Se afișează postările cu eticheta Europa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Europa. Afișați toate postările

sâmbătă, 18 martie 2017

Spre două Europe

Europa lor și Europa noastră


„Europa cu mai multe viteze” există deja. E suficient să vedem că noi nu suntem în „spațiul Schengen”, deși ne tot zbatem să arătăm că îndeplinim condițiile cerute pentru a fi acolo. Nu suntem nici în „zona euro”. 
Proiecte separate, la care să ia parte doar unele dintre țările din UE? Dar asta exista și până acum. Legislația UE permite asta și în prezent.


Care e adevărata problemă, ce supără de fapt ?
Ce doresc țările din Europa de Vest

În realitate, țările Europei de Vest doresc  integrarea zonei euro într-un stat federal
Dar realizarea unor organisme comune noi   (un parlament al zonei euro, un buget al zonei euro, o trezorerie europeană, un fond monetar european, eurobonduri, etc.) necesită o modificare a tratatelor europene și deci un acord unanim al celor 27, ceea ce face ca lucrurile să pară foarte complicate.  Și atunci?

Dacă Uniunea asta nu ne convine, să facem altă Uniune!

Din declarațiile liderilor politici occidentali transpare opinia lor că singurul mod de a merge mai departe ar fi scoaterea   zonei euro din Uniune și deci semnarea unui  alt tratat  anume între țările care împart aceeași monedă. 

Interesant că la acel nou tratat ar fi invitată să participe și Marea Britanie,  deși nu ar fi în zona euro și nici în UE. (conform declarației președintelui Franței François Hollande)

Prin urmare adevăratul criteriu nu ar fi moneda unică, ci gradul de dezvoltare a țărilor componente. 
Ca în vechea fabulă, acele țări ar putea spune că vor egalitate, „dar nu pentru căței”. 

Care ar fi avantajul lor? 
Bugetul celor 27 s-ar reduce, rămânând mai mulți bani în bugetul celor 19. 
În schimb, piața comună ar rămâne la fel ca acum!

Evident, asta ar însemna formarea a două Europe, chiar dacă instituțiile ar rămâne parțial comune (Comisia și Parlamentul ar reuni doar reprezentanții țărilor din zona euro ). 
Și implicit:
desființarea Uniunii Europene așa cum o știm acum. (Chiar dacă ea ar rămâne cu numele)
Desigur, asta ar provoca o ruptură cu țările din Est ce se află în afara zonei euro și care se tem exact de acest lucru.  Grupul de la  Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) a înțeles cât se poate de bine pericolul și a chemat, joi, pe partenerii lor să nu facă decât propuneri de reforme   «consensuale»

Fiind și perioadă de alegeri, viitorul Uniunii va aștepta probabil alegerile germane din septembrie. 

Noi ce așteptăm?


***************************************************

25 Martie 2017
Ieri a fost o reuniune a „celor 27” la Vatican. Papa a îndemnat la unitate, alternativa fiind slăbirea și moartea Uniunii.


Frumoasă imagine de grup a reprezentanților Uniunii Europene în jurul papei Francisc, 
în Capela Sixtină. În fundal se vede Judecata de Apoi pictată de Michelangelo. 
Le-a spus oare, ceva, această frescă oficialilor din UE?


Președintele nostru l-a invitat (în scris) pe suveranul pontif Francisc să facă o vizită de stat în țara noastră. Și ne-a comunicat că „dacă va fi posibil”, probabil suveranul pontif va veni în România.
Summit ul de la Roma
Iaca, s-a terminat și reuniunea de aniversare a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.
Reuniunea s-a terminat foarte repede, din câte am putut vedea, a avut un aer festiv, fără prea multe discuții. (Desigur, discuțiile avuseseră loc anterior). S-a semnat o declarație solemnă la sfârșit.
S-a folosit chiar același stilou ca pe 25 martie 1957.
Semnăturile șefilor de state pe Declarația finală
foto REUTERS/Remo Casilli
Declarația finală de la Roma
Declarația finală atât de așteptată a fost plină de tact.

S-au trecut în revistă succesele repurtate în cei 60 de ani.

Comentatori de la RFI califică Declarația finală adoptată la summit drept o „declarație prudentă”, care a urmărit „să îndulcească puțin primul jet (al dușului rece) pentru a ține cont de rezervele de ultim minut mai mult sau mai puțin mărturisite din partea grecilor, a polonezilor și a românilor”.

