Se afișează postările cu eticheta gaze de sist. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta gaze de sist. Afișați toate postările

sâmbătă, 14 martie 2015

Cutremurele si extragerea de petrol si gaze

Cutremure provocate de injectare de apa in sol

Un articol publicat în iulie 2014 de Le Figaro la rubrica știință & mediu spune că o mai bună cunoa;tere a geologiei ar putea duce la scăderea numărului de cutremure legate în special de exploatările de gaze de șist.

O creștere semnificativă a numărului de cutremure a fost înregistrată anul trecut în Oklahoma-SUA. Această frecvență fără precedent a mișcărilor seismice a fost legată de stocarea subterană a apelor uzate. În acest stat din centru Statelor Unite , apa  fusese folosită pentru fracturarea hidraulică a rocilor pentru extragerea gazelor de șist . Această problemă a cutremurelor provocate de activitatea umană a fost întâlnită și ca efect al altor industrii, cum ar fi geotermia, care de asemenea injectează și stochează apă în rezervoare subterane.

Numărul de cutremure din statul Oklahoma a fost de 40 de ori mai mare în perioada 2008-2013 decât cel înregistrat între 1975 și 2007, spune Katie Keranen, principalul autor al articolului publicat pe această temă în revista Science pe 3 iulie 2014. Katie Keranen este profesor de geofizică la universitatea Cornell din New York.

În Oklahoma, volumele de apă uzată stocate în subsol (prin intermediul puțurilor de injecție) s-a dublat între 2004 și 2008, din pricina dezvoltării exploatărilor de gaze de șist. Creșterea numărului de cutremure ar fi legată în special de patru dintre cele 9000 de puțuri de injecție a apelor uzate din zonă și care se întind pe 2000 km2. Aceste 4 puțuri principale ar fi contribuit la apariția a 20% dintre cutremurele din centrul Statelor Unite din ultimii ani - estimează autorii în revista Science.

Pentru a putea incrimina în mod aproape sigur volumele de apă uzată injectate în adâncime, cercetătorii au folosit modele matematice asupra migrației fluidelor. După François Cornet, cercetător la Școala și observatorul științelor pământului la universitatea din Strasbourg, «acest mecanism este bine descris încă de la începutul anilor 1960. 
Apa injectată în subsol poate modifica echilibrul forțelor care se aplică asupra rocilor și poate permite eliberarea de "stres de forfecare" prin alunecarea straturilor de teren, care, dacă se petrec rapid, dau naștere la mici mișcări seismice».

Apa face să se zguduie orașul Basel din Elveția

Injectarea de apă , care mai e folosită și pentru geotermie, pentru a se menține presiunea în rezervorul cu apă caldă a făcut astfel să se zguduie și orașul Basel din Elveția la începutul anilor 2000. Locuitorii au fost surprinși de cutremure cu magnitudini 3,4. Expertul adaugă: «nefiind obișnuii cu astfel de mișcări seismice, populația locală a reacționat negativ. În schimb, populația care trăiește în preajma sitului geotermic al Geyserilor din California , unde exploatarea generează mai multe seisme cu magnitudinea 4 pe an nu a avut reacții ». (Este o regiune cu activitate seismică recunoscută și cutremurele au fost puse pe seama faimoasei falii din California. Clădirile sunt astfel configurate pentru a rezista la cutremure).
O dificultate a cutremurelor provocate de activitățile umane provine din faptul că „anumiți industriași au o abordare mai degrabă experimentală decât științifică” apreciază cercetătorul francez. Adică, ei nu ar fi evaluat suficient permeabilitatea straturilor , numărul și  amplasamentul  de puțuri și nici volumul maxim de apă ce poate fi injectată , ori debitul admisibil pe fiecare puț.

