Se afișează postările cu eticheta banca. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta banca. Afișați toate postările

sâmbătă, 20 aprilie 2013

BCR felicita Academia de Studii Economice

Banca felicită Academia de Studii Economice

Foarte frumos! Doar că maniera în care se face felicitarea este cel puţin stranie. Pe frumoasa faţadă a instituţiei de învăţământ din Bucureşti a fost plasată o uriaşă pânză inscripţionată cu felicitarea în cauză. Panoul acoperă un mare număr de ferestre ale clădirii instituţiei felicitate, înrăutăţind, deci, habitatul din interior, precum şi aspectul exterior. Dacă ne uităm la imagine, vedem că în vecinătatea clădirii sunt nişte calcane oribile, apoi nişte clădiri ce au fost (şi ar mai putea fi) foarte frumoase, dar sunt în stare deplorabilă, iar exact partea frumoasă (faţada ASE -ului) a fost acoperită aproape în întregime cu faimoasa felicitare!
Înţeleg că banca a vrut să ajute ASE- ul, dar în felul ăsta e exact ca şi cum ar fi lipit cu scuipat o bancnotă pe fruntea unui lăutar. Chiar nu au găsit altă modalitate?

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

luni, 24 noiembrie 2008

Unicredit - Saga unei banci - the sequel

"Aceeasi banca, o experienta mereu noua". Suna ca un slogan fericit, nu? Ei bine, nu e ! Dupa experientele din primul episod, am mai avut parte de una zilele trecute.
Adica: ma duc la banca sa depun o hartie, undeva inainte cu 30 de minute fata de ora de inchidere. Astept persoana de la ghiseu, vine, dau hartia, persoana se uita cu o privire intelectuala in ea si ma intreaba ce sa faca cu ea. Eu ii spun ca am venit sa o depun si ca vreau un exemplar inapoi.

E chemata alta persoana, care pleaca cu hartiile. Se intoarce dupa 10 minute, triumfatoare si declama pe un ton nespus de firesc: "Stiti, nu am putut sa v-o 'iau' cu data de azi, i-am pus data de luni" (lunea viitoare, adica).
Ma uit siderat si intreb de ce. "Pentru ca noi trebuie sa o trimitem intr-un centru la Iasi si acolo nu are cum sa ajunga decat luni".
Imi dau doua palme in gand, ma concentrez sa ma abtin sa n-o lipesc de perete, si ii explic angelic ca eu am adus hartia la ei la banca azi. Nu am de gand sa ma duc personal la Iasi sa o depun si de altfel mi se rupe de ce fac ei cu hartia intern si mai ales in cat timp o fac.
Personajul dispare la sefa in birou. De acolo se aude un "lasa-ma cu prostiile astea", reapare personajul si zice "nu am cum sa pun data de azi, astea sunt politicile noastre interne".

Ma uit la ea, ma gandesc ca si asa e oropsita de soarta, ca mai are si o sefa promovata de la coafor, imi iau hartia si plec. La urma urmei, de ce sa-mi fac eu atatia nervi pentru niste cretini?

luni, 3 noiembrie 2008

Royal Bank of Scotland

Interesanta campania la RBS care e pe toate gardurile zilele astea. Mai ales ca banca tocmai a devenit in parte proprietatea guvernului Majestatii Sale, dupa o injectie de capital de circa 20 de milioane de lire. Interesanta si care o sa fie politica RBS (fosta ABN Amro) de-aici inainte, date fiind conditiile de start..

marți, 28 octombrie 2008

Unicredit - Saga unei banci

Acum circa 4 ani am deschis niste conturi la Unicredit. Inca le mai am. Si datorita acestui fapt am reusit sa urmaresc prabusirea continua a calitatii serviciilor prestate de banca, experienta pe care o sa incerc sa o redau aici pe scurt:

Anul zero: Deschid cont la Unicredit pentru ca e mereu liber (nu sunt cozi), au comisioane mici si internet banking gratuit. Un mic punct negativ: in vraful (la propriu!) de hartii pe care mi le-au intins ca sa le semnez pentru deschiderea de cont, se gasea de 7 (sapte) ori un paragraf prin care eu imi dadeam acordul ca ei sa proceseze informatiile mele personale, ale firmei si ale angajatilor (!!) in scopuri de marketing. Am taiat cu succes toate cele 7 paragrafe din contract.