În privința conținutului, Declarația se situează mai mult în reamintirea dispozițiilor în vigoare și în extinderea prudentă a situației existente și nu o modificare majoră: nu e momentul pentru un nou tratat, nici pentru modificarea tratatelor aflate în vigoare. Nimeni nu vrea să meargă dincolo de un lung proces  de negociere, urmat de un proces aleatoriu de ratificare. 

S-a declarat dorința de unitate, de dezvoltare durabilă, de o prezență mai puternică pe plan internațional, dar nu s-a vorbit despre menținerea fondurilor pentru reducerea decalajelor între țările din Est și țările din Vest.

S-a spus că se dorește o Europă mai puternică în chestiunile importante și mai puțin prezentă în problemele secundare, ceea ce corespunde cu  al patrulea scenariu propus de către Jean-Claude Junker, intitulat « Să se facă mai puțin, dar într-un mod mai eficient » 

 „Vom colabora la nivelul cel mai adecvat atingerii scopurilor noastre, acesta putând fi nivelul Uniunii Europene sau nivelul național, regional ori local, într-un spirit de încredere și de cooperare loială, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității. Vom asigura marja de manevră necesară la diferitele niveluri pentru a consolida potențialul de inovare și de creștere al Europei”.

Adică nu vor participa toate statele la toate acțiunile.

Nu s-a pomenit de sintagma „Europa cu mai multe viteze”, care dă fiori reci românilor, dar nemulțumește și pe polonezi și greci

Nici nu era nevoie, pentru că nu denumirea contează, ci faptele. 
Nu s-a mai vorbit de mai multe viteze, ci de mai multe ritmuri și intensități.
„Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu.”
Toată lumea și-a dat seama că Europa cu mai multe viteze e un proces ce are deja vechime, care este deja autorizat prin ceea ce se numește cooperarea întărită între mai multe țări membre în toate domeniile alese de acestea.
Adică al treilea scenariu propus de către Jean-Claude Junker, intitulat « Cei care vor mai mult fac mai mult »
S-a vorbit  de „Europa zonei euro”. Adică oficial nu s-a spus că ar fi două Europe, „cu două viteze”, practic însă....e clar că așa este și așa va fi, din ce în ce mai mult.

Cine poate mai mult va face mai mult, în cât mai multe domenii ce duc la dezvoltare accentuată.

Cei care nu pot...ghinion! (Dar desigur nimeni nu îi împiedică să se dezvolte  în ritm uluitor de  accentuat pentru a reduce diferențele....ușa rămâne deschisă....hai nu plângeți. Președintele nostru părea destul de liniștit, a și spus că va vorbi cu primul ministru în legătură cu absorbția de fonduri europene. Și pe astea chiar ar trebui să le folosim, pentru că foarte probabil vor fi ultimele pe care le vom primi!)


Piața internă rămâne desigur, doar importăm foarte mult din UE.
Politica de coeziune a fost amintită în conferința de presă a președintelui nostru - sperăm că ea va fi susținută în continuare...
Politica de vecinătate  rămâne și ea, desigur.

În rest...cine poate bea și mănâncă, cine nu stă și se uită. 
Dar ce credeați?
Mai aproape e pielea decât cămașa.
Fiecare țară trebuie să se dezvolte, nu să aștepte să o dezvolte alții, că nu se va întâmpla. 
Că asta va duce la mărirea discrepanțelor existente...ce să-i faci!


Despre discuțiile purtate de către oficialitățile țărilor din Vestul Europei, vedeți aici: 

http://nazone.ro/2017/03/in-care-ue-vrem-sa-fim.html 

marți, 7 februarie 2017

Europa cu doua viteze

Reuniunea informala a șefilor de stat sau de guvern ai UE la Malta

Reuniunea informală a celor 28 de state membre ale Uniunii Europene,  la Malta pe 3 februarie a.c.

Temele oficiale de discuție au fost :
  • excluderea refugiaților din UE
  • viitorul UE după Brexit
  • pregătirea celei de a 60-a aniversare a tratatului de la Roma
Într-un context marcat de tensiuni apărute între Europa și Statele Unite, numeroși lideri europeni au criticat presiunile făcute de către președintele american asupra Europei. Doamna cancelar Angela Merkel a chemat la întărirea rolului internațional al Europei.

