Il vreti de sot?

Să învățăm din reclame

Vedem de mult timp la tv o reclamă în care un personaj întunecat (filmat cu lumina din spate) ne îndeamnă (tutuindu-ne, că doar nu merităm respectul lui, desigur) să ne comparăm soții cu persoana lui și să ne umplem de regret că soții noștri nu arată ca el.
Dar unde știe el că soțul meu nu arată MAI BINE, CHIAR MULT MAI BINE decât el? Sau oricum mult mai pe placul meu, ceea ce este de bază?
De unde știe el că l-aș vrea de soț, chiar dacă aș fi nemăritată? Pentru că un soț nu ți-l alegi la kilogramul de mușchi.  Iar în cazul tipului ăsta, lasă că nu-mi place deloc mutra lui, dar în primul rând nu-mi place infatuarea și atitudinea jignitoare la adresa a milioane de oameni pe care nici măcar nu-i cunoaște. Nu mi-aș dori ca soțul meu să semene cu el, nu, chiar deloc!
Dacă nu ați putut să-l vedeți prea bine, pentru că era filmat în „contre jour”, am pus poza (captură de ecran) cu mai multă lumină, ca să vedeți mai bine figura fălosului personaj

Chiar l-ați vrea de soț - presupunând că nu sunteți căsătorite?
Omul ne arată și o stridie - că doar face reclamă la un parfum, să înțeleg.
Și ne propune ca soții noștri să miroasă ca el. Ca ce, adică? Să miroasă ca o stridie, eventual?
În reclama de la noi omul e călare . La alții, el e tot călare, dar...„pe invers”. Ține o mână pe centură și alta pe obiectul care miroase. V-a plăcut?

Directiva europeana privind publicitatea

Directiva 2005/29 privind practicile comerciale neloiale

Uniunea Europeană a emis în 2005 o directivă ce interzice practicile comerciale neloiale.

(Directiva 2005/29), legislațiile naționale urmînd a fi puse în acord cu aceasta.

O practică neloială este aceea care:

·         Este contrară cerințelor profesionale (comerciant necinstit)

·         E susceptibilă de a altera semnificativ comportamentul economic al consumatorului mediu în raport cu produsul.

Practici înșelătoare pentru a determina cumpărarea

E orba despre tuațiile în care vânzătorul transmite cumpărătorului informații false sau care induc pe cumpărător în eroare pentru a-l determina să cumpere produsul.

• Un exemplu ar fi provocarea confuziei între un produs și altul.
• Altă practică înșelătoare ar fi aceea prin care se fac omiteri intenționate a unor informații-de exemplu a prețului.

Directiva a indicat o listă neagră de procedee înșelătoare, dintre care ar fi:

• Ø  Să se facă publicitate pentru un produs foarte ieftin, dar a nu avea un stoc suficient din acel produs. (de exemplu afiș mare cu reduceri masive de preț la rețete, la o farmacie, fără a avea însă produsele cele mai căutate și pe cele mai scumpe)
• Ø  Să se declare că un produs nu va fi disponibil decât o perioadă limitată, când de fapt nu e cazul. (Vedem mereu la televizor reclame ce declară că „oferta e limitată” sau că putem beneficia de un anumit bonus dacă sunăm foarte repere după anunț, dar reclama respetivă se repetă de fapt perioade mari de timp..) .
• Ø  Să se furnizeze servicii după vânzare într-o altă limbă decât cea care a fost folosită pentru vânzarea produsului către consumator, fără a-l atenționa despre acest lucru.
• Ø  Să se declare că vânzătorul își încetează activitatea, dacă nu e adevărat. (Adică să declari că e vorba despre o lichidare de stoc ca urmare a încetării activității).
• Ø  Să fie incitați copiii să cumpere sau să-și convingă părinții să cumpere un produs la care se face reclamă. (Vă amintiți figurinele pe care ar trebui să le colecționeze copiii și care se găseau în cutii de detergenți, de exemplu).
• Ø  Să se afirme că produsele ar facilita câștigurile la jocuri de noroc
• Ø  Să se afirme în mod fals că produsul poate vindeca o boală, să remedieze o disfuncție sau o malformație.
• Ø  Să se afirme în mod fals că un produs similar costă mult mai mult pe piață .(Vă amintiți reclamele în care se afirmă că un asfel de produs costă pe piață o „mică avere?”)

Directiva europeană protejează în mod special pe consumatorii vulnerabili.

Anumite persoane sunt mai fragile din pricina unor infirmități fizice sau mentale, a vârstei sau a credulității lor. O persoană în vârstă poate fi mai ușor victima unor practici neloiale. Un copil e desigur mai credul.

