Se afișează postările cu eticheta dieta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dieta. Afișați toate postările

luni, 23 noiembrie 2015

Dieta lui Djokovic

Regim fără gluten, dar cu multe legume

S-a vorbit mult despre faptul că Novak Djokovic (recentul câștigător al Turneului campionilor , jucătorul de tenis nr.1 mondial) are o intoleranță la gluten și de aceea a renunțat la vechile sale obiceiuri alimentare preferând o dietă fără gluten, fapt ce l-a ajutat la eliminarea problemelor respiratorii și abdominale pe care le avusese mai înainte.
Dar eliminarea glutenului nu e singurul lucru la care e atent Djokovic.
Așa cum a scris și în cartea lui „Serviciul câștigător”, el și-a schimbat în întregime stilul de viață
Sub îndrumarea doctorului Igor Cetojevic, el a eliminat din alimentație și  produsele lactate, dulciurile și cafeaua . În timpul competițiilor nu pune alcool în gură și a adoptat o nouă igienă de viață , ce include suficient somn, dar și meditație (rugăciune). 
El a încetat să vorbească doar de cariera lui de jucător de tenis, preocupându-se și de alte lucruri, cum ar fi ajutorarea semenilor sau donații pentru biserica sârbă.
În același timp, a încercat difeite alimente pentru a constata dacă îi convin , pentru a le include în meniu.
În urma asocierii succesului său sportiv cu alimentația fără gluten, Novak a devenit ambasadorul firmei franceze de alimente fără gluten Gerblé, sumele prevăzute în contract fiind confidențiale.
E bine de știut însă că pâinea fără gluten se prepară cu ajutorul unor aditivi alimentari (gumă de guar și altele ) care să confere aluatului din făină de orez elasticitatea celui din grâu.
Dornici să obțină la rândul lor rezultate-minune pe terenul de tenis, Andy Murray și Jo-Wilfried Tsonga s-au convertit și ei la o dietă fără gluten. Nu se știe însă dacă ei au adoptat întregul stil de viață al lui Novak Djokovic. 
Iată un exemplu de dietă zilnică a campionului:
O zi la masă cu Novak Djokovic:
Mic dejun
  • Se bea apă
  • Două linguri cu miere
  • Un bol cu musli (müesli ) energetic cu lapte de migdale sau de orez neîndulcit
  • Fruct
Eventual, în timpul dimineții (facultativ)
  • Pâine fără gluten sau biscuiți cu avocado și cu ton.  
Dejun
  • Salată de mesclun -amestec variabil de frunze de lăptucă, un soi de caprifoi, rucola, cicoare, andivă, radicchio, frunze de stejar, la care se poate adăuga păpădie, frunzulițe de spanac, iarbă grasă (folosită de daci sub numele de lax),plante aromatice, cu puțin ulei de măsline și usturoi.  
  • Paste primavera fără gluten
Eventual –în timpul dupăamiezii
  • Un măr cu unt de caju
  • Pepene galben, pepene roșu.
Dîneu
  • Salată César cu varză creață cu quinoa
  • Supă minestrone
  • Somon cu ierburi
E o dietă cu care se poate pierde din greutate
Iată și o rețetă de supă minestrone:
Minestrone
Ingrediente
Nr. persoane : 8 
·         4 lingurite ulei de măsline
·         2 cepe mijlocii tocate
·         4 căței de usturoi tocați
·         2 morcovi  tăiați în două pe lungime, apoi tăiați în feliuțe transversale
·         1 cartof curățat de coajă și tăiat în cubulețe
·         1 dovlecel tăiat cubulețe
·         4 liguri de busuioc proaspăt , tocat, sau o linguriță de busuioc uscat
·         1 linguriță de oregano uscat
·         2 foi de dafin
·         700 g de roșii coapte, cojite, fără sâmburi și strivite
·         1 l de supă de pasăre făcută în casă
·         100 g de fasole verde tăiată în bucăți
·         120 g de paste scurte (scoiculițe sau altfel)
·         400 g de fasole boabe roșie sau albă, fiartă
·         40 g de parmezan proaspăt ras
·         3 lingură de pătrunjel tocat
·         Sare


Preparare
Metoda de preparare
Yimp de preparare : 20minute  ›  Fierbere : 50minute  ›  Va fi gata în :1oră10minute 
  1. Într-o cratiță mare se încălzește uleiul un minut, se adaugă ceapa, isturoiul și le călim la foc mic 5 minute.
  2. Se adaugă morcovii, cartoful, dovlecelul, busuiocul, oregano și foile de dafin și se călesc încă 5 minute, amestecând din timp în timp
  3. Se încorporează roșiile , supa de pasăre, se dă în clocot și se lasă să fiarbă la foc mic, fără capac,  20 de minute.
  4. Se adaugă fasolea verde , se pune capacul și se continuă fierberea circa 10 minute. Fasolea verde trebuie să nu se înmoaie prea tare. Se scot foile de dafin.
  5. În timp ce fierbe supa, se fierb pastele «al dente», în apă clocotită ușor sărată; se scurg pastele și se adaugă în supă împreună cu fasolea boabe.
  6. Se încălzește totul din nou, se sărează moderat dacă e nevoie și se servește presărând parmezan ras și pătrunjel în farfurii. 
Ce este intoleranța la gluten
Glutenul este un ansamblu de proteine ce se găsește în anumite cereale cum sunt grâul, dar și secara, orzul și chiar în porumb, orez și mei (în fiecare dintre acestea găsindu-se alte tipuri specifice de proteine). Dar cei cu intoleranță la gluten pot în general să mănânce porumb, orez , mei, hrișcă, quinoa. 
Glutenul dă elasticitate aluatului. Cei care au trăit în „vechiul regim” își amintesc de faptul că uneori se găsea în comerț o făină din care nu se putea prepara un aluat bun, ci rezulta doar o pastă lipicioasă și lipsită de elasticitate și care nu creștea cum trebuie cu drojdie. Explicația era că la export nu erau primite loturile de cereale (sau de făină ) cu conținut scăzut de gluten , dar se cultiva și grâu cu conținut scăzut de gluten pentru că dădea recolte foarte mari. Așa că acest tip de făină se comercializa în țară...doar că nu era agreat de gospodine.
Cercetătorii din agricultură au creat prin urmare soiuri de grâu cu un conținut  crescut de gluten, care dau o făină folosită pentru produse de panificație superioare (pufoase,crescute). S-a ajuns astfel la răspândirea soiurilor de grâu cu mare cantitate de gluten.
Unii oameni se nasc cu o intoleranță la gluten, numită boala celiacă. Aceste persoane nu pot digera glutenul, care le provoacă grave probleme de sănătate , ce se pot manifesta sub formă de oboseală cronică, tulburări gastro-intestinale, probleme articulare, neurologice sau dermatologice, stomatologice,   astfel încât sunt siliți să renunțe pentru totdeauna la acele alimente care conțin gluten, rezultând un regim hipocaloric  ce trebuie să fie supravegheat de medic pentru a nu se ajunge la grave carente de nutriție.
Sensibilitatea la gluten
Există și o sensibilitate la gluten,  diferită de boala celiacă și care ar afecta cam 6% din populația americană. Ea a fost pusă parțial pe seama unui efect nocebo (teama că un anume lucru le-ar putea dăuna, ceea ce are un efect psihologic ce se traduce în final și în plan fizic). Altă explicație ar fi prezența glucidelor care fermentează și care generează disconfort intestinal.

