REORGANIZARE TERITORIALA

ABSORBȚIA FONDURILOR EUROPENE

Se spune, însă, că în lipsa unei  reorganizări teritoriale în sensul unei regionalizări nu am primi bani de la UE și că acesta ar fi motivul pentru care suntem pe ultimul loc la absorbția acelor fonduri.

Și că, dacă am face această fărâmițare teritorială, cu  cheltuieli enorme și o mare brambureală, dar și cu mari riscuri de dezintegrare statală, am putea lua banii de la UE.

Am căutat, atunci, niște date privind țările din UE, organizarea lor teritorială și gradul de absorbție a fondurilor UE.

În UE există 4 tipuri de organizări teritoriale:

• state centralizate
• state federale
• model scandinav-numit "stat providență"
• state regionalizate (Spania și Italia)

Am centralizat datele găsite sub forma unui tabel, țările fiind trecute în ordinea eficienței folosirii fondurilor UE

Organizare teritorială în țările europeneși procentul de absorbție a fondurilor structurale

Țara	Suprafața Km2	mii de locuitori	Nr Județe (oblaste, Comitate, Voievodate, Provincii, Departamente)	Suprafață medie/județ	Nr regiuni	Suprafață medie/regiune	Procent absorbție Fonduri structurale La sfârșitul lui 2011
Irlanda	70 273	4 722	32 comitate Stat unitar	2 196	1 regiune	70 273	48,27%
Lituania	65 303	3 535 ,5	Stat unitar		1regiune	65 303	47,98%
Suedia	441 369	9 514, 4	21 comitate Model scandinav Stat providență	21 017 126 ,3- 1 961, 5 mii loc.	8 regiuni doar una descen-tralizată	55 171	46,52%
Estonia	43 698	1 282, 9	15 regiuni Stat unitar	2 913			41,99%
Germania	357 026	81 305, 8	Stat federal tradițional		16 Länder	2 568-70 552 22 314	41,15%
Finlanda	338 144	5 422, 9	20 regiuni (districte) Model scandinav Stat providență	16 907 42 ,5-555 ,4mii loc	6 provincii	56 357	40,92%
Luxemburg	2 586	524, 8	3 districte Stat unitar		1regiune	2 586	40,58%
Austria	83 871	8 292 ,3	9 landuri Stat federal tradițional	2 601- 19 178 9 310 (415 Vienne)	3 regiuni Stat federal	27 957	39,19%
Regatul Unit	242 821	63 181, 7	20 diviziuni administrative	12 141 240, 3- 7 744, 9 mii loc.	4 entități + teritoriile de peste mări 12 regiuni	Natiune Pop. Mii loc Supr. Anglia 51 092 130 395  km2 Scoția 5 062 78 782  km2  ȚaraGalilor 2 950 20 779  km2 Irlanda de Nord 1 685 13 843  km2	38,83%
Danemarca	43 100 (2 220 093 cu insulele)	5 529 8	270 comune Model scandinav Stat providență		5 regiuni+2 insule	8 620+insule	38,28%
Portugalia	92 201	10 561 ,6	20 districte Din care 2 autonome, în Atlantic) 4 610	2 255 –10 225	3 regiuni (regiunea continentală +2 insulare)	2 333-801 18 440	37,77%
Cipru	9 251	1 120, 4	33 municipii		6 districte	1 542	37,39%
Polonia	312.679	38.501	16 voievodate Stat unitar	9 412-35 597 19 542	6 regiuni	52 113	37,23%
Slovenia	20 273	2 000	210 comune Stat unitar		1regiune	20 273	37,01%
Spania	505 911	46 754, 7	17 comunități autonome 50 provincii Stat regionalizat	29 759	7 regiuni	72 273	36,52%
Letonia	64 597	2 204 ,7	109 comune Stat unitar		1regiune	64 597	36,43%
Ungaria	93.029	10.076	19 Stat unitar	4896	7comitate grupate în  3 regiuni (aflate în proiect)	13 290	35,25%
Grecia	131 957	9 903,2	74  districte regionale Stat unitar	1 783	4 regiuni 13 periferice 7 dioceze1 reg autonomă-mănăstirea Athos	32 989 10 150	34,94%
Franța	675 417	65 967,7	96 (Consiliu general cu membri aleși) 36 570 comune Stat unitar		22 +5 peste mări Banii pentru regiuni sunt stabiliți dinainte de Stat*	8 280-45 348 25 015	34,77%
Olanda	41 530	16 733, 7	12 provincii și trei teritorii insulare Stat unitar	1 417- 4 971 2769	4 regiuni: Țările de Jos +3 regiuni insulare	5 932	33,62%
Belgia	30 528	11 116, 2	5 provincii valone, 5flamande +Bruxelles Stat federal	2 775	3 regiuni: Valonia, Flandra și Bruxelles Stat federal	10 176	32,17%
Slovacia	49 035	5 483	79  districte Stat unitar		1 regiune 4 kraj	49 035 53- 428 mii loc	27,76%
Malta	316	408, 3	68 localități Stat unitar		1regiune	316	27,29%
Cooperația transfrontalieră							26,62%
Rep. Cehă	78 870	10 190 ,2	14 regiuni Stat unitar	5 633 3 314-11 014 km2	14regiuni	5 633	26,14%
Bulgaria	110.944	7.564,5	28 Stat unitar	3962	6   reg de dezvoltare	18 490	23,55%
Italia	301 336	59 433, 7	110  8101 comune Stat regionalizat	212- 7 400 2 739	20 (5 regiuni economice)  15 regiuni cu statut normal și 5 regioni cu autonome Lărgită din 1848	4 438- 25 711 15 067 60 267	21,72%
România	238 391	19 043,7	41  județe Stat unitar	5 814 1.583 -8.697	8 regiuni de dezvoltare	29 799 2,8 milioane loc	16,51%