Aceste îmbunătățiri ar fi necesare . Căci în Oklahoma cutremurele induse de activitățile umane au fost resimțite la peste 30 de kilometri distanță de punctul de plecare. 
Cercetătorii preconizează o ameliorare a practicilor industriașilor, o întărire a reglementărilor o supraveghere a presiunii pe suprafață , o rețea de captatori seismici în zona de stocare a apelor uzate și în fine accesul public la aceste măsurători.

Oamenii de știință federali ai USGS au arătat clar  legătura dintre industria petroliferă și cutremure.
USGS = United States Geological Survey (organismul de Geologie american)
Încă din  anul 2012, oficialii U.S. Geological Survey au spus că una dinte etapele procesului de fracturare hidraulică, eliminarea unor volume mari de apă sărată și cu conținut de chimicale prin injectare în pământ la mare adâncime a fost legată de creșterea masivă a activității seismice din Oklahoma. 
Între timp, oamenii de știință federali ai USGS au arătat clar evaluarea lor asupra legăturii dintre industria petroliferă și cutremure. „Această creștere a activității seismice , în special în centrul Statelor Unite nu este rezultatul unor procese naturale” se putea citi într-o declarație a USGlicată în ultima lună. „Injectarea în profunzime a apelor uzate este principala cauză a creșterii spectaculoase a seismelor detectate și a creșterii corespunzătoare a riscului seismic în centrul Statelor Unite.”

Indicele recentelor cutremure din Oklahoma este o netă abatere de la normă. Această situație a cunoscut un vârf de cutremure în 2014 care a situat statul pe primul loc în privința activității seismice, depășind California, care este o zonă situată pe o cunoscută falie generatoare de cutremure.

Societățile de asigurări se adaptează la cutremurele produse de fracturarea hidraulică

Circa 15 la sută dintre cei din Oklahoma au acum asigurare contra cutremurelor a spus Comisarul de asigurări din Oklahoma John Doak. 
Numărul asigurărilor a crescut cu aproximativ 2% în 2011 și depășește California, unde doar 10% dintre locuitori au o asigurare la cutremur.

Conform ziarului „Dallas Morning News” companiile de asigurări și-au mărit tarifele pe anul viitor , așteptând raportul USGS , în care se vor evidenția pe hartă zonele din vecinătatea puțurilor de foraj în care se prevede că se vor induce  cutremure . Primele de asigurare vor fi mai mari în numeroasele zone în care se exploatează gaze și petrol de șist.
În anul trecut, USGS a legat direct un cutremur cu magnitudinea 5,7 din Oklahoma de industria de fracturare intensivă din acest stat. 
 În Oklahoma au ajuns să fie semnalate și 11 cutremure pe zi
„Observația că un cutremur indus de om poate declanșa o cascadă de cutremure, inclusiv implicații importante legate de injectarea de ape uzate”  a explicat seismologul Elisabeth Cochran, de la USGS.
Numeroase  cutremure au lovit zona Dallas în ultimii 6 ani iar oamenii de știință au demonstrat că operațiunile de fracturare hidraulică de pe terenuri învecinate erau cauza acestora.

Frecvența și intensitatea activității seismice au crescut în toată regiunea centrală a Statelor Unite , în statele Arkansas și Coorado. Ohio și Texas și se consideră că fenomenul a fost cauzat de fracturarea hidraulică. US Geological Survey consideră că sunt necesare mai multe studii în acest sens și că micile cutremure nu ar fi provocate de fracturarea hidraulică, dar că această tehnologie este vinovată pentru amploarea celor mai mari cutremure.
 În Oklahoma cele mai mari cutremure de pământ s-au produs în vecinătatea puțurilor de injecție. (Business Week - planetpost)

luni, 26 ianuarie 2015

Klaus Iohannis despre Rosia Montana si gazele de sist

 Nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei
(Kaus Iohannis)

“Nu voi accepta ca proiecte precum “Rosia Montana” şi “gazele de şist” să fie promovate peste noapte şi în condiţii care pun în pericol oamenii şi mediul”, explica preşedintele Klaus Iohannis.