Ovăzul nu conține toate proteinele ce se găsesc în grâu, dar conține o proteină diferită, numită avenină. Avenina poate la rândul ei să fie toxică pentru mucoasa intestinală a persoanelor sensibile , dar unele varietăți de ovăz sunt inofensive și bune pentru o alimentație fără gluten, dar din pricină că făina de secară e procesată împreună cu făina de grâu ovăzul a fost clasificat de FAO ca având conținut de gluten.  În Scoția și în Irlanda însă , unde se cultivă mai puțin grâu, ovăzul este recomandată pentru alimentația fără gluten.

sâmbătă, 29 august 2015

Cum putem slăbi cu sportul

Păstrarea liniei e o expresie des folosită în zilele noastre, când aspectul contează mult în societate. Și pentru că moda obligă, cei sau cele care au o siluetă fină trezesc invidii, iar cei mai durdulii depun eforturi să le semene. Pentru aceștia din urmă, sportul poate fi un ajutor demn de luat în seamă.   
Se poate slăbi prin sport, reducând și numărul de calorii 
Înainte de orice, să nu uităm că slăbirea prin sport implică o bună gestiune a caloriilor consumate. Cineva slăbește atunci când caloriile introduse prin hrană sunt în cantitate mai mică decât cele consumate de organism. Iar practicarea unui sport crește semnificativ cheltuirea de calorii, astfel încât corpul e obligat să ia din rezervele sale de grăsime, ceea ce aduce slăbirea. În plus, pe lângă pierderea de grăsime, sportul permite dezvoltarea și întărirea musculaturii, modelând un corp mai puțin gras și mai tonic.
O oră de mers pe jos, de mers pe bicicletă sau chiar de înot nu consumă peste 400 de kilocalorii, în timp ce un kilogram de grăsime corporală corespunde la 8000 kcal, adică de 20 de ori mai mult!
Ce sporturi să alegem ca să slăbim ?
Multe sporturi pot fi practicate fără amenajări speciale – cum ar fi mersul pe jos (destul de rapid și de lungă durată) și alergarea (jogging).  Ele pot da rezultate destul de repede, cu condiția de a fi practicate cu regularitate, iar durata cursei să nu fie mai mică decât douăzeci de minute.  Și alte sporturi pot da bune rezultate – de exemplu  înotul, gimnastica în apă, dansul, gimnastica aerobică sau mersul pe bicicletă.
Un kilometru de mers pe jos cheltuiește 65 kcal. Deci ca să slăbim un kilogram într-o lună, ar trebui să mărșăluim 130 de kilometri, adică 4,6km/zi. Alergarea cu 8km/h consumă 80 kcal/oră, deci ar trebui să alergăm 12,5 ore ca să slăbim un kilogram. De asta, trebuie să limităm și aportul de calorii dacă vrem să slăbim.
Să facem un sport care ne place
Dacă facem sport doar în scopuri estetice, acest sport poate fi resimțit ca o constrângere și o sursă de stres. Practicantul unui sport e mai înclinat să persevereze și să depună eforturi dacă respectiva activitate fizică îi place.
În plus, practicarea unui sport de echipă sau a unui sport ce presupune prezența mai multor persoane îi motivează și îi încurajează mai mult pe cei mai puțin energici. Concret, o  persoană care preferă mișcarea în aer liber va prefera cursele sau ciclismul.  Dansul sau gimnastica aerobică sunt pentru cei care vor să practice în grup o aceeași activitate fizică.
Dacă am dus o viașă sedentară, e bine să începem treptat să depunem efort fizic. Principalul e să nu ne oprim. Mersul pe jos nu solicită prea mult musculatura, dar ajută la prevenirea osteoporozei și la menținerea musculaturii profunde folosite mentru echilibru. 
Pentru slăbit e mai eficace alergarea, dar pentru asta trebuie să avem deja o bună condiție fizică.
Dieta hipocalorică, în combinație cu un sport cum este gimnastica aerobică ajută semnificativ la scăderea depozitelor de grăsimi, cu păstrarea masei musculare. Ajută și dacă sărim coarda. (La propriu, nu la figurat...)
Un sport practicat cu regularitate ajută la slăbit
În general, orice sport sau activitate fizică trebuie să fie practicate cu regularitate pentru a da rezultate. Frecvența și intensitatea optime depind de mai mulți factori: vârsta persoanei, modul său de trai și cantitatea de grăsime nedorită. ...Ideal ar fi să practicăm sportul respectiv de trei ori pe săptămână în ședințe de minim o jumătate de oră și maximum o oră. 
E recomandabil să efectuăm ședințele de activitate fizică mereu la aceeași oră. 
Trebuie să avem și o dietă convenabilă
Simpla practicare a sportului nu ajunge ca să slăbim. Sportul trebuie să fie însoțit și de o dietă bine definită, dacă vrem să obținem rezultatele dorite și să evităm de a avea o topire a musculaturii. Trebuie să micșorăm cantitatea de grăsimi din alimentație și să mărim cantitatea de fibre , care micșorează senzația de foame. Trebuie de asemenea să dozăm cantitatea de dulciuri. Lipsa de glucide ne va face să nu avem suficientă forță, dar un excedent de dulciuri va favoriza acumularea de grăsime.