Am observat că statul cel mai centralizat din UE e campionul eficienței folosirii fondurilor: Irlanda. 

Urmează Lituania, din aceeași categorie. 

În privința Suediei, s- a procedat la o grupare experimentală a unor unități administrative în unele mai mari, fără a se proceda la fel în toate regiunile. Procesul nu a fost continuat,  probabil că rezultatele nu au fost satisfăcătoare. Deci eficiența absorbției fondurilor nu se datorează regionalizării, care a fost practic stopată.

(De altfel, metoda aceasta a experimentării unei noi organizări sau soluții economice  pe zone limitate s-a folosit pe scară largă În China și asta a făcut ca marele popor să evite eșecurile și soluțiile dezastruase. Orice reformă s-a aplicat mai întâi pe o zonă limitată și s-a hotărât apoi dacă să se extindă sau nu soluția. Dacă am fi făut și noi la fel după 1989, poate alta era situația noastră acum).

Urmează Estonia, ce și-a păstrat regiunile tradiționale. E și un stat mic.

Apoi Germania- care și-a păstrat landurile istorice, chiar dacă între ele sunt mari diferențe de dimensiuni. S-a vorbit despre gruparea unora mai mici, dar...nu s-a făcut.

Finlanda- model scandinav, ca în Suedia.

Luxemburg- tot unitar ( e și mic, e drept)

Austria e stat federal, așa a rămas, dar nu și-a schimbat împărțirea teritorială.

Regatul Unit- la fel.

Danemarca: model scandinav.

Portugalia are o singură regiune pe teritoriul continental și alte două regiuni în insule- deci nu e o împărțire arbitrară sau nouă. 

Cipru-insulă cu împărțirea tradițională.

Polonia a declarat niște regiuni de dezvoltare, dar păstrează și voievodatele tradiționale (echivalentele județelor noastre). Deci are o organizare teritorială similară cu ce avem noi acum. Dar absoarbe fondurile europene foarte bine!

