miercuri, 23 decembrie 2020

Noua mutație a coronavirusului

O altă variantă a coronavirusului Sars-Cov-2 

De la începutul pandemiei au fost deja detectate numeroase variante de coronavirus, provenite din mutațiile pe care le suferă acest agent patogen.În Europa e dominantă mutația D614G, care nu mai e aceeași cu sușa detectată la Wuhan, în China la începutul anului. O altă mutație a fost „sușa spaniolă20A.EU1, apărută la sfârșitul lui iunie fără să stârnească însă o asemenea neliniște deosebită.Ea s-a propagat printre lucrătorii agricoli sezonieri care s-au deplasat în Spania și de la care s-a răspândit în toată țara.

Conform British Medical Journal mai multe mii de mutații au apărut deja, însă doar o mică parte dintre ele pot fi importante și modifică virusul într-un mod apreciabil. 
Iată însă că noua sușă  a virusului, botezată B.1.1.7. stârnește noi neliniști.
Această nouă versiune de coronavirus comportă un număr neobișnuit de mare de mutații : 17 mutații și schimbări în genomul său. În proteina Spike (sau proteina de vârf, de atac) sunt cel puțin 8, dintre care 3 ar putea schimba biologia virusului. Marea Britanie declară că răspândirea noii versiuni de coronavirus a scăpat de sub control, fapt ce a dus la hotărârea unui mare număr de țări de a se izola de această țară.
Se presupune că la originea acestei noi versiuni de virus ar sta infectarea unei persoane cu imunodeficiență. La o asemenea persoană, virusul s-ar fi putut replica foarte mult, făcând ăn același timp erori ce duc la o nouă linie genetică. 
Noua sușă de coronavirus a fost botezată ”VUI202012/01

A fost detectată pentru prima dată în Marea Britanie în septembrie. În noiembrie, un sfert din cazurile pozitive din londra ar fi infectate cu noua variantă de virus. Iar la jumătatea lui decembrie, indicele a crescut la două treimi. La Londra, numărul de contaminări s-a dublat într-o săptămână. Se remarcă faptul că se răspândește mult mai repede, e cam cu 70% mai contagioasă decât versiunea precedentă. Dar nu e stabilit că ar produce cazuri mai grave. Din păcate, această nouă versiune ar ataca și copiii.

Nu se știe dacă vaccinurile dezvoltate pînă în prezent vor fi eficace și în cazul noii mutații de virus. Se speră însă că da. 
Până la vaccinare însă s-au adoptat noi măsuri de carantină în Marea Britanie- „restrângerea contactelor sociale”.
Guvernul condus de Boris Johnson a anunțat renunțarea la reuniunile de Crăciun. La Londra comerțul neesențial a fost închis și toate deplasările în afara zonelor plasate în regim de alertă , fie că e vorba de deplasări în interiorul țării sau în străinătate au fost interzise. Pub urile, restaurantele și muzeele- închise. Cum noua variantă de virus se propagă rapid, ea a dus la o creștere foarte mare a spitalizărilor la Londra și în regiunea Kent.
 



 

marți, 22 decembrie 2020

Antibiotice noi din carti stravechi

 Bacteriile multirezistente impun noi soluții

Dacă la apariția lor antibioticele au reprezentat o soluție excelentă pentru combaterea infecțiilor cu bacterii, în prezent acestea sunt din ce în ce mai puțin eficace.
De ce? 
Bacteriile care nu au fost total distruse de tratamentul cu un antibiotic dezvoltă rezistență la acel antibiotic. Astfel că medicii prescriu doze mai mari, din ce în ce mai mari. Iar asta mărește riscul de alergie la substanța folosită. Cum antibioticele nu sunt lipsite de toxicitate, dozele nu pot fi mărite la infinit.
S-au făcut cercetări pentru găsirea unor noi antibiotice. Ele se găsesc acum în farmacii. Dar microbii dezvoltă rezistență și la acestea, pe măsură ce tratamentele incorect aplicate nu duc la distrugerea totală a germenilor patogeni  ce au produs infecția.
Imaginați-vă că într-un spital analizele nu se fac cum trebuie. Analizele ar trebui să indice în primul rând ce agent patogen a îmbolnăvit pacientul și apoi ce antibiotic are eficacitate maximă în cazul microbului respectiv.
Dacă însă analizele nu sunt făcute corect, infecția nu e evidențiată. Doctorii prescriu antibiotice „pe ghicite”. Văzând și făcând. Dacă nu „merge” cu un antibiotic, se incearcă apoi combinații de două antibiotice. Dacă nu mai „merge” nici așa, se încearcă altă combinație de două antibiotice...Dar tratamentul cu fiecare combinație durează două-trei zile. Dacă a scăzut febra, gata. O parte dintre germeni au fost afectați, dar alții supraviețuiesc și se „călesc”. 
În acest mod simplu, în spitale supraviețuiesc și se înmulțesc germeni patogeni care au dezvoltat rezistență la foarte multe antibiotice. Aproape la toate. 
Așa apar faimoasele și temutele infecții intraspitalicești („nosocomiale”)
Și apare coșmarul medicilor: că se vor confrunta cu infecții pentru care nu mai sunt tratamente!