Trebuie de asemenea să bem multă apă. Apa sau ceaiurile neîndulcite permit hidratarea organismului ajutând în același timp la eliminarea toxinelor. 



marți, 9 iulie 2013

Dieta tinuta doua zile pe saptamana

Regim de slăbire: dieta ţinută două zile pe săptămână 

Cercetătorii britanici au descoperit că un regim de slăbire ţinut două zile pe săptămână este mai eficace decât regimurile tradiţionale şi poate reduce de asemenea şi riscul de cancer la sân. 

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

Cum să ne regăsim silueta de altădată

Cum să micşorăm burta ?

Burta proeminentă se poate explica prin: 

  • Balonare cu aer sau cu gaz: în partea superioară a burţii poate fi aer îngriţit odată cu mâncarea sau provenit din băuturi gazoase sau după mestecarea de chewing-gum. În partea iinferioară, e vorba de o fermentaţie din digestia defectuasă a unor alimente 

  • O acumulare de grăsime: alimentaşie prea bogată în glucide sau lipide, combinată cu lipsa de exerciţii fizice provoacă apariţia colăceilor de grăsime.

  • Lipsa de tonicitate : fără muşchi abdominali, pântecul devine flasc şi grăsimea se instalează. Asta face ca încerările de micşorare a burţii să fie din ce în ce mai dificile .

Pentru a regăsi o talie frumoasă, trebuie să urmăm 4 etape :
  1. tratarea balonării
  2. Combaterea colăceilor
  3. Fortificarea musculaturii
  4. Schimbarea comportamentului alimentar
Prima etapă: combaterea balonării

1) Accentuarea arderii grăsimilor : să mâncăm mai puţine dulciuri. 
Organismul cheltuieşte energie folosind:
  • Glucide (alimente şi rezerve de glicogen),
  • Lipide (alimente şi depozite de grăsime din corp),
  • Proteine (alimente şi ţesuturi musculare).
Dacă vrem să fie arse depozitele de grăsime, trebuie să evităm sursa energetică principală: glucidele.Un consum mai mic de 100 grame de glucide pe zi este considerat "sărac în glucide", dar pentru rezultate mai bune ar trebui să mâncăm mai puţin de 60g pe zi.
În regimurile sărace în grăsimi, (care sunt implicit bogate în glucide) corpul va arde un amestec de grăsimi şi de ţesut muscular (proteine), ceea ce nu e de dorit.
2) Exerciţii pentru micşorarea abdomenului : 
Antrenament de mare intensitate, cu pauze. Exerciţiile cardio care alternează intervale intense cu intervale uşoare arde cu 50% mai multe grăsimi decât exerciţiile cardio de intensitate uniformă. Antrenamentul ar trebui să fie practicat în serii de 10-20 de minute.
3) Mâncaţi pe îndelete : mâncarea pe fugă antrenează aer care încetineşte digestia. E indicat să mâncăm aşezaţi, în loc liniştit şi să mestecăm bine. 
4) Alegerea legumelor bune : legumele se digeră uşor, cu excepţia legumelor uscate şi a cartofilor, care ar trebui evitaţi dacă aveţi probleme cu digestia lor. Legumele drenează organismul, facilitând eliminarea.
5) Dozarea fibrelor : Sunt necesare cam 25 - 30 grame de fibre alimentare pe zi. Fibrele sunt în cereale complete, fructe, legume . Dar peste 30 de grame de fibre pe zi pot provoca iritaţii ale intestinelor şi balonări, ceea ce nu ne dorim. 
6) Preferarea alimentelor gătite : ele sunt mai uşor de mestecat, de digerat şi de asimilat. 
7) Mâncaţi proteine : proteinele din carne, peşte, ouă aduc multă energie fără a provoca fermentaţie. 
8) Nu mâncaţi prea sărat : sarea provoacă retenţia de apă. Sunt de evitat şi alimentele industrializate, gata preparate, de încălzit acasa.
9) Aveţi grijă de sistemul digestiv : o cură de probiotice, o cură de prune şi de smochine (dimineaţa, timp de 3-4 zile) stimulează eliminarea. Consumaţi fibre la fiecare masă.  
10) Respiraţi bine : o bună respiraţieabdominală contribuie la eliminarea toxinelor. bien respirer avec le ventre contribue à éjecter les toxines de l'organisme.
11) Eliminarea ronţăitului între mese : la fiecare ronţăială se eliberează sucuri digestive. 
12) Înlocuiţi produsele din făină albă cu cele din făină integrală : se va arde mai uşor grăsimea viscerală .
Debarasarea de colăcei
>Sfaturi pentru întărirea abdomenului

Mesele dezordonate, cu prea multă grăsime, prea sărate provoacă acumularea de grăsime în jurul taliei.
Ce e de făcut?
Exerciţii fizice : Cam de trei ori pe săptămână şi suficient de mult timp - peste 30 de minute începe arderea rezervelor .

Sunt utile sporturie de rezistentă : mers rapid, înot, alergare, ciclism, fitmess, aerobic etc. Mers pe jos cât de mult zilnic, urcat pe scări şi nu cu liftul.
  • Reducerea dulciurilor : Zaharurile rapide ( prăjituri, dulciuri, băuturi gazoase) şi glucidele rafinate (zahăr alb, orez alb,etc) cresc nivelul de insulină în sânge. Aceste vârfuri de insulină duc la stocarea dulciurilor sub formă de grăsime în zona taliei. Pentru a remedia, consumaţi de preferinţă glucide netransformate (cereale complete, orez complet, paste integrale).  

  • Supravegherea aportului zilnic de calorii : si vous consommez plus de calories que votre corps en a besoin quotidiennement, vous allez stocker les calories consommées en surplus.

    Masaj : masarea burţii favorizează microcirculaţia, schimburile celulare, reduce reţinerea de apă şi optimizează digestia.
  • Se masează încet, cu mişcări circulare în sensul acelor de ceasornic. Apăsaţi uşor. Puteţi încerca şi palparea-rularea: ciupiţi pielea, trageţi-o, rulaţi-o între degete. Insistaţi în punctele densibile. 