Slovenia- o singură regiune ( e și mică, e drept)

Spania s-a regionalizat și și-a ruinat economia!

De unde avea o economie înfloritoare, după regionalizare totul s-a dus de râpă! Poate că a reușit să folosească ceva fonduri europene, dar economia țării a intrat în criză profundă.

Priviți pe această postare care ar fi explicația: 

http://nazone.ro/2012/12/autonomia-regiunilor-ruinat-spania.html

Ungaria și-a păstrat județele tradiționale, istorice, dar a declarat- în proiect, deocamdată- că înființează și niște regiuni, care nu ar desființa sau înlocui județele, ci ar avea un rol statistic , niște reprezentanți aleși dintre cei aflați în consiliile județelor, deci nici vorbă să desființeze județele. Cu toate acestea, Ungaria e mult în fața noastră la absobția fondurilor UE. De ce? O explicație ar fi aici:

http://nazone.ro/2012/12/sa-luam-exemplu-de-la-unguri.html

Ei au pus mare accent pe înfrățirea cu localitățile din Franța și astfel francezii i-au ajutat să-și facă proiectele și să le fie aprobate.( La noi ce s-a mai făcut cu înfrățirile dintre localități?)

Urmează Grecia, care e unitară, cu niște regiuni de tip nou mai mult pe hârtie,

Franța- cât se poate de unitară, cu împărțirea ei tradițională, la care se fac acum mici modificări ca să fie în trend...

Olanda- unitară- a declarat regiuni aparte regiunile de peste mări...nimic deosebit

Belgia , care e stat federal și se luptă să nu se destrame,

Slovacia- declarată o singură regiune,

Malta- tot o regiune, e mică de asemenea,

Apoi regiunile de cooperare transfrontaliere, care nu s-au dovedit atât de eficiente cum s-a crezut- dovadă că sunt pe la coadă.

Aici putem să amintim că aceste regiuni nu au dat nici un rezultat la noi și aș spune că din cauza dimensinilor lor prea mari.

http://nazone.ro/2012/12/nevoie-de-reorganizare-teritoriala.html

Dacă micile regiuni de graniță pot avea rezultate, niște regiuni gigantice, cât o țară, n-au nici o șansă.

Republica Cehă- cât se poate de unitară

Bulgaria e în situația noastră- are și ea niște regiuni de dezvoltare,  oricum, mai eficiente ca la noi, totuși.

Italia a dat-o și ea în bară cu regionalizarea. 

Oricum ea are niște regiuni unificate relativ recent și cu tendinte centripete, acum se pare că ar putea deveni un stat federal. Nimic bun pe partea economică, economia ei a luat-o rapid pe pantă descendentă după regionalizare. Iar la absorbția fondurilor europene, e penultima.

Urmăm, la coadă, noi, România. Ar trebui să tragem învățăminte din experiențele celorlalte țări europene și să nu le repetăm greșelile.

În concluzie, doar două țări europene (Spania și Italia) au aplcat o regionalizare cu descentralizare sub forma unei reforme față de situația unitară avută anterior și acest lucru a dus la înrăutățirea catastrofală a economiilor lor. Aceste țări au pornit de la o situație economică înfloritoare, și tot au ajuns acum în situație critică, dar noi, care și așa suntem în cădere liberă, cum am mai face față dacă situația s-ar înrăutăți și mai mult? 

• Țările care au avut o organizare de tip federal, provenită din evoluția istorică și-au păstrat-o neschimbată și au bune rezultate. 
• Cele mai bune rezultate în absorbția fondurilor europene le-au avut însă statele cele mai centralizate.
• Țările scandinave au declarat niște regiuni de dezvoltare și au acordat, experimental, drept de autogospodărire uneia dintre regiuni. Cum rezultatele nu au fost bune, autotitatea centrală a intervenit stopând procesul.

Ce ar trebui să facem noi, atunci?