine aerul stagnant din plămâni, lucru benefic în primul rând persoanelor care au o respirație „superficială” și nu fac prea multă mișcare; deschide pieptul/bustul, fluidizează respirația, ajută la ameliorarea astmului și a durerilor de piept. 

9.- Abdomenul trebuie masat frecvent: 
– Întai frecați palmele până se încalzesc și puneți-le una peste alta pe ombilic, cu palma dreaptă peste cea stangă la barbati și invers la femei. Rotiți apoi palmele în sensul acelor de ceasornic  de 36 de ori, pornind de la cercuri mici la cercuri mari (ca într-o spirală foarte deasă care începe de la ombilic). Apoi masați în sens invers acelor de ceasornic, într-o spirală care se termină la ombilic. 
Efecte: îmbunătățește persitaltismul (mișcarea din interiorul intestinelor), îmbunătățește respirația, elimină stagnările de mâncare din stomac sau din intestine (indigestia), îmbunătățește absorbția nutrienților din mâncare, previne și vindecă bolile intestinale sau gastrice. În cazul diareei, acest masaj se execută doar contra acelor ceasornicului iar in cel al constipațiilor masajul se excută doar în sens orar. 

10.- Anusul trebuie contractat în mod frecvent: 
– Mai întâi inspirați adânc și opriți respirația un moment. În acest timp, contractați anusul puternic și trageți în sus spre perineum. După ce faceți momentul de pauză, expirați încet relaxand mușchii. Repetați exercițiul de 5-7 ori. 
Efecte: acest exercițiu ridică energia (Yang) în sus, ajută în cazurile de prolaps (al anusului, uterului, vezicii urinare și intestinelor), în cazurile de fistulă anală, de probleme ale prostatei sau impotență. 

11.- Membrele trebuie scuturate în mod frecvent: 
– Încleștați degetele palmelor, una de alta, suficient de puternic, lăsați-le în jos și rotiți umerii cu 90 de grade de la stânga la dreapta, revenind apoi în poziția inițială ca într-un balans; repetați de 24 de ori. Efectuați acelasi balans tot de 24 de ori, rotind umerii de la dreapta la stânga. 
– Așezați-vă pe un scaun și ridicați piciorul stâng întins în pozitie orizontală, cu degetele de la picior în sus.. Când piciorul este aproape drept, mișcați suficient de ferm călcâiul în sus și în jos, balansând în acest fel piciorul pe verticală. Schimbați piciorul repetând procedura. Repetați de 5 ori. 
Efecte: benefic pentru „întinderea” picioarelor/mâinilor și întărirea încheieturilor, eliminarea stagnărilor din membre și imbunătățirea circulației, previn „înțepenirea” membrelor și durerile de articulații. 

12.- Tălpile picioarelor trebuie masate frecvent:  
– Înainte de a merge la culcare, după ce ați spălat picioarele, le ștergeți ușor cu prosopul și le masați ușor insistând pe punctele dureroase, dacă este cazul. Masați suficient de ferm punctul din treimea anterioară a picorului, median, sub „pernițe”. Masați în cercuri mici acel punct (Rinichi 1 / Ki 1- Yongquan) de 50-100 de ori. Cel mai bine este să folosiți la masaj puțin ulei sau crema de masaj preferată, în care ați picuat câteva picături de ulei esențial de lavandă (din cea mai bună; picioarele dumneavostră merită cu prisosință). 

Efecte: întărirea rinichilor, încălzirea picioarelor și îmbunătățirea circulației, îmbunătățește comunicarea dintre părțile superioară și inferioară a corpului, alină ficatul și îmbunătațește vederea și echilibrul hormonal, este relaxant, pregătindu-vă pentru un somn bun.
Bărbații ar trebui să știe că atunci când doresc să-și dăruiască noaptea iubitei sau soției să înceapă mai întâi să îi maseze ușor tălpile picioarelor spre a i le încălzi.