  • Masaţ-vă şi în caz de balonare, apoi presaţi uşor pentru expulzarea gazelor.
  • Destindeţi-vă : abdomenul receptează emoţiile. În caz de şoc emoţional, depresie, stres, avem dureri de burtă, balonări, probleme de tranzit. Se tratează prin respiraţie abdominală. În picioare, sau lungit pe spate, retrageţi abdomenul, puneţi mâna pe el, deschideţi cutia toracică, apoi abdomenu, blocaţi aerul, apoi expiraţi. 
  • Încercaţi creme : de folosit dimineaţa şi seara creme drenante, cu masaje sensul acelor de ceasornic. 
Încercaţi plante : gelule, ceaiuri pot folosi pentru detoxifiere

  • contra balonării :cărbune vegetal, argilă albă, chimen, fenicul etc.,
  • contra digestiei dificile : anghinare,ridiche neagră, boldo  etc,
  • contra constipaţiei :seminţe de in, diferite alge
Sfaturi pentru tonifierea abdomenului
Munca sedentară, deplasările cu transportul în comun sau cu maşina, poziţie proastă în faţa calculatorului duc la relaxarea abdomenului , care devine flasc şi creşte. Avem dureri de spate. E necesar să ne tonifiem abdomenul:

  • Poziţie cât mai dreaptă posibil :.Se pot practica Pilates, stretching, zoga, gimbastică în apă sau dans.Staţi drept în picioare sau pe scaun. 
  • Faceţi întinderi dimineaţa la sculare, apoi în alte momente ale zilei. Stând drept, cu burta suptă, încercaţi să atingeţi tavanul cu mîinile. 
  • Exerciţii fizice  :
    Gimnasticî, escaladă, sporturi de luptă, dans badminton.
    Sporturile de rezistenţă (marş, jogging, nataţie, ciclism, role) sunt exerciţii fizice aerobice care combat colăceii pe termen mediu şi lung, cu condiţia să fie practicate minim 40 de minute la rând cu intensitate moderată, de 2-3 ori pe săptămână.
  • Întăriţi-vă abdomenul : Exerciţii abdominale cel puţin 10 minute dimineaţa, cu abdomenul încordat.

    Puteţi lua apoi o tabletă de ciocolată.

Schimbarea comportamentului alimentar

> Conduita alimentară contribuie la micşorarea burţii

  • Alimente de preferat : proteine animale gătite la vapori (carne slabă, pasăre, peşte, ouă), cereale complete (în mici cantităţi), legume (morcovi, ridichi,varză,praz etc), fructe uscate şi proaspete, ciocolată neagră , apă, ceai, infuţii de pante. 
  • Alimente de evitat : felurile cu sos, prăjelile, laptele, iaurtul, brânza albă, pâinea albă, băuturile gazoase, sucurile de fructe ce nu sunt 100% naturale, legumele uscate, cartofii, cewing-gum, bomboane, prăjituri cu cremă, paste rafinate, orez rafinat, etc.
  • Mod de a mânca :
    Mese la ore fixe, aşezat la masă, în atmosferă calmă, pe îndelete, cu pauze între îmbucături, mestecaţi bine (de 10-15 ori fiecare îmbucătură) pentru facilitarea digestiei.
    Preferaţi felurile coapte la cuptor (cu cât mai puţine grăsimi) nu puneţi prea multă sarel, evitaţi mesele pe fugă.Nu ronţăiţi între mese.

    Nu săriţi peste mese. Mâncaţi măcar un fruct şi un iaurt în loc să lăsaţi stomacul gol la ora mesei.

    Nu beţi la masă. Puteţi însă să beţi înainte de masă. 
.





Boala de sezon


RĂCEALA


Cum prindem răceala?

Când temperatura corpului trece de 37°C (febră), când îţi curge nasul, te simţi ameţit şi fără vlagă şi simţi o durere în gât… atunci ştii că te-a prins răceala.
Toate cele prezentate mai sus sunt doar simptome care îţi indică faptul că ai răcit, însă te-ai întrebat vreodată ce se întâmplă în interiorul organismului când eşti răcit?
Ce se întâmplă în corpul tău când eşti răcit?
Totul începe în momentul în care un organism microsopic (bacterie, virus, fung etc.) reuşeşte să depăşească bariera sistemului imunitar (fie din cauza frigului, fie din cauză că am intrat în contact cu cineva bolnav) şi reuşeşte să se instaleze în organismul nostru – rezultând o infecţie.
Drept urmare corpul nostru îşi mobilizează mai tare sistemul imunitar pentru a lupta cu „invadatorii”.

Cum se luptă sistemul imunitar?

Când organismele patogene (invadatorii) stimulează activitatea sistemului imunitar, se eliberează o substanţă numită pirogen endogen, care trasmite un semnal creierului prin care îi comandă să ridice temperatura la peste 37°C – iar atunci spunem că avem FEBRĂ.
Când temperatura este la peste 37°C au loc 3 fenomene:


1. Celulele sistemului imunitar(leucocitele) devin mai eficiente – le creşte capacitatea de a neutraliza micorbii.
2. Creşte cantitatea de interferon din corp – o categorie de proteine naturale produse de sistemul imunitar, care au acţiune antivirală şi anticanceroasă.
3. Se împiedică dezvoltarea şi înmulţirea bacteriilor şi virusurilor, deoarece majoritatea dintre ele nu pot supravieţui şi nu se pot înmulţi la o temperatură de peste 37°C.
Toate acestea se întâmplă atunci când organismul îşi urcă temperatura la peste 37°C.

Aşadar observăm că febra este un mecanism de apărare al sistemului imunitar împotriva invadatorilor.


Pe lângă aceste 3 simptome, când avem febră, experimentăm o serie de senzaţii neplăcute,
însă şi acelea fac parte din acest mecanism natural de purificare a organismului. Iată în ce fel:

* Apar stări de amorţeală, ameţeală şi lipsă de energie 
În primul rând din cauză că organismul îşi canalizează resursele înspre sistemul imunitar, pentru a-l face cât mai eficient în lupta cu „invadatorii”. Din acest motiv apare în corp o lipsă de vitamine, minerale şi energie, în special o lipsă a vitaminei C, care este esenţială pentru sistemul imunitar, deoarece o leucocită (globula albă) foloseşte de 4 ori mai multă vitamină C decât o celulă normală.
Iar în al doilea rând, se poate ca organismul să facă unele minerale indisponibile pe timpul infecţiei, deoarece unele bacterii care ne invadează corpul au nevoie de acele minerale pentru a supravieţui. Aşadar şi din acest motiv se poate experimenta un dezechilibru al nutrienţilor pe timpul infecţiei.
* Pielea devine palidă
Se întâmplă asta, deoarece organismul încearcă să piardă cât mai puţină căldură, motiv pentru care reduce circulaţia la nivelul pielii, iar asta va da un aspect palid, însă doar pe timpul îmbolnăvirii, după care pielea îşi va reveni.
* Apare deshidratarea
Din cauză că organismul pierde multă apă prin transpiraţie, motiv pentru care e absolut necesar să bem apă (NU lichide, ci apă). Prin tanspiraţie se elimină toxinele din organism, fiind un proces natural de autovindecare.
* Curge nasul şi apare tusea
Asta se întâmplă tot ca urmare a unor procese naturale de autovindecare, deoarece corpul încearcă să elimine prin mucus diverse toxine şi bacterii care ne-au invadat corpul. Tot ca autodetoxifiere mai pot apărea diarea sau alte stări asemănătoare.