Președintele polonez al Consiliului UE, Donald Tusk a vorbit despre „declarații neliniștitoare ale noii administrații americane”, calificând Statele Unite drept o „amenințare” exterioară ce se adaugă la  „politica agresivă a Rusiei”, la o „Chină să spunem în plină afirmare” și la „războaiele, teroarea și anarhia din Orientul Mijlociu și din Africa”.
În același timp, „în interiorul UE crește un sentiment naționalist, din ce în ce mai xenofob”.
 Pentru a face față acestor mari probleme, președintele Tusk a chemat la „măsuri decisive și spectaculoase”.

Acestea ar fi:
  • Întărirea definitivă a frontierelor exterioare ale UE ( vedem că de fapt se referă la frontierele spațiului Schengen; Consiliul recomandă și prelungirea temporară a granițelor interioare din spațiul Schengen). (Dar noi nu suntem în UE? -n.n.) 
  • O mai bună colaborare între agenții însărcinați cu lupta împotriva terorismului
  • Apărarea păcii și ordinei în zona fără frontiere (zonele de litoral spre Mediterana, să înțelegem? -n.n.)
  • Creșterea cheltuielilor pentru apărare
  • Întărirea politicii externe pe ansamblul UE
- Cotidianul german Handelsblatt afirmă că UE va SUA pune pe lista  prevăzută a paradisurilor fiscale (cu măsurile asociate respective).
- UE va coopera cu Libia pentru a stăvili fluxul de migranți din Libia spre Italia.
(În 2016 au sosit peste 181000 de migranți clandestini prin Marea Mediterană, iar numărul de decese și de dispariții e în creștere cu fiecare an).
Comentatori de la mondialisation ca afirmă că adevărata cauză a agravării relațiilor transatlantice și a tensiunilor crescânde din interiorul UE ar fi contradicțiile fundamentale ale sistemului capitalist mondial:
  •  contradicția dintre integrarea și interconexiunea globală a economiei și divizarea sa în state naționale cu interese opuse
  • contradicția dintre caracterul social  al producției mondiale și subordonarea  la proprietatea privată a mijloacelor de producție și acumularea profitului privat de către clasa conducătoare.
Uniți vom învinge, divizați vom eșua. 
Donald Tusk a chemat conducătorii din UE să rămână uniți.
Trebuie să fie foarte clar: dezintegrarea Uniunii Europene nu va reda statelor membre o suveranitate integrală, ce e puțin mitică; în realitate, ea le va înfeuda de fapt marilor supraputeri, care sunt Statele Unite, Rusia și China. Numai împreună putem fi total independenți”.

Uniunea Europeană nu ar trebui să își abandoneze rolul de superputere comercială  deschisă celorlalți, care își protejează cetățenii și întreprinderile, păstrând principiul că liberul schimb trebuie să fie însoțit de tranzacții comerciale corecte. „Noi va trebui să apărăm de asemenea hotărât ordinea internațională fondată pe statul de drept. Nu putem să ne înclinăm în fața celor care se silesc să slăbească sau să invalideze legăturile transatlantice, garante ale perenității ordinei și păcii la nivel mondial. Ar fi bine să le amintim prietenilor noștri americani propria lor deviză: Uniți vom învinge, divizați vom eșua. ” scrie în scrisoarea asupra viitorului UE adresată de președintele Tusk celor 27 de șefi de state înainte de reuniunea de la Malta.