Subiect
În campania electorală
Acum
nedumeriri
Gazele de şist
„Explorarea e bine să fie făcută, pentru că e vorba de resursele ţării şi trebuie să ştim ce avem. Pe de altă parte, exploatarea trebuie să mai aştepte“.

“Cu exploatarea trebuie să o luăm un pic mai încet, pentru că vorbim de o tehnologie care nu este nouă. Exploatarea putem să o abordăm atunci când avem o tehnologie care să garanteze siguranța cetățenilor și a mediului” (august 2014)

“În ce privește gazele de șist, deja am impresia că problema se rezolvă aproape de la sine, datorită scăderii prețului hidrocarburilor, în esență, a petrolului.
Lucrurile s-au schimbat radical și deja exploatarea gazelor de șist, cel puțin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilității.”
(interviu la Realitatea tv pe 22 Ianuarie)



Da, aşa cum am scris anterior , costul de extracţie al petrolului de şist este estimat la 75 $/baril.
În condiţiile în care costul petrolului brut era astăzi  45.52 $
la bursă, desigur că extragerea gazelor de şist nu este rentabilă.

Dar când o creşte iarăşi preţul petrolului?
Cum va fi atunci cu siguranţa cetăţenilor şi a mediului?
Roşia Montană
„Este o privatizare ratată.
Nu poţi să-ţi baţi joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu“,

„Trebuie să căutăm tehnologii  care sunt nepoluante, care nu pun în pericol regiuni întregi. 
Dacă nu există aceste tehnologii, trebuie să avem curajul să spunem că aşteptăm. Cum am stat atâţia ani, mai putem sta
"Am spus-o şi sunt de aceeaşi părere: proiectul trebuie rediscutat. Aşa cum a fost conceput, nu mi se pare potrivit. Fără o negociere bună, lucrurile nu vor putea fi rezolvate. Aceasta negociere trebuie facută între firma care trebuie să investească şi reprezentanţii Guvernului, nu este treaba preşedintelui", a declarat Klaus Iohannis la Realitatea TV.
De vreme ce e o tehnologie care aduce mari proiecte de mediu şi e vorba de o bătaie de joc ce ar mai fi de negociat?

Dar dacă deja se ştie că firma cu pricina „trebuie să investească”, înseamnă că deja s-a aprobat proiectul şi mai rămân de discutat detaliile.  
Nu mai avem curajul să spunem că aşteptăm până la apariţia unor tehnologii nepoluante?

 

duminică, 31 august 2014

Marea Britanie si gazele de sist

În Marea Britanie se protejează apa freatică


British Geological Survey (BGS) şi Agenţia britanică a mediului (EA) au publicat joi 3 iunie, primele studii care permit localizarea pe aceleaşi hărţi a principalelor acvifere şi a rezervelor de gaze de şist.  Acest studiu permite evidenţierea riscurilor de contaminare a straturilor acvifere prin activităţile de fracturare hidraulică. 

 BGS şi-a asumat o sarcină de mare amploare, care constă în analizarea complexului geologic din Marea Britanie. În Parteneriat cu EA, BGS a publicat o cartografie comparată a principalelor rezerve de gaz de şist şi a celor 11 acvifere ale ţării.
Prima constatare:   47%  din apa subterană se găseşte deasupra unor rezerve de gaz.
Aceste rezerve de apă se găsesc desigur la adâncime mult mai mică decât cea în care se află şisturile din care s-ar pune problema să se extragă gazul metan. 