Pentru a proteja pe consumatorii vulnerabili, directiva prevede ca, dacă practicile comerciale sunt susceptibile de a împinge să cumpere un grup clar identificabil de persoane foarte vulnerabile se va ține cont de slăbiciunea acestui grup pentru a evalua caracterul neloial a acetei practici. De exemplu, publicitatea pentru un produs ce ar putea vindeca reumatismul atinge în special persoanele vârstnice. (Vă sună cunoscut desigur, vedem mereu la tv ) 

Pentru a se determina dacă această publicitate e înșelătoare nu se va ține cont de comportamentul unui consumator mediu, ci de cel al consumatorilor vârstnici.

E citată ca exemplu publicitatea la brățări magnetice care ar ușura durerile .

Fiecare stat membru determină sancțiunile

Directiva lasă statelor membre dreptul de a determina sancțiunile aplicabile autorilor practicilor neloyale. Totuși se solicită un caracter efectiv, proporțional și descurajant pentru aceste practici.

Legislația belgiană, de pildă, prevede ca un consumator ce a fost victima unei practici neloiale să poată cere rambursarea sumelor pe care le-a plătit fără a fi obligat să restituie produsul sa serviciul primit.

La noi, însă, n-am auzit de așa ceva. De fapt, probabil că nu se ia nici o măsură împotriva acestor practici. 

Stabilirea dacă o practică comercială poate fi calificată ca neloială depinde deseori de aprecierea unui judecător. În caz de dubiu, se poate contacta CEC (Rețeaua de Centre europene ale consumatorilor). Se pot primi sfaturi și se poate găsi o soluție amiabilă, dacă vânzătorul e de bună credință.

Rețeaua de Centre europene ale consumatorilor cuprinde 29 de centre, cel puțin unul pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE plus Islanda și Norvegia. Ele lucrează împreună pentru a furniza consumatorilor informații asupra cumpărăturilor transfrontaliere și asistență în caz de litigii. 

În România: 

ROMANIA EUROPEAN CONSUMER CENTRE ROMANIA 

CENTRUL EUROPEAN AL CONSUMATORILOR ROMANIA 

Director: Razvan Resmerita 

Bd. Nicolae Balcescu nr. 32-34, etaj 4, cam. 16 Sector 1, Bucharest, RO-010055 

℡ + 40/ 21 3157149 + 40/ 21 3157149 + 40/ 21 3110242 

Directiva sancționează și practicile comerciale agresive.

Hărțuirea consumatorului (prin telefoane repetate de exemplu) sau constrângerea (condiționarea în orice fel) . (Știți desigur de câte ori ați fost sunat pe telefonul fix ca să fiți chemați la „evaluarea sănătății” -adică la o prezentare de produse? Ori ca să vi se dea carduri de credit de către bănci? )

E semnalată și înșelătoria cu cartonașul de răzuit. Adică promisiunea de a câștiga un premiu sau chiar afirmația că s-a câștigat deja premiul, când de fapt e vorba doar depre o presiune de a cumpăra niște produse. (Vă sună cunoscut? La noi e ceva curent! Am primit chiar astfel de cartonașe cu promisiuni de premii chiar în plicurile cu facturile unor furnizori de servicii de telefonie!)

Deciziie comerciale ale consumatorilor trebuie să fie libere. Ele nu pot fi luate ca urmare a utilizării unei hărțuiri, constrângeri sau influiențe nejustificate.
Se ia în considerare și durata publicității - care ajunge să fie obsesivă dacă se repetă nejustificat de mut.
Aici putem aminti că în cadrul Societății elvețiene de televiziune și radiodifuziune, de pildă, durata publicității nu poate depăși 8% din timpul de difuzare. La alte societăți de radio și de televiziune, durata publicității nu poate depăși 15% din timpul de difuzare zilnic. La noi, am aflat că un post de televiziune a fost amendat pentru că a depășit procentul de 24% din timpul de difuzare, cu reclame!
S-a ajuns deci ca aproape un sfert din timpul de emisie al televiziunilor să fie ocupat cu reclame, care au și sonorul mai tare decât al emisiunii obișnuite, ca să te oblige probabil să pui mâna pe telecomandă. (Ăsta e un lucru bun până la urmă pentru că dacă tot am pus mâna pe telecomandă, schimb postul - și fac asta până ce găsesc un post tv care nu e pe reclame, chiar cu riscul de a nu mai reveni la emisiunea respectivă, pentru că oricum nu pot vedea a milioana oară aceleași tigăi, cuțite și absorbante. Ați văzut desigur că posturile tv își sincronizează perioadele de reclame tocmai ca să nu schimbăm postul în acel timp, dar nu pot face asta și cu posturile străine , și iată cum crește audiența posturilor de documentare pe diferite teme  sau de filme non-stop)

Intrare în vigoare	Termen de transpunere în legislaţia statelor membre
Directiva2005/29/CE	12.6.2005

Vi se pare că ar fi  intrat în vigoare la noi?