Remedii tradiționale 

Unii cercetători se îndreaptă acum spre găsirea unor remedii tradiționale verificate în practica străveche și care să aibă eficacitatea neștirbită.
Freya Harrison, cercetătoare la Universitatea din Warwick (Marea Britanie) a studiat rețetele consemnate într-una dintre cele mai vechi cărți de medicină, un manuscris anglo-saxon ce datează de la sfârșitul secolului  IX  : Leechbook de Bald. 


Conform articolului publicat în Scientific Reports, poțiunea 
ce a fost numită ”colirul de Bald”s-a dovedit foarte eficace împotriva Stafilococului auriu (Staphilococcus aureus).
Eficacitatea poțiunii ar fi sporită de asocierea celor trei componente , care lucrează sinergic.
Reteta colirului de Bald:
Usturoi, ceapă, vin alb cu 11% alcool și bilă de vacă sterilizată, toate patru  în cantitate egală.
Ceapa și usturoiul se decojesc, se zdrobesc, apoi se amestecă cu vin alb și cu bila de vacă. Se mixează. Se toarnă într-o sticlă sterilizată și se lasă la întuneric nouă zile.
Apoi se aplică pe piele. (Nu se bea!).


Poțiunea s-a arătat eficace pentru eradicarea biofilmului (o formă deosebit de rezistență de colonizare bacteriană ce e deseori rezistentă la antibioticele clasice.
Sărurile biliare provin din stomacul unei vaci.În carte scrie că poțiunea ar trebui să fie pusă la macerat într-un vas de alamă. 

În cartea medievală se găsesc și alte rețete surprinzătoare, a căror eficacitate nu a fost încă testată de cercetătorii actuali.
Astfel un amestec de ou, vin și rădăcină de fenicul ar servi la tratarea degerăturilor, iar Turița mare fiartă în lapte ar mări potența , dar fiartă în  bere irlandeză ar avea efect contrar. ceaiul fiert în lapte împreună cu crenguțe de lemn ar avea un efect afrodisiac.
Contra herpes zoster se recomandă o poțiune alcătuită din 
scoarța de la 15 copaci: plop, măr, arțar, soc, salcie, zălog, mirt, ulm de munte (plângător), stejar, porumbar, mesteacăn, măslin, cornuș, frasin și scoruș de munte). Desigur, nu toate rețetele din cartea respectivă sunt credibile sau aplicabile. Exisă și dificultatea traducerii exacte din limba engleză veche (de acum peste 1000 de ani). Plantele au diferite varietăți și poate numai una e cea ce trebuie folosită. Dar în măsura în care măcar unele dintre ele sunt verificate și se dovedesc eficiente, medicina modernă le va adopta probabil .

luni, 21 decembrie 2020

Carnati de casa

Primii cârnați  

Am făcut cârnați acasă, ca (măcar) să știu exact ce conțin.

Așa că am cumpărat:

  • 1 kg piept de porc
  • 1 kg spată de vițel
  • 1 kg pulpă de porc

De asemenea: condimente și mațe de porc (curățate și păstrate la sare) și  200 -300 ml supă de legume.