O primă concluzie
«Exploatarea nu va fi permisă dacă gazul de şist este prea aproape de sursele de apă potabilă , iar Agenţia pentru mediu nu va permite utilizarea în fluidul de fracturare a aditivilor chimici care ar aduce riscuri pentru apa subterană», asigură BGS şi EA. 
(Este de menţionat aici că în Marea Britanie s-au studiat alte variante de fracturare a solului).
Rămâne de stabilit distanţa minimă de securitate…

Pe lângă întocmirea acestor hărţi,  BGS a analizat şi eventuala prezenţă a metanului în principalele acvifere britanice. Asta, pentru a se dispune de baze de date cu care să se poată compara eventuale schimbări imputabile exxploatării degaze de şist. Se caută să se evite  situaţia din Statele Unite, unde absenţa datelor iniţiale a zădărnicit activitatea de supraveghere.  
«În Statele Unite, în pânzele de apă freatică din unele zone în care se exploatează gaze de şist prezintă concentraţii foarte ridicate de metan. Dar există incertitudini privind sursa de metan şi cum a a juns acest gaz în apa freatică », explică  BGS. 
Cu circa 4.000 de eşantioane analizate până acum în marile acvifere, BGS a lansat o nouă campanie  de măsurători în nord-estul Angliei. 

Până în prezent, societatea britanică Cuadrilla este singura companie ce efectuează foraje de explorare în Marea Britanie, dar ar fi şi alte societăţi doritoare să facă acest lucru. (Deci gazele englezeşti sunt şi vor rămâne ale englezilor). 
Conform BGS, subsolul britanic ar conţine echivalentul a patru secole de consum în ritmul actual. 
Specialiştii apreciază că din aceste rezerve nu pot fi extrase decât circa 10%.
(Asta, spre ştiinţa şi celor de la noi, care se leagănă cu iluzia că avem resurse uriaşe de gaze de şist. De fapt, noi nu mai avem deloc resurse de gaze de şist, pentru că le-am dat deja unor companii gaziere străine. Dar aceste resurse nu pot fi extrase în întregime, ci în procent de circa 10%, cum spun experţii britanici).


 Vedem că în Marea Britanie, autorităţile nu se aruncă cu ochii închişi asupra resurselor, ci analizează serios mai întâi riscurile posibile , emiţând şi reglementări stricte.  
Şi asta, pentru a beneficia ei de resurse, nu pentru a le da altora!

(Conform Journal de l environnement)

miercuri, 27 august 2014

Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!


Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m3/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m3 gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m3 /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.
Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.
Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.
Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.

 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.
Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.


Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.
Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.


miercuri, 12 februarie 2014

Deseuri nucleare depozitate în puţurile de gaze de şist



Una dintre marile probleme pe care le pun centralele electrice nucleare este modul de depozitare a deşeurilor radioactive care rezultă din funcţionarea acestora.

duminică, 19 ianuarie 2014

UE evită reglementarea gazelor de şist


Uniunea Europeană nu doreşte o reglementare unitară asupra fracturării hidraulice

Recomandarea UE pentru petrol şi gaz de şist


joi, 5 decembrie 2013

Independenţă energetică fără resurse de hidrocarburi?

Resursele noastre de petrol şi de gaze, inclusiv gaze de şist au fost deja date 

Ce spun legile româneşti în domeniu despre gazele de şist


duminică, 17 noiembrie 2013

Bogăţiile subsolului sunt ale comunelor

Bogăţiile subsolului sunt ale comunelor, dacă nu au fost declarate de interes public naţional 

conform cu:
LEGEA 213/1998 privind bunurile proprietate publică. Actualizată 2013

ANEXA:

LISTA cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale

III.Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este alcatuit din urmatoarele bunuri:

1.drumurile comunale, vicinale şi străzile;
2.pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement;
3.lacurile si plajele care nu sunt declarate de 
interes public naţional sau judeţean;
4.reţelele de alimentare cu apţ, canalizare, termoficare, statiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente;
5.terenurile şi cladirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes 
 local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile şi altele asemenea;
6.locuinţele sociale;
7.statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de 
interes public naţional;
8.
bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;
9.terenurile cu destinaţie forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Mai multe instanţe de judecată au hotărât că edilii locali care interzic pe teritoriul comunei lor explorarea (şi exploatarea) gazelor neconvenţionale nu şi-au depăşit atribuţiile.
Comunele Şuletea, Pogana şi Alexandru Vlahuţă au câştigat procesele cu Prefectura Vaslui pe această temă. Prefectura a făcut recurs la Curtea de Apel Iaşi..
Update 9.01.2014

Referendum la Puieşti privind gazele de şist

Consilierii locali din comuna vasluiană Puieşti au hotărât marţi, în unanimitate, ca pe data de 9 februarie 2014 sa fie organizat un referendum pentru consultarea populaţiei privind explorarea gazelor de şist de către compania americană Chevron.

