30 de ani de căsătorie

Viaţa unui cuplu din România, reflectată la tv.

Pragurile saraciei in Europa

Sărăcia la ei şi la noi

IMPARTIREA SARACIEI

Cam cât de săraci suntem?

Institutul Naţional de Statistică a publicat datele referitoare la veniturile şi cheltuielile noastre cuantificate în ultima perioadă a anului 2012 şi repartizarea procentuală a acestora. Cred că specificarea sumelor de bani e mai sugestivă decât procentele, aşa că am calculat, pe baza procentelor, sumele despre care e vorba.

NIVELUL SI STRUCTURA VENITURILOR TOTALE IN TRIMESTRULUI II 2012

	Venituri totale	% din total:
		Venituri băneşti	Din care:					Venituri În natură	Din care:
	Medii lunare pe persoană -lei-		Salarii brute	Venit din agri-cultură	Venit din acti-vităţi Inde-pen-dente	Venit din pensii şi alte pres taţii sociale (CM,CO, şomaj, Asistenţă socială şa)	?		Contra-valoarea veniturilor în natură obţinute de salariaţi şi beneficiarii de prestaţii sociale	Contra-valoarea consu- mului de produse agroali-mentare din resurse proprii
TOTAL Statutul ocupaţional al capului gospodăriei: din care:	100% 832,92 (cca  185 eur)	84,0% 699,65	50,5% 420,6	3,6% 30,0	3,0% 25,0	23,7% 197,4	3,2% 26,6	16,0% 133,27	1,9% 15,8	14,1% 117,4
• Salariat	100% 1016,02	89,7% 911,4	81,2% 825,0	0,6% 6,1	0,6% 6,1	5,5% 55,9	1,8% 18,3	10,3% 104,6	2,1% 21,3	8,2% 83,3
• Agricultor	100% 546,27	57,7% 315,27	11,9% 65,0	27,6% 150,8	3,7% 20,2	10,3% 56,3	4,2% 22,97	42,3% 231,0	1,2% 6,5	41,1% 224,5
• Şomer	100% 437,30	84,5% 369,5	44,3% 193,7	2,6% 11,4	5,2% 22,7	17,7% 77,4	14,7% 64,3	15,5% 67,8	2,8% 12,2	12,7% 55,5
• Pensionar	100% 813,09	81,7% 664,3	20,6% 167,5	2,6% 21,1	1,0% 8,1	55,4% 450,5	2,1% 17,1	18,3% 148,8	1,7% 13,8	16,6% 135,0
URBAN	959,57	92,0% 882,8	62,8% 602,6	0,4% 3,8	2,6% 25,0	23,1% 221,7	3,1% 29,7	8,0% 76,77	2,2% 21,11	5,8% 55,66
RURAL	679,39	70,2% 476,93	29,6% 201,1	9,1% 61,8	3,5% 23,8	24,7% 167,8	3,3% 22,4	29,8% 202,46	1,3% 8,8	28,5% 193,6

A fost nevoie de introducerea unei noi coloane, (cu galben), care să cuprindă sumele ce lipsesc din tabelul INC, ca să dea totalul. Se observă ponderea importantă care se atribuie unor venituri din gospodăria agricolă proprie ce pot fi de fapt doar presupuse. Cică pensionarii ar avea venituri din agricultură aproape de trei ori mai mult decât şomerii şi mai mult decât salariaţii. Aşa să fie oare? Nişte oameni bătrâni mai pot munci în agricultură? Şi mai ales pot munci mai mult decât un şomer, sau decât un salariat, oameni aflaţi în puterea vârstei?

Dar să vedem şi tabelul cu cheltuielile:

NIVELUL SI STRUCTURA CHELTUIELILOR TOTALE IN TRIMESTRUL II 2012

	Cheltu-ieli totale	% din total:
		Cheltu-ieli băneşti	Din care cheltuieli băneşti pentru:						Contra-valoareaa consumului de produse agroali-mentare din resurse proprii
	Medii lunare pe per-soană -lei-		Cheltu- ieli de consum	Din care pentru:			Impozite, taxe, cotizaţii, contribu-ţii	­ ?
				alimente şi băuturi consu-mate	Cumpăra- rea mărfurilor nealimen-tare	plata serviciilor
TOTAL Statutul Ocupaţional al capului gospodăriei din care:	749,00	84,3% 631,4	63,1% 472,6	24,1% 180,5	21,0% 157,3	18,0% 134,8	16,5% 123,6	4,7% 35,2	15,7% 117,6
• Salariat	904,24	90,8% 821,0	62,3% 563,3	22,8% 206,3	20,7% 187,2	18,8% 170,0	25,5% 230,6	3.0% 27,1	9,2% 83,2
• Agricultor	531,40	57,7% 306,6	47,2% 250,8	20,8% 110,5	16,9% 89,8	9,5% 50,5	3,5% 18,6	7,0% 37,2	42,3% 224,8
• Şomer	440,34	84,4% 371,6	72,1% 317,5	31,6% 139,1	18,9% 83,2	21,6% 95,1	12,0% 52,8	0,3% 1,32	12,6% 55,5
• Pensionar	721,35	81,3% 586,5	66,0% 476,0	25,6% 184,7	22,3% 160,8	18,1% 130,5	8,7% 62,7	6,6% 47,8	18,7% 134,85
URBAN	843,24	93,4% 787,58	69,0% 581,8	25,8% 217,6	21,6% 182,1	21,6% 182,1	21,0% 177,1	3,4% 28,68	6,6% 55,65
RURAL	634,76	69,5% 441,1	53,6% 340,2	21,4% 135,8	20,1% 127,6	12,1% 76,8	9,2% 58,4	6,7% 42,5	30,5% 193,6

 http://www.insse.ro/cms/files%5Cstatistici%5Ccomunicate%5Cabf%5CABF_II_r12.pdf

INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ  COMUNICAT DE PRESĂ NR.239 /2012

Observ că un salariat mănâncă şi bea (fără alcool) de 206,3 lei/lună, dar mai mănâncă şi din “resurse proprii” cam de 83,2 lei. Interesant de unde ştie Institutul Naţional de Statistică ce resurse proprii are fiecare cetăţean. Dacă ne gândim că salariaţii sunt preponderenţi mai ales la oraş, e ciudat de unde ar avea ei aceste resurse proprii, la bloc.

Un şomer mănâncă de 139,1 lei/lună, dar are şi alimente din “resurse proprii”de 55,5 lei. De ce, oare, salariatul are mai multe resurse proprii decât şomerul? Aş fi înţeles ca, dimpotrivă, şomerul având timp liber , se poate ocupa mai intens de grădina din curte. A propos – care curte? Dar un salariat poate deveni oricând şomer. Cum se explică atunci aceste date statistice? Nu cumva veniturile proprii, neputând fi cuantificate, sunt adăugate fictiv  ca să îmbunătăţească imaginea salariatului român?

Să ne uităm la statistica pentru orăşeni. Ei mănâncă de 217,6 lei, dar mai au şi alimente din “resurse proprii” de 55,65 lei. Ai spune că toţi orăşenii au grădini de legume şi cresc porci sau găini pe lângă casă, astfel încât o cincime din ceea ce mănâncă sau beau –fără alcool- să provină de acolo.

Eu nu văd nici o grădină de legume în Bucureşti. Curţile sunt foarte rare, de cele mai multe ori ele lipsesc.  De unde vin aceste alimente, de care a auzit Institutul de Statistică şi cine beneficiază de ele? Nu e vorba despre alimentele cumpărate din piaţă, fiindcă pentru acelea  trebuie să plătim , deci intră la cheltuieli băneşti.  Mă tem că aceste “ resurse proprii” de fapt nu există. Ori sunt extrem de puţine. După teoria celor de la statistică,  orăşeanul mănâncă de 217,6+55,65=273,25 lei, iar agricultorul de 135,8+193,6=329,4 lei.Reiese că ţăranii mănâncă mult mai bine decât orăşenii. Dacă orăşenii nu ar avea legendarele “resurse proprii”, ar însemna (şi probabil că aşa este) că ei mănâncă doar cam 66% din cât mănâncă ţăranii. Mult mai prost mănâncă pensionarii. Ei sunt nevoiţi să mănânce de numai 184,7 lei/lună. Statisticienii ne spun că ei au, însă, “resurse proprii” de 134,85 lei, totalizând astfel 199,55 lei  pentru mâncare. Am senzaţia că suma de 184 de lei era prea jalnică pentru hrana unui om pe timp de o lună şi s-a inventat un adaos substanţial din resurse proprii misterioase. Nu am ideie de unde ar putea proven aceste resurse în cazul unor orăşeni. Cum statistica adună pensionarii de la oraş cu cei de la ţară, rezultă că resursele proprii sunt ale pensionarilor de la ţară, iar pensionarii de la oraş trebuie să se mulţumească cu cei 184 de lei.