În aceste condiţii putem considera că febra este prietena sănătăţii noastre”. Din nefericire însă, majoritatea oamenilor au fost învăţaţi s-o privească exact pe dos, ca fiind un mare inamic al sănătăţii.

Ce greşeli fac oamenii când au febră? Vor s-o scadă!
Cea mai mare greşeală (care din păcate, vine în primul rând din ignoranţa medicilor, dar şi din lipsa de informare a pacienţilor) este că încearcă să suprime acest mecanism natural de apărare al organismului.

Imediat ce temperatura trece puţin peste 37°C, doctorii au obiceiul să îndoape pacienţii cu medicamente pentru scăzut febra, de obicei paracetamol, iar în unele cazuri, vă vine să credeţi sau nu, se prescriu din start antibiotice.
Ce se întâmplă când suprimi acest mecanism natural?
Se pot întâmpla 2 lucruri:
1. Corpul încearcă din răsputeri să-şi ţină starea de febră, în ciuda tuturor medicamentelor administrate pentru scăderea febrei, iar până la urmă reuşeşte să omoare „invadatorii”. E cazul în care omul tot ia medicamente şi se enervează că nu-i scade febra, în loc să se bucure că organismul încă are resurse să se lupte cu invadatorii. În acest caz boala se vindecă, însă durează mai mult decât în mod normal – e acea răceală uşoară care nu mai trece o dată.
2. Organismul nu reuşeşte să câştige lupta cu „invadatorii”, iar organismul ajunge să rămână infectat de anumite mircoorganisme pe care sistemul imunitar nu le va mai ataca.
Ar mai fi şi a treia soluţie: moartea – când organismul nu face faţă provocării cu infecţia, iar febra sare la peste 42°C.
Pe lângă aceste efecte nedorite, medicamentele prescrise de doctori au şi ele o serie de efecte dăunătoare asupra organismului, despre care pacienţii sunt mult prea rar informaţi (de obicei nu sunt deloc informaţi). Bineînţeles că în industria farmaceutică există mai multe medicamente împotriva răcelii, care au efecte secundare dăunătoare, însă noi ne vom ocupa doar de cele comune.

Efectele secundare ale medicamentelor

* Paracetamolul (acetoaminofenul - substanţă activă):
- În primul rând, când vorbim de febră, el nu face decât să prelungească boala suprimând mecanismul natural al febrei.
-În al doilea rând, a fost publicat un studiu care a demonstrat faptul că paracetamolul suprimă activitatea anticorpilor în lupta cu organismele patogene, făcând ca boala să dureze mai mult.
- În al treilea rând afectează ficatul, generând insuficienţă hepatică. În SUA se înregistrează în medie 450 de decese pe an din cauza insuficienţei hepatice generate de excesul de paracetamol. Mai mult decât atât, asocierea paracetamolului cu alcoolul, dublează riscul de infuficienţă hepatică.
- Afectează rinichii. Statisticile arată că 15% din persoanele care fac dializă, au ajuns în această situaţie din cauza efectului pe care paracetamolul şi aspirina l-au avut asupra rinichilor lor.
- Creşte riscul de astm, deoarece scade cantitatea de glutation (GSH) din organism – un antioxidant care se găseşte în ţesutul plămânilor şi care are rolul de a proteja plămânii.
- Creşte riscul de hipertensiunie. În urma unui studiu pe 8 ani, realizat pe 80.000 de femei sănătoase (între 31 şi 50 de ani), s-a demonstrat că femeile care au luat medicamente cu conţinut de acetaminofen şi ibuprofen mai mult de 22 de zile pe lună, au avut un risc de hipertensiune cu 86% mai mare, decât femeile care nu luau deloc aceste medicamante.

* Ibuprofenul substanţă activă din unele medicamente împotriva răcelii
- Într-un studiu făcut pe 10 ani, pe 114.000 femei sănătoase (între 22-85 de ani), în vederea identificării factorilor care contribuie la cancerul de sân, din acest lot 2400 de femei au făcut CANCER la sân în această perioadă.

 În urma investigaţilor oamenilor de ştiinţă a reieşit că administrarea zilnică de ibuprofen pentru 5 ani a crescut cu 50% riscul de cancer, în comparaţie cu femeile care nu luau. În cadrul aceluiaşi studiu a reieşit că femeile care au consumat aspirină zilnic pentru minim 5 ani, aveau un risc cu 80% mai mare de a dezvolta cancer la sân triplu negativ, decât femeile care nu consumau aspirină regulat.
- La fel ca paracetamolul, supradoza de ibuprofen intoxică ficatul, crescând riscul de insuficienţă hepatică şi icter.

* Aspirina
Deşi este mai rar prescrisă împotriva răcelii decât cele de mai sus, oamenii nu ezită să ia aspirină când sunt bolnavi sau când simt orice alt tip de durere. Se pare că oamenii au uitat că atunci când iau aspirină, au de a face cu un medicament şi nu cu o bomboană. Iată ce ne arată studiile despre aspirină:
- Suprimă capacitatea globulelor albe de a distruge microbii.
- Este asociată cu Sindromul Reye, în special la copii sub 21 de ani.
- Creşte cu 27% riscul de a face ULCER, cel puţin aşa susţine un studiu făcut la Wester Sydney University, făcut pe 187 de pacienţi care consumau între 57 şi 325 de miligrame de aspirină pentru cel puţin o lună.