Respectivele exercitii se fac zilnic sau saptămânal, atât cât vă permite timpul și grija pentru dumneavoastrș. Faceți cât de puțin și mulțumiți lui Dumnezeu pentru ceea ce puteți face. Nu sunteți la intrecere cu nimeni, ci doar vă ajutați să puteți trăi puțin mai frumos și cu mai puține suferințe, spre binele dumneavostră și al celor care vă iubesc. 

Dan Micu – Acupuncturist Diplomat 
335 Sheppard Avenue East 

Surse: 
China’s Traditional Way of Health Preservation – Zeng Qingan & Liu Daoqing 
Tao – Cartea completa de medicina traditionala chineza – Daniel Reid

vineri, 2 decembrie 2016

Din ce sunt facute sticlele din plastic

Alegeți apa îmbuteliată și după ambalaj!


Ce știți despre cum să alegeți  apa îmbuteliată pe care o cumpărați? 
Cel mai probabil va uitați la ambalaj, sa nu fie deteriorat. Dar acest lucru este insuficient.

Eticheta sticlei de plastic conține întotdeauna o înregistrare a tipului de material utilizat. O informație care ar trebui cunoscută de toata lumea, cu ajutorul căreia puteți aprecia starea apei. 
În cele din urma, orice sticla de plastic eliberează substanțe chimice. Dar nu toate în aceeași măsură.

Explicația simbolurilor utilizate pentru sticlele de plastic.



1. PET sau PETE
Acest PET reprezintă sticle de unică folosință. Acestea pot elibera în apă substanțele lichide, metale grele care afectează echilibrul hormonal uman.
PET – Tipul de plastic cel mai des utilizat în lume. Este important să știm că el este destinat pentru o singură utilizare. Dacă mai utilizați aceiași sticla, organismul dumneavoastră ar putea obține unele bacterii alcaline eliminate de aceste PET-uri.

2. HPD sau HDPE
Acesta este un material plastic foarte bun, care nu emite substanțe chimice dăunătoare. 
Specialiștii recomandă cumpărarea apei în astfel de sticle.
HPD tip tare de plastic, care este folosit de obicei pentru păstrarea laptelui, jucăriilor, detergenților etc.

3. PVC sau V
Acesta este un material plastic moale, flexibil, care este utilizat în mod normal pentru păstrarea uleiului vegetal și jucăriilor pentru copii. De asemeni din acest material se face ambalaj pentru nenumărate bunuri de larg consum și pentru cabluri. 
PVC este relativ rezistent la lumina directă a soarelui, cu toate acestea specialiștii recomandă se renunțăm la acest material, dacă avem o alternativă.

4. LDPE
Acest material plastic este utilizat in fabricarea sticlelor și pungilor de plastic. Acesta nu elimina substanțe chimice în apă.

5. PP
Acest plastic este de culoare albă sau transparentă. Se folosește de obicei la ambalaje pentru iaurt și sirop. Polipropilena este apreciată pentru rezistențla căldură. Atunci când este încălzit acesta nu se topește.

6. PS
Este adesea folosit in producția de pahare pentru cafea și containere pentru fast-food. Atenție, la încălzire elimină substanțe periculoase. Polisterolmaterial destul de ieftin, ușor și durabil, care nu este potrivit pentru depozitarea băuturilor și alimentelor calde.

7. PC sau plastic fără caracter special
Este cel mai periculos tip de plastic, Acesta este utilizat în producția de sticle de apă și recipiente pentru alimente. Elimina Bisfenol – substanță care distruge sistemul endocrin, inhibă producerea estrogenului.
Ar trebui sa rețineți aceste simboluri și să verificați de fiecare dată care tip de material plastic este utilizat pentru apa îmbuteliată pe care doriți să o cumpărați.