Nu credeţi în reclame

Cu toţíi suntem agresaţi pe aproape toate posturile tv de reclame care se repetă obsesiv, până ajungi să urăşti produsele la care se face reclamă.
Dar dacă în reclame mai sunt şi minciuni evidente...atunci ce să mai zic, capeţi o "încredere" deplină în afirmaţiile din reclamă.
Un mic exemplu:
Firma  Provident ne arată în imagini cum , cu ajutorul unui împrumut (cu dobândă mare, dar ce mai contează?) poţi să faci o maşină veche să arate ca o ...maşină Sport!

Mai concret,  vechea Dacia 1100 ruginită, a fost transformată prin vopsire în ...Dacia 1100 Sport (cea din imagine  fusese construită la vremea respectivă pentru Poliţia română).
Imaginile de jos sunt din reclama tv, în care maşina e prezentată cu acelaşi număr de înmatriculare, ca şi cum ar fi fort vorba despre unul şi acelaşi automobil.
Numai că, aşa cum vedem în imaginile de deasupra, este vorba de fapt de două maşini diferite: una este Dacia 1100, iar cealaltă (cea roşie) este Dacia 1100 Sport.

Prin urmare, nici chiar firma cu reclama nu a reuşit mare lucru cu un împrumut, ci a fost nevoită să folosească o altă maşină care să arate aşa cum ar trebui...

Concluziile le trage fiecare!

Cum să scapi de părinţi

Metoda din reclama televizată

„Astăzi pleacă maică-ta. În sfârşit o să avem linişte în casă!”

Vorbele pline de încântare aparţin unei tinere soţii. Soţul pare a fi de acord.

Dar, vai, mama nu poate pleca imediat. E răcită! (Adică are o viroză). Sau o fi o gripă? Nu se poate şti de la primele simptome. Oricum, mama, umilă,  ar vrea să mai stea până "se pune pe picioare".

Cei doi se întrec să-i dea mamei un descongestionant cu ibuprofen şi pseudoefedrină (nu îi dau aici numele comercial- care e desigur pomenit în reclamă) , ca nu cumva mama să mai zăbovească pe la ei și să-i deranjeze cu fața ei pământie de la băutul cafelei. Nici unul nu o privește.

Mama iese pe uşă cu valijoara ei, spre fericirea tinerilor. Va vedea acasă la ea dacă are o viroză uşoară sau o gripă. Oricum, niciunul dintre tineri  nu s-a deranjat din băutul cafelei ca să o conducă până la uşă  şi să-şi ia rămas bun. Doar se despărţeau pentru cine ştie câtă vreme! Poate pentru totdeauna!

Iată cea mai bună metodă de a scăpa cât mai repede de părinţi!

Bine, de părinţi scapă toată lumea în mod natural. La noi, mai repede decât în alte ţări europene, longevitatea fiind mai scăzută.

Unii sunt însă foarte grăbiţi, se pare. Ei nu vor să mai aştepte. Nu vor să mai aştepte nici măcar o săptămână.

Mama trebuie să plece chiar acum. Să scăpăm de ea! Să-şi ia valiza şi să plece, cu răceala sau cu gripa ei cu tot.
Doar n-o să mergem cu ea la medic!

(Asta făcea ea, când erau copiii mici: mergea cu ei la medic, dacă erau răciţi, îi îngrijea, îi trata cu medicamente, dar şi cu dragostea pe care le-o arăta şi care îi susţinea psihic, să se refacă mai repede. Lipsea de la serviciu ca să fie de gardă lângă copii, să le facă o frecţie, să le aducă un ceai, să le facă supa preferată şi să le-o dea cu lingura, să le spună o poveste înainte de culcare, dar și să stea de veghe toată noaptea dacă era necesar, să cheme medicul dacă situaţia se înrăutăţeşte .
Dar ea nu voia să scape de ei! ).

Cum au uitat copiii atât de repede toate astea? Sau – nu le-au uitat, dar le consideră obligatorii pentru o mamă. Şi doar pentru ea. Nimic deosebit. 