Comentatori din presă remarcă  însă și tendințele de destabilizare
A Malte, l’Union européenne entre cohésion et discorde
caricatură: deligne          vaporul cu însemnele UE  are în față două aisberguri: Trump și Brexit, 
                                                         iar cei de pe punte spun: 
                                   „să rămânem uniți; să ne separăm!;drept înainte!;la babord!;cu totul la tribord!
Soluția : integrare și dezvoltare.
Președintele Consiliului UE a chemat la unitate, dar pentru a se face față aprigei concurențe a marilor puteri sunt necesare eforturi majore pentru dezvoltare.
Pentru asta s-a creat în UE    EFSI.
Pe 6 decembrie 2016, Consiliul European a stabilit prelungirea Fondurilor europene pentru investiții strategice (EFSI), inițiativă far a UE în cadrul „planului de investiții pentru Europa”. Se prevede o extindere a EFSI, cu mobilizarea a 500 de miliarde de euro până în anul 2020. De asemenea s-au prevăzut îmbunătățiri operaționale după experiența căpătată în primul an de aplicare a programului. (EFSI a fost creat la mijlocul anului 2015 și avea ca obiectiv să realizeze 315 miliarde de euro suplimentar până la mijlocul anului 2018).
Principalele schimbări ale EFSI:
  • prelungirea duratei EFSI până în 2020
  • obiectiv de investiții: 500 de miliarde euro
  • mărirea garanției bugetare a Uniunii la 26 de miliarde € (dintre care 16 miliarde € vor fi disponibile până la mijlocul anului 2018)
  • creșterea contribuției Băncii europene de investiții la 7,5 miliarde €.
  • încurajarea investițiilor private
  • îmbunătățiri tehnice, privind: extinderea acoperirii geografice, includerea de sectoare suplimentare ca agricultura, silvicultura și pescuitul, aquacultura și alte sectoare eligibile în regiunile mai puțin dezvoltate sau în tranziție, acțiuni legate de schimbările climatice, caracterul complementar al investițiilor (proiecte care să remedieze investițiile ce nu sunt optime sau sunt periclitate de criza pieței), dispoziții privind transparența precum și „platforma europeană a consiliului în investiții” care să ajute statele membre să dezvolte proiecte.
Bun, dar România ce face în privința investițiilor? Ce fonduri au fost prevăzute pentru investiții în Bugetul României pe anul 2017? Participă România la programul EFSI al UE? 
Ori ne mulțumim să rămânem din ce în ce mai mult în urmă față de celelalte țări din UE?
Să ne uităm pe documentele oficiale publicate pe site ul EFSI:


Sunt figurate grafic domeniile în care s-au aprobat fonduri europene pentru investiții strategice, iar în dreapta volumul de investiții din fiecare țară (raportat la PIB): culoarea mai închisă reprezintă un volum de investiții mai ridicat. Remarcăm că România e codașă la investiții. Fruntașe sunt: Finlanda, Estonia, Lituania, Bulgaria, Italia și Spania. Iată că nu ne mai asemănăm (nici măcar) cu Bulgaria!

Ca pe urmă să ne mirăm că în UE se pune problema din ce în ce mai des a Europei cu două viteze?
Era un program pentru IMM-uri, parcă inițiat de „guvernul tehnocrat”, dar cică nu se mai dau bani pentru asta în noul buget. Mai avem întreprinderi românești?


Deja organizarea UE arată cam așa
Dar acum se propune deschis o 

Europa cu mai multe categorii de membri.

Statele din  Benelux, care sunt și fondatoare ale Uniunii Europene au prezentat o declarație comună în care punctează faptul că « diferitele căi de integrare și de cooperare crescută furnizează răspunsuri eficace la problemele cu care se confruntă în mod diferit statele membre  ».
(Adică- înțeleg eu- statele membre au probleme diferite: unele au probleme cu prea multe aeroporturi (Spania, de pildă are peste 41) , altele au probleme cu lipsa de autostrăzi , de aeroporturi și de toalete, deci pentru fiecare ar fi căi diferite)
Documentul pune accentul pe principiile de « subsidiaritate și proporționalitate », sugerând că  « UE nu va face ceea ce statele membre nu sunt în măsură să ofere ele însele cetățenilor lor  », fraza reluând criticile aduse unei Europe care face prea multe lucruri și care trebuie să -și concentreze eforturile asupra domeniilor în care   « valoarea adăugată » este fără echivoc, cum ar fi securitatea, comerțul și climatul,  Iar François Hollande a admis de asemenea că acestă Europă cu mai multe viteze va fi « una dintre căile posibile, pentru ca la Roma să putem spune  ce vrem să facem cu toții și apoi doar unii în mai multă Europa ». 
Cu alte cuvinte, să încetăm să le dăm ajutoare sociale mai mari decât salariile din țara lor sărăntocilor ăstora veniți din țările de la periferia UE și să folosim banii mai bine pentru nevoile noastre adevărate  - cam așa, nu? (n.n.)