Semnalați și altora acest articol. Cu siguranță că sunt multe persoane ar aprecia informația. 
SĂNATĂTEA ESTE CEA MAI IMPORTANTĂ.

sâmbătă, 1 octombrie 2016

La ce e bun bicarbonatul de sodiu


Bicarbonatul de sodiu, remediu 


Cunoaștem pulberea albă („bicarbonat de sodiu”) pe care o folosim la prăjituri.
Dar ea are și numeroase alte întrebuințări.
Cu un preț scăzut putem avea multe beneficii pentru îngrijirea sănătății și pentru igiena personală!

1. Dat fiind că este o bază, poate neutraliza excesul de aciditate din corp. Cea mai simplă utilizare este o linguriță de bicarbonat amestecată într-un pahar cu apă – calmează arsurile stomacale și balonarile.

2. Poate fi folosit ca deodorant. (Atenție, nu ca antiprespirant!).  Antiprespirant înseamnă că împiedică eliminarea transpirației, ceea ce nu este benefic pentru organism.  Împiedicarea transpirației (sudorii) la nivelul axilei (la subraț) poate fi foarte dăunătoare pentru sănătate. 
În schimb, prin aplicarea bicarbonatului nu se împiedică eliminarea normală a transpirației, dar aciditatea acesteia este neutralizată și bacteriile care se dezvoltă în transpirație și care produc de fapt mirosul neplăcut nu mai găsesc un mediu prielnic pentru ele. Se aplică sub forma de pudră la subraț, pe pielea curată și ușor umedă. Înlatură și mirosurile neplăcute de pe mâini, aplicat în soluție apoasă.

3. Spălarea pe dinti cu bicarbonat (o dată pe săptămână) – elimină bacteriile din gură, previne apariția cariilor, (provocată de mediul acid întreținut de bacterii) și curata dinții pătați (prin efectul ușor abraziv). Gargara cu o jumătate de linguriță de bicarbonat de sodiu în apă  împrospătează respirația, și previne apariția aftelor bucale ( ajută la vindecarea lor dacă au apărut).

4. Poate fi folosit ca scrub (îndepărtarea celulelor moarte) pentru față și corp. Se face o pastă din bicarbonat și apă, se masează blând pielea. Este de ajutor și celor cu acnee.

5. Pentru   o piele mai catifelată, se poate adăuga o ceașcă de bicarbonat în baie. Ajută și împotriva psoriazisului, sau a altor iritații ale pielii.

6.  Două lingurițe de bicarbonat de sodiu în cada bebelușului vor ajuta la dispariția iritației provocate de pampers.

7.  Bicarbonatul în cadă ajută la înlăturarea iritațiilor pielii și în cazul unui adult.

8.Bicarbonatul de sodiu este un bun remediu împotriva înțepăturilor de insecte sau a arsurilor solare.

 9. Mască facială contra cearcănelor

Dacă aveți cearcăne chiar dacă dormiți suficient, (8 ore /noapte) ,încercați această mască antiinflamatoare și calmantă:

Ingrediente:
-1 lingurită de bicarbonat de sodiu
-o ceașcă de ceai de mușețel
Mod de preparare:

Într-un castron, se amestecă bicarbonatul de sodiu cu ceaiul de mușețel, până când se obține un amestec omogen.Dupa aceea, se aplică această mască sub ochi, cu ajutorul unui tampon de bumbac. Se lasă să acționeze timp de 10-5 minute. Apoi, se clătește  fața cu apă si se aplică o crema hidratantă.

Sigur, contra cearcănelor se pot aplica și pliculețele cu ceai verde (scoase din ceașca de ceai, după infuzare, călduțe). Se pot aplica și feliuțe de castravete.

Bicarbonatul de sodiu împotriva cancerului

Există și teoria că bicarbonatul de sodiu , acest produs modest, poate fi folosit împotriva cancerului !

Vedeți aici:
http://nazone.ro/2015/08/bicarbonatul-de-sodiu-contra-cancerului.html

Beți multa apă, 6-8 pahare pe zi. Daca vi s-a părut util acest articol, împărtășiți-l cu cei dragi!

sâmbătă, 13 februarie 2016

Atentie la flacara masinii de gatit

Culoarea flăcării arzătoarelor mașinii de gătit ne arată dacă arderea este completă sau nu


duminică, 7 februarie 2016

marți, 8 decembrie 2015

Infectie nosocomiala

Sunt spitalele de la noi mai periculoase decât cele din alte părți?