* Antibioticele
Antibioticele sunt un real PERICOL pentru sănătate, iar inconştienta cu care sunt consumate de oameni este de-a dreptul uimitoare. Este interesant că nici mulţi medici de familie nu au nicio rezervă în a prescrie antibiotice, chiar şi atunci când NU este cazul. Vă vine să credeţi sau nu, unii medici prescriu antibiotice preventiv, chiar dacă în acel moment nu există infecţie 
bacteriană puternică în organism care necesită antibiotice, ci e infecţie cu virus. 
Dacă am ajuns să luăm antibiotice pentru roşu în gât, mai avem puţin şi le luăm direct când suntem sănătoşi, vezi Doamne, pentru a preveni îmbolnăvirea.
Totuşi, în cazul în care mai sunt oameni, care nu sunt conştienţi de pericolul antibioticelor, urmăriţi
câteva din modurile în care afectează ele sănătatea:
- Dezechilibrează flora intestinală, deoarece omoară bacteriile benefice (probiotice) din intestin şi încurajează dezvoltarea florei patogene, din care face parte şi ciuperca Candida Albicans. De la acest dezechilibru şi de la infecţia cu Candida, poate apărea o întreagă gamă de afecţiuni: de la intestin iritabil până la CANCER. Mai multe despre acestea găsiţi în articolul despre „Candidoza sau sindromul antibioticelor”.
- Distrugerea sistemului imunitar, ca urmare a dezechilibrării florei intestinale – care este de fapt pilonul de bază al imunităţii.
- Prin administrarea antibioticelor pentru cea mai mică infecţie bacteriană (care nu necesită antibiotice, însă zicem c-o luăm preventiv ca să nu se agraveze răceala) vom face ca bacteriile să devină rezistente la antibiotice, iar următoarele îmbolnăviri vor fi din ce în ce mai severe şi chiar dacă vom lua atunci antibiotic, el nu va mai avea niciun efect, deoarece bacteriile au dezvoltat rezistenţă.
- Un studiu realizat pe 3 milioane de persoane în 2008 a demonstrat că persoanele care iau antibiotice de 2-5 ori pe an, au un risc cu 27% mai mare de a face cancer, în timp ce persoanele care iau de mai mult de 6 ori pe an antibiotice au un risc cu 37% mai mare de a face cancer, decât persoanele care nu iau antibiotice.
(Dacă „cineva” îmi recomandă să mă îndop preventiv cu medicamente când abia am febră de 38°C de la o răceală, ca să nu urce mai tare, îi recomand şi eu lui să ia antibiotice încă de pe acuma – tot aşa preventiv, ca nu cumva să facă febră. Cam ăsta ar fi principiul).

Aşadar, probabil vă întrebaţi ce fac când am febră?

După cum am mai spus, ferba este un mecanism natural de apărare al organismului care ne ajută să luptăm împotriva invadatorilor. Ea este „prietena sănătăţii noastre” şi trebuie să ne folosim de ea cât mai înţelept cu putinţă pentru a ne păstra o stare de sănătate cât mai bună.
Poate febra să ne facă rău?
Orice s-ar întâmpla, NU trebuie să uităm niciodată că febra poate fi mortală, însă nu când este sub 40°C. Doar când infecţia persistă şi febra trece peste pragul de 40°C, ea devine periculoasă şi este necesar să intervenim cu medicamente pentru a o scădea. ÎNSĂ când aceasta este sub 40°C (cum este în majoritatea cazurilor), ea este un mecanism natural de VINDECARE al organismului.

Totuşi, ce TREBUIE să facem când avem febră?

În primul rând este absolut necesar ca febra să fie foarte atent SUPRAVEGHEATĂ, deoarece când urcă peste 40°C ea reprezintă un pericol pentru sănătate şi este necesar să se intervină cu medicaţie.
Până atunci însă avem la îndemână o grămadă de tratamente 100% naturale şi fără efecte
secundare, care ne ajută să facem faţă cu brio răcelii. Iată care sunt acestea:

Tratamente naturale împotriva răcelii

Tot ce trebuie să facem este să ajutăm organismul să-şi desfăşoare cât mai bine procesele naturale de autovindecare, adică să creăm condiţiile perfecte pentru ca sistemul imunitar să lucreze eficient. Aşadar principala armă pe care ne vom axa împotriva bolilor este sistemul imunitar.

I. Dieta – sau tratamentul prin alimentaţie

„Medicamentul să-ţi fie hrană, şi hrana să-ţi fie medicamentul” – spunea Hippocat – părintele medicinei – acum aproximativ 2500 de ani. Aşadar, la fel ca pentru toate bolile, tratamentul răcelii se porneşte în primul rând de la DIETĂ.
a) Eliminarea zahărului din dietă, cel puţin pe perioada bolii.
Principala problemă în ceea ce priveşte carbohidraţii simpli (zahăr, glucoză, fructoză, galactoză etc. – noi le voi numi generic pe toate „zahăr”), este că suprimă drastic activitatea sistemului imunitar:
- Scade cu 50% eficienţa celulelor macrofage – cele responsabile pentru mecanismul de fagocitoză (procesul prin care globulele albe „mănacă” organismele patogene – bacterii visursuri, sau fungi)
- Urcă nivelul de insulină din sânge, iar acest lucru inhibă secreţia hormonului de creştere (GH) – care este strâns legat de buna funcţionare a sistemului imunitar.
- Scade cu 40% capacitatea tuturor leucocitelor de a omorî microbii.
- Hrăneşte organismele dăunătoare din intestin (flora de putrefacţie) şi în acelaşi timp omoară „bacteriile bune” (probiotice), lucru care duce la scăderea imunităţii.
Zahărul dăunează şi persoanelor sănătoase slăbindu-le imunitatea, însă este cu atât mai dăunător persoanelor deja bolnave. Astfel că el nu ar trebui consumat în exces nici de cei sănătoşi, şi cu atât mai puţin de cei bolnavi.
Din aceste motive, pe perioada cât suntem bolnavi ar fi bine să încercăm să reducem consumul de carbohidraţi, însă mai ales cantitatea de carbohidraţi simpli şi cu index glicemic mare (zahăr, glucoză, fructoză, dulciuri, prăjituri, inclusiv mierea de albine), deoarece aceştia se absorb mult prea repede şi dezechilibrează sistemul imunitar. Totuşi pentru a ne asigura necesarul de carbohidraţi pe perioada bolii putem consuma carbohidraţi complecşi, care se absorb lent şi nu dezechilibrează sistemul imunitar (pâine, legume, cereale, leguminoase etc.).
Aşadar, pe perioada răcelii vom avea o dietă:
- Fără zahăr, dulciuri, miere, prăjituri sau ciocolată.
- Fără sucuri (mai ales că unele băuturi „răcoritoare” conţin 7 linguriţe de zahăr la 250ml)
- Fără exces de fructe dulci – conţin fructoză şi de aceea ar fi bine să nu exagerăm cu ele în
timpul răcelii. Bineînţeles că cele sărace în fructoză (cum e LĂMÂIA) sunt chiar recoamndate.
b) Consumul de alimente bogate în vitamine şi minerale
În lupta cu „invadatorii” organismul face o risipă de energie şi nutrienţi, în special de vitamină C.