În comerț se găsesc „condimente pentru cârnați” , la plic. În plic se găsesc o serie de condimente foarte utile pentru cârnați, dar și celebrul glutamat de sodiu , cunoscut și sub denumirile de „potențator de gust” , MSG, E621- asociat cu riscul de obezitate. Acțiunea lui asupra organismului uman este încă destul de controversată , s-a spus că el poate fi consumat în cantități mici, dar e bine să fim atenți la cantitățile pe care le mâncăm fără să știm prin intermediul a felurite de tip fast food și chiar băuturi carbogazoase.
Deci, dacă nu prea mâncați astfel de produse , ați putea face o excepție și să folosiți un plic cu aceste condimente pentru cârnați.
Dar dacă preferați să evitați „E urile”, puteți adăuga doar condimente tradiționale, ca:
Cimbru mărunțit, sare neiodată râșnită fin  (cca 60g) , piper, ienibahar, boia dulce și boia iute, 6-8 căței de usturoi. 
Se începe prin tocarea repetată a cărnii de vițel (folosind sita cu ochiuri mici a mașinii de tocat). Încă de la prima tocare se adaugă la carne cca 100 ml supă de legume  , partea aferentă de condimente (nu și cimbru, căci acesta va schimba culoarea cărnii; de aceea se va adăuga la urmă în amestec) . Boiaua dulce va da o culoare roșcată plăcută cărnii. Cățeii de usturoi se taie în bucățele și se toacă împreună cu carnea. 
Carnea se toacă de 4-5 ori, pentru a deveni o pastă.
Se continuă cu tocarea cărnii de porc și a pieptului de porc (de data aceasta folosind sita cu găuri mari a mașinii de tocat). Se adaugă și acum supă de legume (100-200 ml) pentru a asigura consistența moale a compoziției. Se poate trece si carnea de vițel împreună cu cea de porc, pentru ca cele două feluri de carne să adere bine între ele. Se pune și cantitatea aferentă de sare și condimente. 

Se amestecă bine toate componentele, se adaugă și cimbrul.

Pentru umplerea cârnaților e necesară o pâlnie specială ce se montează la mașina de tocat carne după ce s-au scos cuțitul și sita.
Mațele de porc se țin puțin în apă caldă înainte de folosire. 
Apoi se separă câte un maț care se trage cu totul pe pâlnia pentru cârnați îmbrăcând-o încrețit . (Cu atenție, să nu se spargă).
Se înnoadă capătul rămas liber și se începe umplerea cu compoziția de carne tocată. La intervalele doite se răsucește mațul pentru a separa tronsoane de cârnați. Se continuă până la terminarea compoziției (adăugând câte mațe e nevoie).



După preparare, cârnații se atârnă pe o sfoară la aer și vânt, ca să mai piardă din umiditate, apoi se păstrează la frigider până la preparare .
Cine are unde să-i afume îi poate afuma.
Pentru păstrare pe termen mai lung se bagă în congelator.
Poftă bună! 

 

vineri, 27 noiembrie 2020

Conformitate europeana sau China Export?

Cum știm ce înseamnă CE?



Marca „Conformitate Europeană” (CE) e vizibilă pe multe produse în UE  dar și în America de Nord.
Dar uneori vedem exact aceleași litere care înseamnă....China Export!
Literele sunt scrise la fel, doar că distanța dintre ele diferă.
Marcajul CE este cerut pe anumite produse vândute în Spațiul economic european (EEE). E vorba de unele categorii de conformitate care acoperă unele produse.Pentru cele mai multe dintre produse, întreprinderile n-au nevoie să recurgă la inspectări din exterior pentru a folosi această marcă. Pentru produsele care necesită marca, întreprinderile trebuie să se asigure că produsul lor corespunde cu normele aplicabile prin teste, să dea o declarație și apoi pot pune marca pe produsul lor. Anumite categorii, cum ar fi dispozitivele medicale au nevoie de teste făcute de un terț acreditat numit „organism notificat”.
Pentru ca un dispozitiv medical să poată primi marcajul CE, cei care l-au conceput trebuie să arate eșantioane și documente tehnice pentru inspectarea externă de către numeroase organisme notificate.  Aceste organisme examinează documentația produsului și rapoartele de încercări sau efectuează încercări proprii pentru a verifica dacă produsul este conform cu reglementarea. Pe macajul pus pe dispozitivele medicale se vede alături de literele CE și numărul de identificae a organismului notificat care a efectuat certificarea.