La conferința de presă susținută de secretarul de stat Săndesc , secondat de dr. Adrian Streinu-Cercel, directorul Spitalului de bol infecțioase M. Balș, ni  s-au adus la cunoștință următoarele:
·         În adresa primită din partea unui spital din Belgia, s-a specificat că pacienții cu arsuri de la Colectiv erau „colonizați” cu bacterii  diverse.
·         Domnul Streinu-Cercel ne-a explicat că noi toți suntem colonizați cu bacterii, ceea ce este un lucru benefic, pentru că altfel nu am putea să ne hrănim.
(De aici eu înțeleg că prima parte a adresei e „de bine”, adică belgienii ne comunică faptul pacienții respectivi beneficiază și ei de ajutorul bacteriilor pentru a se hrăni)
·         În adresa primită de la un spital militar din Belgia, se specifică de asemenea și faptul că pentru acei pacienți există riscul de a dezvolta infecții.
(Ni se explică imediat că pacienții cu arsuri sunt mai lipsiți de apărare în fața infecțiilor și că, în medie, pacienții intubați dezvoltă o infecție în a cincea zi după intubare. Adică, e absolut normal ca pacienții cu arsuri să dezvolte infecții. Ce fel de infecții? Păi..nozocomiale, adică intraspitalicești, pentru că sunt luate de la vecinul de pat.)
Așa că, în concluzie, să ne bucurăm dacă ni se depistează bacterii la analize și să ne obișnuim cu gândul că după cinci zile de tratament în spital (cu sau fără intubare) vom avea o infecție cu una sau mai multe bacterii, că așa e peste tot.
Cât despre bacteriile rezistente la antibiotice, ni se explică faptul că ele pot veni de pildă din Asia, de unde au ajuns în Suedia și apoi la noi. (Așa că ele nu provin de la noi, ci din Asia, deci nimeni din sistemul sanitar de la noi nu e de vină).
Cum în urma conferinței de presă rămăsesem cu unele nelămuriri, am zis să mai citesc câte ceva despre infecțiile nosocomiale. Și iată ce am găsit:
Ce e o infecție nosocomială
= O infecție contractată într-un așezământ de sănătate (spital, policlinică etc).
(nosos=boală în grecește, komein=a îngriji).
Prin urmare o infecție nosocomială este o infecție ce nu exista înainte de intrarea pacientului în spital și se dezvoltă la peste 48 de ore după internare.
Termenul de 48 de ore se prelungește la 30 de zile în cazul infecțiilor de sit operator și până la un an în cazul montării unor materiale protetice.
Altfel spus, orice infecție care apare pe o cicatrice chirurgicală în anul ce urmează după operație , chiar dacă pacientul a ieșit din spital, poate fi considerată ca nosocomială. (cf. Wikipedia).
Ce mai scrie acolo?
„Infecțiile nosocomiale nu sunt  deci toate evitabile( se citează ca factori favorizanți imunitatea scăzută, tehnici medicale invazive ș altele), dar aproape jumătate dintre acestea pot fi prevenite prin mijloace simple, cum ar fi spălarea pe mâini și o formație continuă adaptată.
Vedem și statistici referitoare la situația din Franța, de pildă, unde se enumeră o serie întreagă de norme specifice în domeniu.
An
Pacienți
tratați în spital
cuprinși în anchetă
Nr unități
spitalicești
investigate
Pacienți
infectați
In spital
pondere infecții
nosocomiale
depistate
Observații
1990
11 599
39 spitale
6,7%
7,4%

1996
anchetă națională
236 334
830
6,7%
7,6%.