La sedinţă au fost prezenţi 10 din cei 13 consilieri locali.

"Normal este ca populatia sa fie consultată într-o astfel de problemă, de importanţă majoră pentru comunitate. Vom vedea ce vor decide cetăţenii", a declarat primarul comunei Puieşti, Costel Moraru.

Chevron a obţinut în judeţul Vaslui acorduri de mediu pentru începerea explorării în trei perimetre: Popeni 1A, în comuna Găgeşti, Siliştea 1A, în comuna Pungeşti, şi Păltiniş 1A, în comuna Băceşti, şi a depus documentaţia pentru obţinerea acestui acord pe cel de-al patrulea perimetru, în comuna Puieşti.

La Pungeşti 14 localnici au fost 11 zile în  grevă a foamei în semn de protest, până când tabăra în care protestau a fost desfiinţată cu forţa de jandarmi, fiind reclamaţi de asociaţia care administrează păşunea pe care era tabăra. Desigur, păşunatul ar trebui să fie intens în ianuarie- mă gândesc.
Cei din Pungeşti şi-au adus aminte de victimele răscoalei din 1907, pe care au vrut să le comemoreze, dar şi în acest caz au fost împrăştiaţi de jandarmi. Se pare că nu au voie să circule în grupuri mai mari de trei persoane. 

Metoda cea mai sadică aplicată împotriva sătenilor din Pungeşti este deplasarea în sat a 200 de jandarmi, a căror cazare să fie plătită de săteni cu 6000 de euro/zi! 
Asta, în condiţiile unei localităţi sărace, pentru ai cărei locuitori   900 de euro (cât ar fi pentru un jandarm, pe lună) este o sumă absolut exorbitantă.

Asta îmi aduce aminte că în China, în cazul celor condamnaţi la moarte familia condamnatului trebuia să plătească glonţul cu care era ucis acesta (Nu cred  că măsura mai este valabilă acum, în China. Asta era pe timpul lui Mao).

Aflăm din presă că 15 comune din judeţul Vaslui au sau au avut procese cu Prefectura în încercarea de a interzice amplasarea sondelor cu fracturare hidraulică pe pământurile lor, dar multe au pierdut procesul şi nu au mai făcut recurs.
Compania Chevron intenţionează să amplaseze peste 2400 de sonde în judeţul Vaslui şi 2200  în judeţul Iaşi, cu începere din comunele Mironeasa şi Ipatele (sat Ipatele şi sat Cuza Vodă) - câte o sondă la fiecare 4 hectare. Asta, pentru a efectua fracturarea hidraulică pe toată suprafaţa concesionată, dat fiind că sondele se întind pe orizontală, în subsol, cam tot atât cât se sapă şi pe verticală, adică pe raze de circa 3 km, în toate direcţiile şi la diferite adâncimi. 

Fracturarea hidraulică a poluat apa din SUA

În acelaşi timp, în SUA se primesc un număr enorm de plângeri privind contaminarea surselor de apă cu petrol sau gaz, în cel puţin patru state (conform relatărilor din Asociated Press).
În Pennsylvania - 398 de reclamaţii în anul 2013 şi 499 de plângeri în 2012. 
Una dintre familiile care a depus plângere a obţinut o înţelegere cu firma de exploatare primind 1,6 milioane dolari despăgubire (iar pe urmă s-a mutat în altă parte, probabil, cu banii obţinuţi).