Dar literele CE dispuse mai aproape una de alta arată că produsul a fost fabricat în China. 
Nu e nici o înregistrare, nu e nevoie de teste sau de audit pentru ca acele litere să fie puse pe produs. Marca poate fi folosită de către toți fabicanții chinezi. 

Având în vedere că cele două mărci, foarte asemănătoare, au semnificații foarte diferite, e bine să fin atenți la modul în care sunt așezate cele două litere una față de alta, ca să știm ce semnifică ele.

În cazul mărcii „Conformitate europeană”, litera E este mai distanțată le litera C astfel încât ar fi tangentă la cercul în care se înscrie litera C (așa cum se vede în desen).
În cazul mărcii „China Export”, litera E începe chiar acolo unde se termină litera C.
Ați prins mișcarea? 


sâmbătă, 7 noiembrie 2020

ECDC despre functionarea scolilor pe timpul pandemiei

 

Centre européen de prévention et de contrôle des maladies

Une agence de l'Union européenne

________________________________________________
Reproduc în continuare, în traducere în limba română, opiniile exprimate în cadrul Centrului European de Prevenire a Bolilor (ECDC) în legătură cu transmiterea coronavirusului la școli. Ele sunt prezentate sub forma de întrebări și răspunsuri și au fost actualizate pe 2 octombrie. 

Întrebări și răspunsuri asupra COVID-19  legate de copiii cu vârste de la 0 la 18 ani și rolul mediului școlar în transmiterea Covid-19Twitter

sâmbătă, 10 octombrie 2020

Esențial pentru combaterea răspândirii coronavirusului

 Aerisirea spațiilor închise


Pare banal, dar banale sunt și celelalte metode recomandate pentru prevenirea contaminărilor: spălarea mâinilor, păstrarea distanței(1,8m), masca, strănutul în dreptul cotului, renunțarea la strângeri de mâini sau îmbrățișări....

Se pare că principalul mod de transmitere a coronavirusului e reprezentat de picăturile minuscule proiectate prin respirația persoanelor infectate, dar și aerosolii.
Centers for Disease Control and Prevention (Centrul pentru controlul și prevenirea bolilor)- CDC a adăugat oficial aerosolii pe lista modurilor de propagare a coronavirusului.
Particulele virale pot rămâne în aer, în suspensie foarte mult timp și deci pot infecta astfel o altă persoană  ce se află în aceeași cameră, chiar dacă se păstrează distanța recomandată, dacă aerul nu este împrospătat. Numeroși oameni de știință au avertizat asupra acestui aspect încă de la începutul pandemiei.
Germania a ținut cont de recomandarea aerisirii spațiilor 
Cancelara Angela Merkel a declarat săptămâna trecută:
Oamenii surâd deseori când e vorba de aerisire, dar asta ar putea fi una dintre măsurile cele mai ieftine și mai eficace pentru oprirea propagării pandemiei
Încă din luna mai OMS recomanda ca în orice împrejurare să se aerisească regulat spațiile închise  fie prin deschiderea ferestrelor, fie prin ventilare mecanică ce aduce aer proaspăt din exterior.
Epidemiologul Antoine Flahault a declarat publicației Le Parisien că e urgent ca acest mesaj să fie propagat cu insistență în special acum, când intrăm într-un anotimp mai rece, când oamenii stau mai mult în casă și nu prea deschid ferestrele ca să păstreze căldura în încăperi.
Ar trebui ca ferestrele să nu fie deschise doar uneori, ci foarte des și dacă se poate să fie deschise tot timpul dacă sunt mai multe persoane în aceeași cameră.
De asta, doctorul german Bernhard Junge-Hülsing a declarat că „în acest caz, nu vom purta un tricou când stăm pe scaun, ci un pulover”.
Adică să ne îmbrăcăm ceva mai gros și să lăsăm ferestrele deschise chiar și dacă e destul de rece afară.





marți, 15 septembrie 2020

Mortalitatea din cauza coronavirusului

 O nouă versiune a coronavirusului?