 De aceea noi trebuie să optăm pentru o dietă cât mai bogată în vitamine şi minerale.
1) Vitamina C
În ceea ce priveşte vitamina C, ea este esenţială deoarece sistemul imunitar are nevoie de o cantitate mare de vitamină C pentru a funcţiona, şi, aşa cum am mai spus, celulele sistemului imunitar (leucocitele) au nevoie de 4 ori mai multă vitamină C decât o celulă normală. Din acest motiv vitamina C este esenţială pe parcursul bolilor, iar când spun vitamina C mă refer la cea din ALIMENTE şi nu la cea din PASTILE.

Acid ascorbic faţă de vitamina C
Suplimentele (pastilele) de vitamină C conţin în general doar acid ascorbic, deşi pe etichetă scrie Vitamina C.
Pe de altă parte, vitamina C provenită din alimente este formată din: Rutină, Bioflavonoide, Factorul K, Factorul J, Factorul P şi Acid Ascorbic.
Aşadar vitamina C din suplimente NU este aceeaşi cu vitamina C din alimente (acest principiu e valabil şi pentru alţi nutrienţi). Iată care sunt cele mai importante surse naturale de vitamină C:

(Necesarul zilnic de vitamină C pentru un om sănătos este de 60 mg)

2) Zincul
Alături de vitamina C, zincul este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului imunitar şi are de asemena şi proprietăţi antioxidante. Dacă vitamina C este denumită metaforic „vitamina imunităţii”, zincul poate fi considerat „minerala imunităţii“ .
Zincul joacă un rol important, atât pentru prevenirea infecţiilor la oamenii sănătoşi (prin menţinerea imunităţii puternice), dar este cu atât mai important în timpul febrei când sistemul imunitar este suprasolicitat. 
Totuşi supradoza de zinc, care apare când se administrează doze de peste 150 mg până la 450 mg zinc, poate fi periculoasă pentru sănătate, motiv pentru care este indicat să ne axăm pe sursele naturale de zinc în defavoarea celor artificiale, adică să ne axăm pe ALIMENTELE bogate în zinc mai degrabă decât pe suplimente. Mai mult decât atât, sursele naturale de zinc au o biodisponibilitate mai mare decât zincul din suplimente, adică este absorbit mai bine şi organismul se poate folosi mai eficient de el (la fel se întâmplă cu majoritatea nutrienţilor proveniţi din surse naturale, în comparaţie cu cei proveniţi din suplimente).
Iată care sunt principalele alimente bogate în zinc:
stridii, germeni de grâu, vicat de viţel, făină de susan şi tahân (unt de susan),friptură de vită slabă, seminţe de dovleac, seminţe de pepene verde, pudră de cacao şi ciocolată, miel, arahide, 
(Necesarul zilnic de zinc pentru un om sănătos este de 15 mg)

* Alimente bogate în antioxidanţi

Pe lângă alimente care conţin vitamina C şi zinc, ar fi bine să consumăm alimente bogate în
ceilalţi ANTIOXIDANŢI (ex. Vitamină A, Vitamină E, Co. Q10, Luteină, Licopen, Seleniu, Cisteină, Zinc etc.) - substanţe care apără organismul împotriva radicalilor liberi şi susţin activitatea sistemului imunitar.
În ceea ce priveşte asimilarea necesarului de antioxidanţi, cea mai bună alegere o
reprezintă salata de legume.
Aşadar alimentaţia pe timp de răceală ar fi bine să conţină zilnic cel puţin o salată de legume (minumim 5 sortimente de legume), fiind o sursă excelentă de antioxidanţi – care ne vor întări sistemul imunitar pe perioada bolii. Deşi antioxidanţii se găsesc şi în fructe, ar fi bine să nu exagerăm cu ele, ci să optăm pentru antioxidanţii din legume, deoarece excesul de fructoză nu este benefic pe timp de boală.
c) Consumul de apă – cel puţin 2 litri pe zi.
În timpul luptei cu infecţiile corpul transpiră mult şi pierde multă apă, riscând să se desihrateze.
Pe lângă asta, persoanele care au febră nu mai percep atât de bine senzaţia de sete. De aceea trebuie să consumăm suficientă apă, chiar dacă nu resimţim foarte tare senzaţia de sete.
Atenţie: se consumă minimum 2 litri APĂ, şi nu 2 litri de LICHIDE, deoarce şi băuturile „răcoritoare” şi „vodca” sunt lichide, însă ele nu ne vor ajuta să ne vindecăm.

d) Folosirea alimentelor şi plantelor cu efecte antimicrobiene
* Usturoiul şi ceapa:
Usturoiul este considerat de către unii specialişti ca fiind „regele alimentelor”, din cauza
efectelor vindecătoare miraculoase pe care le are.
Substanţa activă numită ALICINĂ (care se găseşte în special în usturoi, dar şi în ceapă) are un efect antibacterian, antiviral, antiparazitar şi antifungic natural, ajutând organismul în lupta cu „invadatorii”, fără a avea efecte dăunătoare (cum au antibioticele sau alte medicamente de
sinteză). Pe lângă acestea, usturoiul şi ceapa au şi alte efecte benefice printre care: scăderea colesterolului „rău”(LDL), scăderea hipertensiunii, subţierea sângelui, şi nu în ulltimul rând au efect antioxidant (protejează împotriva radicalilor liberi).
Atenţie: aici vorbim de usturoiul consumat crud şi nu de usturoiul din capsule.

* Propolisul:
La fel ca usturoiul este un antibiotic şi antiviral natural. Pe lângă acestea, porpolisul întăreşte
sistemul imunitar prin stimularea producerii de globule albe. Mai mult decât atât, studiile arată
că propolisul are efect antiinflamator, antialergic şi nu în ultimul rând, efect antitumoral (anticancer) provocând moartea celulelor canceroase, fără a le afecta pe cele sănătoase.