Extragerea hidrocarburilor din depozitele de şist presupune pomparea a sute de mii sau chiar milioane de litri de apă sare şi peste 500 de substanţe chimice, dintre care multe sunt cancerigene, în pământ, pentru a sparge roca şi a elibera gazul. O parte din acea apă urcă apoi din nou la suprafaţă odată cu gazul, iar compania o reintroduce în sol prin intermediul altor sonde, forate special. În tot acest proces lichidul contaminat poate polua apa freatică. În acelaşi timp, uriaşa cantitate de apă poluată este scoasă din circuitul normal al apei în natură, regiunea devenind din ce în ce mai secetoasă. Apa cu agenţi lubrefianţi introdusă la mari adâncimi în sol produce şi cutremure, prin facilitarea alunecării straturilor de roci.


Nu doar Chevron explorează/exploatează gaze de şist, la noi

Nu departe, în Vrancea, marii exploatatori: Rompetrol (MunaiGaz, Kazahstan) şi Petrom SA (OMV, Austria) activează deja. Rompetrol la  la Fitioneşti, Verdea, Vizantea Livezi, Tulnici Nistoreşti şi Buda, în perimetrele Gresu, Nereju şi Focşani (200 km2 preluaţi de la firma americană Forest Oil ) dar  şi în "blocurile petroliere" Satu Mare şi Zegujani, din nord-vestul şi din sud-vestul ţării. 
Petrom SA a căpătat perimetrul de explorare/exploatare Adjud (unde e în funcţiune sonda Torceşti, care le aduce austriecilor 130000 m3/zi de gaze şi 11 t gaz condensat/zi) şi perimetrul Burcioaia, exploatată prin schela Moineşti. Mai e şi SNGN Romgaz SA, pe acolo, pe undeva.  
Asta, după ce s-a constatat că la "Focul Viu", în Vrancea, sunt emanaţii de gaze naturale. Dar şi foarte multe cutremure, care s-au îndesit în ultima vreme.


duminică, 10 noiembrie 2013

Copii intoxicati cu gaz metan de la sonde


Doi copii care se plimbau cu bicicletele în apropierea platformei petroliere aflată între localităţile Adânca şi Bucşani, de la est de Târgovişte au fost intoxicaţi cu gaz metan provenind de la sonde.

Cei doi copii, de 12 şi de 14 ani au fost transportaţi cu ambulanţa şi apoi cu elicopterul Smurd la spitalul Grigore Alexandrescu din Bucureşti.
Poliţiştii "continuă cercetările", după relatările mass media.


Chiar- cum se fac acele exploatări de gaze, de reuşesc să intoxice grav pe cei ce trec pe acolo?
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 28.02.2014

Un copil a murit intoxicat cu gaz de sonda

Marian, un copil de 9 ani a fost găsit fără viaţă lângă "o sondă din Prahova". Copilul fusese dat dispărut joi 27 februarie, iar în dimineaţa zilei de vineri 28 februarie a fost găsit fără suflare , lângă o sondă de petrol aparţinând OMV Petrom, din apropierea comunei Ariceştii Rahtivani.  Se pare că micuţul a fost intoxicat cu gaze de sondă.
Părinţii copilului spun că zona sondei nu este împrejmuită corespunzător.
Reporterii sosiţi la faţa locului spun că pe acolo câmpul este presărat cu numeroase sonde, care ajung la 10-15 m de şosea şi de casele oamenilor. S-a spus, de asemenea, că puţurile de extracţie nu sunt împrejmuite.
Dar, chiar dacă ar fi fost împrejmuite aceste sonde cu garduri de sârmă, oare nu ar fi trecut gazul metan prin gard? Sigur, gardul ar fi oprit copilul să se apropie prea mult de conductele neetanşe de gaze şi poate intoxicaţia ar fi fost mai puţin gravă.