Ce poate mânca şi bea cineva de 184 de lei pe lună, deci cu 6 lei pe zi? O pâine şi o sticlă de apă?

Ca să nu mai vorbim de un şomer. El mănâncă de numai 139,1 lei/lună, adică de 4,5 lei/zi. Doar pâine şi apă de la robinet. Cică ar mai avea şi alimente de 55,5 lei din resursele proprii, dar, iarăşI, asta e valabil pentru cei care stau la ţară.

Institutul Naţional de Statistică ne detaliază structura cheltuielilor totale de consum.

Am avea:

Cheltuiala	procente	Suma la oraş	Suma la ţară	Agricul-tor	Salariat	Şomer	Pensionar	În medie
Alimente şi băuturi nealcoolice	43,1%	250,7	146,6	108,1	242,8	136,8	205,1	203,7
Alcool, tutun	8%	46,5	27,2	20,1	45,0	25,4	38,0	37,8
Diverse produse şi servicii	3,7%	21,5	12,6	9,3	20,8	11,7	17,6	16,0
Locuinţa: încălzire, apa,electricitate,	15,3%	89,0	52,0	38,4	86,2	48,6	72,8	72,3
Mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei	4%	23,3	13,6	10,0	22,5	12,7	19,0	18,9
Transport	6,4%	37,2	21,8	16,0	36,0	20,3	30,4	30,2
Comunicaţii (telefon, internet, tv)	4,8%	27,9	16,3	12,0	27,0	15,2	22,8	22,7
Sănătate	4,3%	23,2	14,6	10,8	24,2	13,6	20,4	20,3
Îmbrăcămnte, încălţăminte	4,9%	28,5	16,7	12,3	27,6	15,5	23,3	23,1
Recreere şi cultură	3,4%	19,7	11,5	8,5	19,1	10,7	16,2	16,6
Educaţie	0,7%	4,0	2,4	1,7	3,9	2,2	3,3	3,3
Hoteluri, restaurante, cafenele	1,4%	8,1	4,7	3,5	7,9	4,4	6,7	6,6
Total	100%	581,8 lei la oraş	340,2 lei la ţară	250,8	563,3	317,5	476,0	472,6 lei
Cheltuiala	procente	Suma la oraş	Suma la ţară	Agricul-tor	Salariat	Şomer	Pensionar	În medie

Vedem că principalele cheltuieli sunt pentru stricta supravieţuire. Pentru mâncare (şi aceasta foarte puţină, dacă ne uităm la valoare), pentru întreţinerea locuinţei,produse de curăţenie, cheltuielile obligatorii pentru transport, pentru telefon şi tv.  După ce se plătesc aceste lucruri, nu prea mai rămân bani pentru altceva. Şi oamenii sunt siliţi să limiteze cheltuielile cu îmbrăcămintea şi încălţămintea, şi , încă mai grav, cheltuielile pentru sănătate. Despre recreere, cultură, nu mai poate fi vorba. Poate o carte mai ieftină...o broşură? Sau se renunţă la asta pentru a se strânge banii pentru un spectacol pe trimestru? Hoteluri, restaurante, cafenele - poate o cafea pe lună? Sau o vacanţă la hotel o dată la 10 ani? Poate de aceea se cheltuieşte relativ mult pe alcool şi tutun. Acestea sunt, în ochii multora, singurele "distracţii" pe care şi le pot permite, sau la care se pot gândi, în lipsa educaţiei şi a culturii.

Pe ultimul loc a rămas educaţia. Nu mai sunt resurse şi pentru ea!
O să spuneţi, poate, că sumele rezultate în tabelul detaliat al cheltuielilor de consum nu sunt aceleaşi cu cele din tabelul general al cheltuielilor. Asta e situaţia, aşa rezultă ele din procentele declarate de INS şi din graficul color, care le aparţine. E mai uşor să scrii nişte procente. Dar oricum, nici procentele din cele două tabele nu "bat", au nevoie de o coloană de corecţie. 
Oricum, sumele sunt extrem de mici şi arată gradul de sărăcie generalizată din această ţară!