Statisticile publicate zilnic de ECDC, pe baza raportărilor din fiecare țară permit să se constate că în Europa (cel puțin) mortalitatea cauzată de coronavirus e mai scăzută decât în prima etapă a pandemiei, în ciuda faptului că într-o serie de țări din vestul Europei (Spania , Franța..) numărul de îmbolnăviri a crescut .
Pe 14 septembrie, de pidă, în Franța s-a anunțat că au fost 6158 de noi contaminări în ultimele 24 de ore, mult mai multe decât cu o săptămână în urmă și mai ales față de doar 493 de noi îmbolnăviri înregistrate în Franța pe 17 august.din Marsilia 
Totuși, numărul de decese nu a crescut în aceeași măsură, la ei,  ci a rămas stabil.
Și la noi a rămas stabil numărul de decese cauzate de coronavirul, dar din păcate a rămas la cel mai mare număr de morți raportat la numărul de locuitori dintre toate țările europene!
Să vedem statistica de azi 14 septembrie publicată de ECDC:

Țara

Număr total de cazuri de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

Număr total de decese de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

România

86,1

3,0

Spania

270,7

1,6

Franța

153,9

0,5

Cehia

111,0

0,3

Malta

94,6

0,8

Luxemburg

92,7

0,0

Croația

83,7

1,0

Belgia

70,6

0,3

Olanda

69,2

0,2

Austria

69,1

0,3

Ungaria

65,0

0,2

Portugalia

53,9

0,4

Marea Britanie

51,1

0,2

Irlanda

45,4

0,1

Danemarca

43,3

0,1

Slovenia

40,2

0,1

Italia

32,4

0,2

Slovacia

30,4

0,1

Grecia

29,0

0,4

Norvegia

24,8

0,0

Bulgaria

24,7

1,5

Estonia

22,9

0,0

Suedia

22,7

0,2

Germania

21,7

0,1

Polonia

19,2

0,4

Islanda

16,8

0,0

Lituania

16,5

0,0

Finlanda

9,1

0,0

Lichtenstein

7,8

0,0

Cipru

4,5

0,0

Letonia

4,2

0,1

Profesorul Didier Raoult, care conduce prestigiosul complex spitalicesc IHU Méditerranée consideră că în Franța se răspândește acum o mutație a coronavirusului care e mai contagioasă, dar mai puțin periculoasă.
El consideră că „markerii de gravitate la pacienții infectați sunt acum mult mai slabi decât ce am văzut până în mai”.
Profesorul de microbiologie  consideră că un coronavirus mutant ce provine din Africa de Nord  a fost adus de persoanele care fac dese deplasări cu vaporul în Maghreb. „Dacă în luna iulie erau mulți tineri pozitivi (la coronavirus), acum sunt atinse toate vârstele, în afară de copii.” a precizat el.

Harta infectărilor pe ultimele două săptămâni, publicată de ECDC pare să confirme părerea profesorului Didier Raoult că noul val de infectări din Spania și Franța provine din nordul Africii. 
Didier Raoult consideră în același timp că nu e cazul ca populația să intre în panică, pentru că „dacă ne organizăm și ne ocupăm de oameni, mortalitatea acestei maladii nu e de speriat, ea e chiar extrem de scăzută . Prefer să liniștesc populația mai degrabă decât să o înspăimânt, pentru că panica e nesănătoasă, inclusiv la cel mai înalt nivel. Am văzut colegi care nu suportau tensiunea și făceau crize de care panică. Cei care intră în panică trebuie să plece și să lase loc celor cu nervi solizi. Situațiile de criză cer oameni care să fie calmi, hotărâți și activi”. 

Profesorul Didier Raoult sfătuiește populația să încerce să ducă o viață normală, fiind totuși atentă să nu facă excese care „ne supraexpun, pe noi și familiile noastre, riscului de  a transmite această boală contagioasă”.
În ceea ce îl privește, profesorul spune că își petrece viața dându-și cu alcool pe mâini. 
El consideră că e „de bun simț” ca francezii să reducă adunările și în special pe cele care presupun raporturi sociale de prea mare apropiere, cum ar fi nunțile. „Se știe că la Marsilia, nunțile din familiile de romi sau sărbătorile din comunitățile de evrei au fost surse de contagiune extrem de importante” a spus el.
În privința testelor, Didier Raoult se mândrește că a organizat la IHU testare în masă, cu rezultate rapide , obținute după aproximativ 8 ore: ”Aici asta funcționează bine, pentru că ne ocupăm. În fiecare zi, la IHU îmi pun problema organizării. Fac schimbări la fiecare două zile, pentru că fluxul se schimbă, orarele se schimbă, oamenii vin să se testeze începând de la 6 dimineața și merge foarte bine. Am început să distribuim tichete ca la supermarketuri, așa încât oamenii nu se bat la coadă ci, dacă știu că mai au de așteptat 2 ore, pot pleca să facă altceva și să revină la coadă fără să-și piardă rândul. ”


Opinia OMS
(conform unui articol publicat de franceinfo cu AFP France Télévisions). 