Anul zero plus 6 luni: serviciile bune, deja ma cunosc cu lumea din banca, oameni de calitate, stiu meserie, mai fac si cate o gluma, mai 'vand' un pont.

Anul 1: o parte din oameni au plecat. Cei care ii inlocuiesc se misca mai greu, nu stiu la fel de multa meserie, dar sunt mult mai convinsi ca au dreptate. Incep sa apelez la sefi ca sa imi rezolv treburi de bun simt. Insa per total, e acceptabil.

Anul 2: reinnoire de carduri. Al meu e ok, al altcuiva se pierde si e gasit dupa vreo doua saptamani. In care timp omul nu-si poate accesa banii decat la ghiseu, cu buletinul.

Anul 3: fuziune cu Tiriac si HVB. Si aici incepe toboganul. Softul (de altfel foarte bun) de internet banking de la Unicredit e abandonat pentru cel de jena de la Tiriac. A durat circa un an pana au scos altul cat de cat functional, dar tranzactiile tot nu se efectueaza in timp real. De ce? Pentru ca sunt validate cu mana de cineva (sic!). Halal internet banking!
In plus, toate procedurile interne sunt schimbate, cu unele care par de-a dreptul stupide din punctul meu de vedere (adica in calitate de client). Se maresc comisioanele.
Moment vesel 1: o cucoana de la ghiseu ma intreaba pe mine (client) daca nu pot s-o duc cu masina cateva statii sa-si ia ceva de mancare.

Anul 3 plus 6 luni: dupa certuri repetate, reusesc sa ajung la o intelegere cu oamenii de la ghiseu. Totul merge relativ bine.
Moment vesel 2: incerc sa o conving pe o alta cucoana de la ghiseu ca o hartie trimisa prin fax e tot atat de originala cat una scoasa la imprimanta. Esuez lamentabil, in ciuda tuturor argumentelor si exemplelor.

Anul 4: toti oamenii se schimba (ce politica e asta, de nu lasi macar o persoana care stie despre ce e vorba in sucursala?). Cei noi sunt dezastru: refuza total sa gandeasca in afara culoarului pe care il stiu ei, zero initiativa pentru a ajuta clientul, preocupare maxima de a sta acoperiti cu hartii.
Sistemele interne au probleme, si incep sa nu mai produca hartiile pe care trebuiau sa le produca la timp. Sunt curios care e pasul urmator...

Cum castigi un proces cu banca

Cazul profesorului Valeriu Nicolae a consumat destul de multa cerneala in saptamana trecuta. E drept, subiectul creditarii era 'pe val', iar procesul respectiv a picat la fix si ca atare a prins prima pagina mai peste tot.
Ce s-a intamplat? Domnul Nicolae s-a imprumutat la o banca. Banca i-a modificat conditiile creditului unilateral si intr-un mod evident oneros, omul a dat banca in judecata si a castigat.
Toata lumea a fost in extaz, titlurile de genul "Putem sa invingem sistemul", "Ce sa faci daca banca te trage in piept", au aparut peste tot si lumea a fost putin mai fericita.

Si totusi, ce inseamna victoria in cazul asta ? Dupa cum se poate vedea din textul complet al sentintei, disponibil aici, instanta a obligat banca sa accepte rezilierea contractului, cu plata soldului in conditiile stabilite initial. Deci, practic, imprumutatul a trebuit sa restituie integral imprumutul. Si a putut sa faca chestia asta, pentru ca suma era relativ mica: 1466 Euro.

Si acum sa vedem cum se aplica hotararea asta unui crestin care are un credit ipotecar. Ca acolo este problema mare, nu la cele de 'uz casnic'. Presupunem conditii identice, dar un credit de 50,000 Euro.
.....
Umm....nu se aplica. De ce? Pentru ca 99% dintre oamenii care au contractat un imprumut imobiliar nu au resursele sa achite imediat soldul creditului. Iar ceilalti 1% nu sunt interesati oricum de proceduri de genul asta.

Bun, si in cazul asta ce poti sa faci? Simplu: refinantezi creditul. Inghiti diferenta de dobanda o luna-doua si in timpul asta cauti o banca dispusa sa iti refinanteze investitia in conditii mai bune. Si de data asta casti si ochii mai larg la ce semnezi. E drept, pierzi cei 1-2-3% comision de rambursare anticipata, dar in general poti sa-l incluzi in noua rata de la cealalta banca, asa ca nu faci niciun efort imediat si per total iesi mai bine.