Adicătălea, înțeleg eu, hai să ne integrăm noi, cei care vrem asta și care ne putem dezvolta corespunzător și să-i lăsăm pe cei care nu pot ține pasul să stea în zona lor de subdezvoltare, că nu putem să facem noi în locul lor eforturile de dezvoltare necesare. 

joi, 24 septembrie 2015

Oameni si foci

Vanatoarea de foci

Am văzut intr-un film documentar cum erau vânate niște foci mari, de câteva tone fiecare, care se cheama „foci elefant”.
Focile erau pe malul oceanului, în grup foarte mare. Un grup de 4-5 oameni înarmați cu niste bâte lungi s-au apropiat de grupul de foci. Unul dintre oameni s-a dus drept la una dintre foci , paremi-se chiar  un mascul enorm. La apropierea omului, foca și-a ridicat mult capul , depășind omul în înălțime. Omul i-a aplicat scurt o lovitură de bâtă în cap, iar foca s-a prăvălit la pământ. Celelalte foci s-au foit puțin, dar fără să fugă în apă sau să faca altceva notabil. Omul s-a apropiat de a doua focă și a culcat-o la pământ în același fel. Celelalte foci iarăși n-au facut altceva decât să se neliniștească puțin, dar fără sa facă nimic altceva. Oamenii au continuat, doborând una dupa alta o mulțime de foci- documentarul nu ne-a mai arătat câte anume, dar faleza era acoperită de leșuri.  
M-am întrebat de ce aceste animale, care au totuși o inteligență asemănatoare cu a altor mamifere,  stăteau în felul acesta și asteptau  fără a face nimic. Erau animale foarte masive și ar fi fost de ajuns să se bulucească toate asupra oamenilor ca să-i strivească sub greutatea lor. Aveau și dinți, cu care s-ar fi putut apăra. Ori ar fi putut să se refugieze în apă. Totuși, ele se mulțumeau să fornăie și să se balanseze puțin și atât. Cea în dreptul căreia ajungea un om cu bâtă încerca să se ferească, dar era doborată rapid, în timp ce focile celelalte asteptau  fără a încerca să intervină toate odată, sau fără ca măcar să fugă în apă. 
M-am gândit atunci că aceste animale au ca singur dușman natural ursul polar. El vânează întotdeauna o singură focă, din care poate mânca pe urmă multă vreme, așa că dacă a vânat o focă nu va mai vâna alta decât după destul de mult timp.  Așa încât focile își închipuiau că oamenii, dacă și-au luat deja o pradă nu vor mai dori alta.
Da, dar acelea erau niște animale, iar inteligența lor era limitată.



Dar ce spuneți de oamenii care gândesc oarecum asemanator?

Aflăm abia acum că la o ședință ce a avut loc prin luna iunie, la UE s-a propus ca fiecare stat din cele 28 ale UE să primeasca o COTA PARTE  din 40 000 de emigranți ce ajunseseră în Europa.  (De fapt ...fiecare stat în afară de anumite state, menționate mai departe). României i-ar fi revenit după un calcul oarecare 1700 de refugiați .
Ce a facut reprezentantul României în acest caz? Exact ca o focă, și-a închipuit că dacă acceptă acest număr de refugiați, UE nu ne va cere niciodată să primim mai mulți. 
Acceptăm 1700 de refugiati și cu asta -basta - pe vecie.

„Mai mulți nu putem
Așa că nu a contestat sistemul în sine, nici nu a vorbit despre numărul MARE de refugiați pe care noi i-am primit deja fără să ne plângem la UE (în treacăt a spus cineva la tv că România găzduiește în prezent aproximativ 80.000 de cetățeni străini, dintre care 54.000 sunt cetățeni din afara spațiului Uniunii Europene, iar 24.000 sunt cetățeni originari din state UE. În ultimul an au intrat în România aproape 13.000 de cetățeni străini, arată datele Oficiului Român pentru Imigrări, citate de Ziarul Financiar. Cei mai mulți cetățeni străini provin din Republica Moldova, aproximativ 15.500 de persoane, dar sunt și din Turcia -9.200, din China -7.600, din Siria 1.987, din SUA-1.743 si din Serbia-1.196. Cei mai mulți străini, adică 16.500 de persoane, se află în țara noastră deoarece sunt membri de familie ai unui cetățean român.)
Nu și-au pus reprezentanții noștri nici un moment întrebarea cum cum se va rezolva problema celorlalte mii de  migranți aflați deja în Italia, Grecia și Ungaria. El a crezut că nouă nu ni se va cere mai mult, deși  se vorbise despre un algoritm si un procent care să ramână ca regulă și pe viitor.

Premierul ungar s-a mobilizat imediat , s-a deplasat la organismele de conducere ale UE și a avut convorbiri cu toți șefii acestora. S-a organizat și o reuniune a grupului țărilor din Estul UE  - dar reprezentanții României au stat liniștiti acasă.