Hans Kluge, directorul secțiunii europene a OMS a declarat că situația sanitară se va înrăutăți în octombrie și noiembrie. 
Profesorul Bruno Lina, virusolog la Universitatea din Lyon și membru al Consiliului științific a declarat că a fost observată o mutație genetică a anumitor sușe ale virusului, dar că nu poate fi trasă concluzia că asta modifică dinamica epidemică. 
„Letalitatea virusului nu s-a schimbat, dar mortalitatea lui a scăzut”.
(Letalitatea fiind capacitatea bolii de a ucide, iar mortalitatea reprezentând numărul de decese care rezultă ca urmare a unui număr mai mare de factori, pe lângă agentul infecțios: pacientul, tratamentul, contextul geografic, procedura, saturația serviciilor sanitare...).
Prin urmare, aceasta este explicația pentru numărul relativ scăzut de decese din Europa (nu și la noi) în condițiile numărului crescând de îmbolnăviri.

Tratamentul clinic pentru Covid-19 în Europa.

Deși tot nu se folosește un vaccin și nici nu a fost stabilit un medicament specific pentru Covid-19, medicii (din Franța cel puțin) văd acum mai limpede ce tratament să applice bolnavilor spitalizați din cauza coronavirusului.
Nu se mai practică in mod sistematic intubarea pacientului . Dacă la începutul epidemiei prima atitudine era de a se recurge foarte repede la ventilația artificială, adică la adormirea completă a pacientului și la intubarea lui pentru a- conecta la aparatul de respirație artificială, profesorul Jean-Damien Ricard, reanimator la spitalul Louis -Mourier din Colombes (Hauts-de-Seine) a declarat pentru franceinfo că această tehnică ducea la creșterea riscului de îmbolnăvire cu boli nosocomiale, care scad șansele de supraviețuire. În prezent medicii francezi preferă oxigenoterapia, care constă în administrarea de oxigen pacientului într-un mod munt mai puțin invaziv. „Două furtunașe care se pun în nas, e foarte ușor” a explicat Jean-Damien Ricard.

În privința medicației, ultimele cercetări au arătat că folosirea corticoizilor reduce mult riscul de complicații pulmonare la pacienți.
Profesorul Djillali Annane, șeful serviciului de reanimare de l sptialul Raymond-Poincaré din Garches a declarat că folosirea corticoizilor reduce riscul de deces cu 20% și deci metoda se aplică în mod curent la bolnavii grav. 
Se specifică în același timp că tratamentul acesta , recomandat de OMS, se aplică doar în spital- fiind vorba de efecte secundare ce pot fi ținute sub control doar de către medici.
În același timp, experiența dobândită în lupta cu virusul a făcut ca activitatea din spitale să fie mult mai organizată și serviciile de reanimare nu mai sunt la limită. Prognosticul pacienților de la reanimare e mai bun în ultima vreme (la ei) și sunt internați și pacienți cu stare de sănătate intermediară.
Pe de altă parte, pacienții internați sunt mai tineri în ultima vreme iar indicele de vindecare e mai bun la pacienții tineri. 

OMS se teme însă că dacă numărul de cazuri va cește în lunile de toamnă serviciile sanitare vor fi din nou suprasolicitate, ceea ce va duce la creșterea numărului de decese. La creșterea numărului de cazuri va contribui se pare răcirea vremii, dar și rămânerea îndelungată în spații închise prost ventilate , cum ar fi transportul în comun. 
update 24 09 2020
Iată cauza marelui număr de decese de la noi, legate de Covid-19:

SITUAȚIA DEZASTRUASĂ DIN SPITALELE NOASTRE ! 
INFECȚIILE INTRASPITALICEȘTI (NOSOCOMIALE) 