Dar, este normal ca din conductele acelea să iasă gaze în mediul înconjurător? Şi dacă gazele acestea ies în mod obişnuit din acele conducte, ce efecte au ele asupra sănătăţii sătenilor care locuiesc în apropiere? De vreme ce gazul natural nu are miros, e foarte probabil ca el să nu fie perceput, însă tocmai de aceea să fie mai periculos, pentru că oamenii nu sunt avertizaţi de pericol.
Din păcate acest accident nu este singular. În noiembrie au fost grav intoxicaţi cu gaze de sondă alţi doi copii, despre care ştim doar că au fost duşi în stare gravă la spitalul din Bucureşti.
Presa nu s-a mai interesat în continuare de rezultatele anchetei poliţieneşti, despre care s-a anunţat că ar fi demarat, în cazul celor doi copii.

Pe hărţile pe care Google ni le pune graţios la dispoziţie, putem vedea cum arată câmpul de sonde de lîngă satul Ariceştii Rahtivani.





Cutremure induse de gaze de sist în SUA

Cutremure produse de om  în SUA


marți, 22 octombrie 2013

Metoda alternativă de exploatare a gazelor de şist

Tehnici alternative la fracturarea hidraulică pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist

Biroul parlamentar de evaluare a opţiunilor ştiinţifice şi tehnologice al Senatului Franţei a dat publicităţii în noiembrie 2012 un Studiu de Fezabilitate pentru un raport privind "Tehnici alternative la fracturarea hidraulică pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist"

vineri, 11 octombrie 2013

Hidrocarburi căutate cu dinamită


Pe 26 martie 2013, lângă Timişoara a fost un cutremur cu magnitudinea de 2.9 grade pe scara Richter.
Adâncimea epicentrului a fost de 5 km.
Vi se pare cunoscut?
Numai că acolo se pare că sursa evenimentului a fost cunoscută: Nişte firme forau găuri în pământ, din 30 în 30 de metri şi provocau explozii subterane , procedeu inclus în investigarea gazelor de şist.

duminică, 29 septembrie 2013

Cutremure la Izvoarele

A verificat cineva dacă nu se fac prospectări pentru gaze de şist acolo?

Cutremure inexplicabile de suprafaţă, repetate, case crăpate şi zgomote inexplicabile din adâncul pământului - aşa ne spun ştirile de presă că se desfăşoară lucrurile la Izvoarele (Galaţi).
Specialiştii veniţi la faţa locului explică în mod confuz, amintind de unele gaze, de ce fel or fi ele, care...ar produce aceste fenomene.

luni, 12 august 2013

Opoziţie contra gazelor de sist în Europa

Manifestaţii în Marea Britanie, Polonia şi Franţa

Opoziţia la gazele şi la petrolul de şist a devenit acută în ultimele săptămâni în trei ţări europene. În Marea Britanie, în Polonia şi în Franţa proiectele de foraj au suscitat reacţii  de blocare, de ocupare sau de proteste de o intensitate neîntâlnită până acum.

În Polonia

De două luni, compania petrolieră americană Chevron şi-a reinstalat camioanele şi personalul în două mici comune poloneze (Zurawlow şi Rogow) situate în apropiere de graniţa cu Ucraina, pentru a continua prospectarea gazelor de şist, pentru care au făcut deja sondaje seismice.
Locuitorii contestă validitatea autorizaţiilor eliberate firmei şi se opun categoric continuării prospecţiunilor, după experienţa negativă avută deja când, după explorările seismice efectuate de Chevron, apa de băut a devenit neagră iar casele au fost fisurate.

vineri, 19 iulie 2013

Polonezii contra gazelor de şist

Lupta fără sfârşit a sătenilor polonezi contra unui gigant al gazelor de şist

Acum un an, ei credeau că au obţinut victoria împotriva companiei americane Chevron.
Însă în luna iunie, bătălia a reînceput şi se desfăşoară zi şi noapte.
După cum relatează ziarul francez Liberation, ţăranii polonezi din Rogow şi Zurawlow au dus o luptă crâncenă timp de un an contra firmei Chevron.