2001
anchetă națională
305 656
1533
(78% din paturile de spital disponibile)
5,9%
6,4%.
Sub egida Rețelei de alertă, de investigație și de supraveghere a infecțiilor nosocomiale (Raisin)
2006
anchetă națională
358 353

4,97%
5,38%


Se remarcă o scădere (cât de cât) a procentelor de infecții nosocomiale constatate, în Franța. Se remarcă de asemenea cercetarea sistematică ce se face în spitalele de acolo.
Dintre aceste infecții „căpătate” în spitale, în 2006 30,3% erau infecții urinare, 14,7% erau pneumopatii, 14,2%erau infecții din situri operatorii, 10,2% au fost infecții ale pielii și ale țesuturilor moi , 6,8 % au fost infecții respiratorii și 6,4% au fost septicemii bacteriene.
 Printre pacienții internați la reanimaremai mult de două zile, 14,4% au prezentat cel puțin o infecție.
Dar la noi, cât la sută dintre pacienți fac infecții intraspitalicești? 
În Italia,
În anul 2000, circa 6,7% dintre persoanele spitalizate au căpătat o infecție în spital și 10% dintre aceștia au decedat (deci 0,6%).
La policlinica Umberto I, în care condițiile de igienă „s-au dovedit dezastruase” în 2006, indicele de infectare a depășit 15%.
În SUA
10% dintre pacienții spitalizați capătă o infecție nozocomială. O treime dintre aceste infecții ar fi evitabile.
La noi a făcut cineva o astfel de anchetă la nivel național, o cercetare care să constate câți dintre pacienții ce au primit îngrijiri sau au fost investigați în spitale s-au „procopsit” și cu o infecție de pe acolo? N-am auzit să se fi făcut....
Infecțiile cu germeni multirezistenți
Din păcate infecțiile din spitale prezintă un pericol major din alt punct de vedere: germenii care se înmulțesc prin spitale au devenit din ce în ce mai rezistenți la antibiotice, pentru că au supraviețuit unor tratamente (de cele mai multe ori pe durata a doar trei zile) cu antibiotice și au căpătat rezistență la acestea. Medicii folosesc atunci alte antibiotice și microbii capătă rezistență și la noile tratamente, pentru că nu s-a făcut o antibiogramă pentru a se stabili gradul de sensibilitate a germenului la antibioticul respectiv și fiindcă tratamentul durează tot trei zile)  și tot așa. În acest mod simplu se selectează tulpini de bacterii rezistente la aproape toate antibioticele, așa-numiți „germeni multirezistenți”.
La analizele de urină din secțiile de urologie vedem că urina tuturor pacienților este „sterilă” .Aceeași urină dusă la un laborator privat din oraș poate indica o infecție cu klebsiella ce nu mai e sensibilă decât la Tienam (ultima redută a medicinei contra acestor germeni multirezistenți).
Printre bolnavi circulă sub formă de zvon denumiri de germeni care ar circula nestingheriți prin spital. Oficial, însă, nici o vorbă despre asta!
Ni se spune că și în alte părți există infecții intraspitalicești.
Da, cifrele de mai sus arată asta. Dar mai arată ceva: faptul că aceste infecții sunt depistate , raportate, se duce o luptă împotriva lor pe plan național, la vedere.
La noi, gunoiul e ascuns sub preș.
Să vedem care sunt măsurile igienice recomandate la francezi pentru reducerea numărului de infecții din spitale:
  • ·         Igiena mâinilor personalului sanitar, a pacienților și a anturajului lor (De multe ori m-am gândit, privind mâinile încărcate cu inele și brățări , cel mai adesea de aur, ale asistentelor, dacă aceste bijuterii sunt compatibile cu o bună igienă. Dar dacă ai ghinionul să folosești un grup sanitar din unele dintre spitalele de la noi, nu mai ai nici un dubiu în privința riscurilor care te pas acolo. Nu degeaba grupurile sanitare pentru personal sunt separate față de cele pentru pacienți și închise cu cheia)
  • ·         Depistarea, la sosirea în spital, a pacienților cu risc mare (vârste extreme, imunodeprimați, pacienți ce au fost internați des, pacienți transferați de la alte spitale)- cum se practică în Olanda, în Finlanda sau în Danemarca