Au spus-o (cu cuvinte diferite): 
1. Președintele Iohannis, la conferința de presă din 23 septembrie, răspunzând la următoarea întrebare pusă de un jurnalist: 
Jurnalist: Au trecut aproximativ trei săptămâni de când vă adresam o întrebare pe această temă, iar de atunci România se menține fruntașă în clasamentul mortalității din cauza COVID-19, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al bolilor. Între timp, avem 28 de decese la 1 milion de locuitor, față de media europeană de 5 la 1 milion de locuitori. Libertatea a urmărit această temă și a pus Ministerului Sănătății mai multe întrebări, plecând de la infecțiile nosocomiale, care ar putea să fie asociate, până la timpul de spitalizare al celor care decedează din cauza COVID, timpul scurs până la spitalizare și alte întrebări, la care Ministerul Sănătății nu a avut răspunsuri. Vă întreb acum, pentru că spuneați atunci că veți discuta cu Ministrul Sănătății pe această temă, dacă ați primit vreo explicație și dacă un guvern care nu are date de bază în legătură cu o problemă atât de importantă este unul organizat.:

 Vedeți că tema spitalelor și a sănătății publice nu este o temă nouă și eu am atins această temă de foarte multe ori. Poate vă amintiți că am avut discuții chiar cu persoane din conducerea Organizației Mondiale a Sănătății, am avut semnări de documente aici, în Sala Unirii, am fost în vizite în spitale și de fiecare dată am atras atenția asupra unor lucruri care se văd simplu și asupra unor lucruri care se văd din statistici. Sistemul nostru de spitale nu funcționează bine. Spitalele nu sunt suficient de bine dotate, procedurile nu sunt suficient de clare, prevenția este de multe ori ca și inexistentă, marile măsuri de prevenție, care trebuie să meargă în adâncime în populație, practic au dispărut și rezultatul este cel pe care, din păcate, îl vedem. Sănătatea publică nu este bună. Avem prea mulți români bolnavi, avem prea mulți români care sunt bolnavi și nici nu știu. Avem prea puține controale de rutină pentru a putea preveni anumite evoluții care periclitează viața oamenilor.

Vedeți, toate aceste lucruri trebuie schimbate și ele nu se schimbă de azi pe mâine, ci se schimbă în ani și ani de reformă a sistemului. De aceea, îmi doresc după alegeri un guvern responsabil, solid, care vine cu o politică de îmbunătățire a întregului sistem de sănătate, lucru care se poate începe cu succes într-un mandat de patru ani. Mai bine ar fi un mandat mai lung și o continuitate în reformarea sistemului de sănătate, dacă vrem să ajungem vreodată la nivelul la care s-a ajuns în partea mai vestică a Uniunii Europene.

Deci este o temă extrem de sensibilă, extrem, extrem de importantă și sunt foarte hotărât să-i acord toată atenția.”

Prin urmare, președintele a răspuns întrebării legate de faptul că avem mortalitate de peste 5 ori mai mare decât media din Uniunea Europeană cu afirmația că spitalele de la noi nu funcționează bine. 

2.   Medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București a declarat pe 4 septembrie pentru pentru Europa liberă: „De ce mor românii mai mult decât alți europeni de Covid? Un rol îl joacă și infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă. Este una dintre cauze”.


3. Medicul Roxana Betea,specialist ATI la Spitalul județean Deva a declarat pentru Mediafax pe 8 aprilie: 
„Când vedem tineri care mor, noi medicii ne-am gândit că probabil e pneumonie suprainfectată. Dacă ei ajung să nu mai respire sunt puși pe ventilator. De aici încep infecțiile, cele nosocomiale, de unde chiar mori, nu din cauza Covid-19”
„Morții din România, tineri ajung să moară de infecții nosocomiale, o pneumonie suprainfectată, care nu răspunde. Ajung să dezvolte o cultură care nu răspunde la absolut nimic, la coktailuri de antibiotice 

Prin urmare, încă de la începutul lunii aprilie unii medici au semnalat că decesele numeroase legate de Covid-19  de la noi sunt pricinuite de fapt de infecțiile cu germeni multirezistenți care se află în spitalele de la noi.
Când sunt întrebați în legătură cu aceste unfecții, mulți medici români spun că există infecții nosocomiale și în alte țări.
Da, dar în mod evident sunt mult mai puține!
De câte ori mai puține?
Păi exact de câte ori sunt mai puține decese raportate la numărul de locuitori , legate de Covid-19 , în condițiile unui număr de cazuri egal sau mai mare decât la noi!