Mama a făcut doar ce trebuia să facă.
Şi asta face şi acum: face tot ce poate pentru a-i face fericiţi pe copii. Dacă asta înseamnă să plece din casa lor, aşa va face. Chiar dacă ar fi bolnavă - nu contează.

Bine că i-au dat măcar medicamentul acela. Iar fiul i-a mai spus şi : „mămică”! Cum să te superi pe el?

Copiii au repetat insistent să ia medicamentul. Niciunul nu i-a spus să citească prospectul ca să vadă contraindicaţiile.

E drept că la urmă se pomeneşte repede şi că ar trebui citit prospectul - dar câţi bătrâni mai fac asta, odată ce mai mulţi membri ai familiei aproape că îi obligă să ia un anumit medicament? ? 

Iată cotraindicaţiile enumerate în prospectul medicamentului:

- pacienţi cu hipersensibilitate la substanţele active (ibuprofen, pseudoefedrină) sau la oricare dintre excipienţi; (de unde ştim că nu suntem în această situaţie?)

- pacienţi cu hipersensibilitate cunoscută (rinită, crize de astm bronşic, urticarie, polipi nazali şi edem angioneurotic) la acidul acetilsalicilic sau la alte antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);

- pacienţi aflaţi în tratament cu un inhibitor de monoaminoxidază (IMAO) sau timp de 14 zile după oprirea tratamentului cu IMAO. (De unde ştim ce este IMAO dacă nu suntem medici?).

Ibuprofen nu va fi administrat pacienţilor cu următoarele afecţiuni prezente sau în antecedente:

- ulcer gastric sau duodenal în evoluţie;

- tulburări inflamatorii gastro-intestinale;

- lupus eritematos diseminat sau alte colagenoze; (poliartrită reumatoidă de pildă,sau spondilită - sunteţi siguri că nu are şi mama dumneavoastră aşa ceva?)

- hemoragii gastro-intestinale;

- hemoragii cerebrovasculare sau alte hemoragii active;

- boli hematologice;

- insuficienţă hepatică severă;

- insuficienţă renală severă;

- insuficienţă cardiacă decompensată.

Ibuprofenul nu trebuie administrat înainte sau după operaţiile pe inimă.

De asemenea, Ibusinus nu se administrează la pacienţii cu:

- tahiaritmii; ( oare nu au vârstnicii  uneori palpitaţii?)

- hipertensiune arterială severă; (de la ce valoare încolo e severă?)

- feocromocitom; (de unde ştim ce e asta fără să întrebăm un medic?)

- diabet zaharat; (frecvent, din păcate, la vârstnici!)

- glaucom cu unghi închis; (posibil şi el la vârstnici)

- hipertrofie de prostată; (frecventă la bărbaţii vârstici – de aceea, poate în reclamă o arată pe mamă, nu şi pe tată...)

- hipertiroidism. (nu e exclus nici el)

Cu alte cuvinte, administrând medicamentul în cauză unor persoane în vârstă fără a consulta un medic poate fi o metodă sigură de a le vedea plecate mai repede.

Nu degeaba se dă mereu reclama asta la televizor!

Culmea stupiditatii

Răzbunarea prin lene

Ciocolata cu crema şi rom

Ciocolata de vanilie cu crema ROM

Cat costă Coca Cola

O Coca Cola care te costa...fix atat cat ai!

Aşa sună o reclamă văzută la tv.
Păi, în cazul ăsta, dacă reclama reflectă adevărul, înseamnă că această băutură este extraordinar de scumpă, dacă te " curăţă" de tot avutul tău!
Nu contează dacă ai mult sau puţin. Important este că după ce cumperi Coca Cola nu vei mai avea nimic! Şi nu o spun eu, care aş putea să nu am toate informaţiile, ci însuşi producătorul băuturii, care a plătit reclama.
Probabil e un avertisment din partea producătorului - mă gândesc.

BRANZICA

Ce înseamnă brânzică?

Am văzut cuvântul pe etichetele unor produse şi în unele reclame televizate.
Am întrebat mai multe vânzătoare- nimeni n-a ştiut ce anume este brânzica.
Unele au spus că este un diminutiv, că aşa vorbim noi cu copiii: să-ţi dea mămica lăptic cu brânzică şi cu pâinică? Să-ţi  fac o frecţioară pe picioruş , să nu mai ai bubiţă? Etc.
Da, dar reclamele şi etichetele în chestiune nu li se adresează copiilor şi dau impresia că " brânzică" ar fi altceva decât brânză, pur şi simplu. Ce ar fi atunci?

În DEX nu se găseşte cuvântul brânzică. Ştie cineva ce înseamnă?