* Echinaceea
Întăreşte sistemul imunitar prin:
- stimularea fagocitozei (procesul prin care fagocitele „mănâncă” organismele străine care au
invadat corpul)
- creşterea eficienţei limfocitelor în lupta cu organismele patogene
- creşterea numărului de celule T (sau limfocite T)
- şi nu în ultimul rând, creşte cantitatea de interferon, interleucină, imunoglobulină şi alte
substanţe, care participă la buna funcţionare a sistemului imunitar.

Alte plante eficiente împotriva răcelii, care se pot administra sub formă de tincturi sau ceaiuri:
* Muşeţel
* Muguri de pin
* Cimbru
* Ghimbir
* Şovârf (aka, oregano) etc.
Atenţie: deşi alimentaţia reprezintă componenta principală a vindecării, nu trebuie să ne
forţăm să mâncăm, decât atunci când simţim nevoia, deoarece organismul este oricum slăbit,
iar îndoparea forţată cu mâncare nu face decât să înrăutăţească situaţia.

II. Tratamentul nealimentar

a) Somnul şi odihna
Este esenţial ca pe timpul răcelii să ne odihnim pentru a crea condiţii perfecte organismului în
lupta cu organismele invadatoare.
Mai mult decât atât, somnul reprezintă un mecanism natural de autovindecare al organismului.
În timpul somnului celulele stricate sunt înlocuite, iar neuronii afectaţi trec printr-un proces de
reparaţie. Mai mult decât atât, un somn odihnitor asigură buna funcţionare a sistemului
imunitar. Pe de altă parte lipsa somnului are efecte devastatoare asupra sistemului imunitar şi respectiv asupra sănătăţii generale atât la oamenii sănătoşi, şi cu atât mai mult la cei bolnavi.
Este important ca locul unde ne odihnim să fie bine încălzit, astfel încât corpul să nu piardă
multă căldură – pentru ca activitatea sistemului imunitar să se desfăşoare cât mai eficient.

b) Expectorarea mucusului
Cu toţii ştim că atunci când suntem bolnavi apare un exces de mucus la nivelul nasului şi
gâtului, lucru care nu demonstrează altceva, decât să sistemul nostru imunitar funcţionează
foarte bine.
De ce se formează un exces de mucus când suntem bolnavi?
Din două motive simple:
1. Pentru a elimina organismele patogene şi germenii ajunşi la nivelul foselor nazale sau la
nivelul laringelui. Astfel, prin eliminarea de mucus, corpul practic scapă de diferite organisme
patogene şi de alte substanţe străine ajunse la nivelul foselor nazale. Acesta este de
asemenea un proces natural de autocurăţire pe care n-ar trebui să-l împiedicăm cu diferite
medicamente şi picături.
2. Pentru că atunci când sistemul imunitar se luptă cu organismele invadatoare, creşte secreţia de mucus în întreg organismul, deoarece imunitatea funcţionează mai bine în acest fel. Aşadar creşterea secreţiei de mucus de la nivelul nasului este şi o dovadă că sistemul imunitar este pus pe treabă.
Pe lângă acestea se poate întâmpla să ne curgă nasul când nu suntem bolnavi. Aceasta se
întâmplă fie din cauza alergiilor, fie din cauză că anumiţi germeni au intrat în fosele nazale şi e nevoie să fie eliminaţi sau pur şi simplu din cauza frigului, deoarece frigul inhibă activitatea
anumitor celule de la nivelul nasului, care are drept urmare eliminarea de mucus până în
momentul în care intrăm din nou la căldură.
Este ciudat cum toţi oamenii se enervează şi încearcă să-şi oprească curgerea nasului cu diferite picături, în condiţiile în care acesta este un mecanism natural de curăţare a organismului – pe care nu ar trebui sub nicio formă să-l suprimăm.
Ce trebuie totuşi să facem?
Se ne suflăm nasul ori de câte ori este înfundat, pentru a ajuta eliminarea diferitelor bacterii de la nivelul nasului şi să scuipăm mucusul pe care-l expectorăm când tuşim – în niciun caz NU trebuie să-l înghiţim. În acest fel, procesele de detoxifiere de la nivelul nasului şi gâtului se vor desfăşura natural şi armonios.

c) Stabililizarea nivelului de vitamină D din corp
Vitamina D este un stimulent foarte puternic al sistemului imunitar, fiind implicată în
producerea a 200 tipuri de peptide antimicrobiene (componete ale sistemului imunitar care
au rolul de a lupta cu infecţiile). E şi motivul pentru care ne îmbolnăvim mai rar vara.
De unde luăm vitamina D?
Avem 2 surse principale:
1. Din expunerea la soare. Vitamina D se formează la nivelul pielii prin expunerea la soare
pentru 15-20 de minute, însă încetează îndată ce pielea se înroşeşte (se arde). De aceea este indicată expunerea scurtă la soare (cel puţin a mâinilor şi picioarelor), atunci când avem
probleme cu răceala, însă trebuie avut grijă ca nu cumva pielea să se ardă.
2. Dacă este iarnă şi nu avem parte de soare, cea mai bună sursă de vitamina D este PEŞTELE (în special tonul şi somonul, dar şi alte specii). Din acest motiv ar fi indicat să consumăm şi peşte pe perioada când suntem răciţi pentru a stimula activitatea sistemului imunitar.
Atenţie: Suplimentele de vitamină D administrate în exces fac mai mult rău decât bine, motiv
pentru care ar fi bine să nu se consume decât, dacă ne supraveghem atent nivelul de vitamină D din organism (prin analize) – pentru ca nu cumva să se ajungă la supradozaj.

d) OPŢIONAL: „Leacurile băbeşti”
Cu toţii ştim că atunci când ne îmbolnăveam la ţară, bunica avea mereu câte un leac miraculos prin care ne vindecam de răceală, fără să fi pus în gură vreun medicament artificial. Chiar dacă multe dintre ele s-au pierdut de-a lungul timpului, încă mai există o mulţime de leacuri populare împotriva răcelii.

Aşadar să recapitulăm:Pe perioada răcelii…1. Eliminăm total zaharurile simple din dietă (zahăr, dulciuri, sucuri).2. Consumăm salate şi alte alimente bogate în vitamine şi minerale (în special vitamină C şizinc).3. Consumăm alimente şi plante antibacteriene: usuroi, ceapă, propolis, echinaceea, muşeţelcimbru etc.4. Ne asigurăm odihna necesară.5. Eliminăm acumulările de mucus din nas şi gât.6. Ne asigurăm necesarul de vitamină D.