  • ·         Izolarea septică (într-o cameră individuală) a bolnavilor susceptibili a propaga infecții (asta la noi nu prea se poate face, din lipsă de rezerve).
  • ·         Izolarea protectoare a celor sensibili la infectare
  • ·         Supravegherea folosirii antibioticelor în spital (eu știu că la urologie se prescriu din start câte două antibiotice oricărui pacient operat, iar dacă acesta face febră i se prescriu alte două antibiotice și dacă nici acestea nu au succes e trimis un membru de familie în oraș să cumpere alte două antibiotice , care ar putea să „meargă”...)
  • ·         Supravegherea mediului de către un tehnician biohigienist (ce e aia?n.n.) care să se ocupe de aparatele de aer condiționat , apă, camerele de grefe, apa pentru îngrijirile standard și apa caldă sanitară – să nu conțină legionella sau alți germeni patogeni; să controleze și să dezinfecteze endoscoapele și să controleze calitatea microbiologică a suprafețelor (adică de pildă a mușamalelor pe care nu le spală nimeni vreodată, a tărgilor ce n-au fost dezinfectate de la achiziționarea lor, acum 30 de ani etc)

  • ·         Acțiuni preventive tehnice: tratarea conductelor ce transportă fluide, mai ales apă (cu șoc termic sau șpc clorat) , a tuturor aparatelor de încălzire și de climatizare
  • ·         Formarea și controlul periodic medical al personalului din spital: spălarea mâinilor după fiecare pacient (cu săpun și alcool), folosirea de mănuși sterile (dar dacă n-avem, ce să facem..?) și a măștilor, dacă e necesar (n-am văzut la noi decât în sala de operații), dezinfectarea materialelor în autoclave (la noi uneori pacientul stă pe mușama fiindcă nu e cearceaf..), obligația pentru personalul de îngrijire să scoată toate bijuteriile și ornamentele corporale (aha, va să zică ei s-au gândit la asta n.n.), distrugerea materialelor de unică folosință
  • ·         Constituirea unui Comitet de Luptă contra infecțiilor nosocomiale care să elaboreze programe în asociere cu o Echipă Operațională de Igienă
  • ·         Schimbarea cu regularitate (de 3-4 ori pe an) a antibacterienelor de suprafețe (adică a materialelor de întreținere cu care ar trebui să se dezinfecteze măsuțele, paturile , pardoselile)



Există și măsuri de prevenire ce se adoptă prin însăși soluția arhitecturală adoptată: separarea fluxurilor materialelor septice de cele ale materialelor curate, neintersectarea circuitului pacienților și medicilor cu al vizitatorilor țn haine de stradă, etc. La noi, am văzut câte două operații desfășurate în același timp în aceeasi sală de operații, brancardier ce intra și ieșea cu targa pe roți ca să ducă sau să aducă un pacient în timp ce alt pacient era deschis pe masă, medic ce ieșea din sală, mergea printre aparținătorii îmbrăcați în paltoane și străbătea două coridoare ca să ia o sondă, ca să se întoarcă apoi în operație, alt medic ce ieșise din operație ca să –i asculte pe studenți, dar nu întindea mâna cunoscuților ci le întindea cotul, explicând că urma să intre ca să continue operația începută, pacient căruia i s-au găurit pe viu burta și vezica urinară în salon, pe un pat fără cearceaf, de față cu ceilalți pacienți din salon și cu studenții veniți să învețe...

Accesul personalului medical în sala de operație (care, desigur, ar trebui să fie sterilizată pentru fiecare intervenție) ar trebui să se facă printr-un filtru în care medicii și asistentele ar trebui să-și lase îmbrăcămintea nesterilă (inclusiv halatele de spital), să treacă printr-un duș dezinfectant, ca să se îmbrace apoi cu haine sterile și așa să intre în sală. La noi însă....mai va!