Când s-a pus problema să fie „relocați” (adică strămutați/colonizați) pe teritoriile celorlalte țări din UE (în afară desigur de Ungaria, Italia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, ce știuseră să-și apere interesele) încă 120 000 de migranși după același algoritm, nouă revenindu-ne de data asta 7000 de persoane (dintre care circa 2000 de sirieni și restul africani și afgani) , reprezentanții noștri s-au neliniștit puțin, dar tot nu le-a venit sa creadă. Cum adică, parca era vorba doar de 1700?

Tot nu s-au sfătuit ai noștri cu reprezentanții celorlalte țări care erau contra cotelor obligatorii. Au crezut că poate vor avea noroc și "năpasta" va trece de la sine. 
Și iată că la Consiliul JAI,  Polonia (care nu se stie ce a negociat cu UE) nu s-a mai opus cotelor obligatorii. Așa cp Romania nu a avut nici o șansă.

Acum ai nostri încep să ne spună ca n-o fi nici o nenorocire dacă primim 7000 de migranți, fie ei și africani , că tot nu avem locuri de munca nici pentru ai noștri. Și unde avem deja atâția asistați social, vom mai avea 7000, ce o sa fie? 

Ni se spune acum că putem să-i primim chiar cu ușurință pe cei 7000.  Încă-i bine!

(Nu   vom mai indexa pensiile cu rata inflației și conform măririi salariilor , așa că vom micșora de  fapt pensiile ca putere de cumpărare și vom imparti astfel aceiasi bani la mai multe mii de persoane. Numarul pensionarilor autohtoni va scădea rapid din pricina hranei sărăcacioase, a lipsei de medicamente și a statului în frig iarna. Banii astfel economisiți vor fi repartizați noilor sosiți, care sunt -poate- obisnuiti sa traiasca la limita subzistentei. Vor verni insa cei de la UE si vor controla conditiile lor, fiti siguri. ).
Da, s-a spus ca UE va da 6000 de euro pentru fiecare refugiat. Dar asta va fi pentru toti cei 10 ani cat va avea acel refugiat drept de rezidenta la noi. Asa ca daca impartim cei 6000 de euro la 10, aflam ca va trebui sa ne descurcam cu 600 de euro pe an pentru casa, masa, scolarizarea si ingrijirile medicale ale fiecarui emigrant. 
Sigur, unii dintre ei vor invata limba romana si poate isi vor gasi un loc de munca. Sau mai degraba, daca au ceva bani de acasa, vor porni un negot, cum au facut deja destui arabi pe la noi.
Doar ca pe cei mai scoliti ii vor opri probabil cei care fac repartizarea, doar cine imparte parte isi face, nu? Iar cei cu putine sanse de adaptare sau cei suspectati de legaturi cu organizatii teroriste vor fi indepartati din spatiul Schengen – ia ghiciti unde?  
Clar, nu aceasta e viata la care au visat migrantii cand au pornit in bejenie. Desigur ca vor vrea sa plece de aici si sa ajunga in tarile bogate din UE, asa cum si-au dorit. Doar ca li s-au luat amprentele si indata ce vor fi depistati pe teritoriul altui stat din UE vor fi returnati imediat acolo unde au fost „ relocati”. Adica la noi, daca aici fusesera repartizati. Si asta fara a li se mai plati vreo suma pentru „indulcirea hapului”, asa cum s-a facut pentru cetatenii romani si bulgari care au fost repatriati in grupuri mari din Franta sau din alte tari europene.
Acum iarasi ai nostri se leagana cu iluzia ca acesta va fi numarul final de migranti trimisi obligatoriu la noi, in regim de domiciliu fortat.  Asta, in pofida faptului ca se vorbeste despre milioane de migranti care asteapta la rand sa urmeze exemplul celor de pana acum.
Deja se spune ca cei care au traversat ilegal Mediterana in anul 2015 ar fi 350 000. Pai atunci sa ne asteptam ca si numarul de migranti repartizati noua, de data asta in mod automat si fara alte discutii, sa creasca la 20 400.  Cota pe anul asta. Si cu asta s-ar termina, oare?
Asa credeau si focile, ca nu se poate ca nenorocirea sa loveasca din nou. Dar au fost vanate pana ce nu mai ramasesera decat cateva exemplare.  Acum nu mai sunt vanate, intr-adevar, dar diversitatea lor genetica e foarte redusa (ele provin dintr-un mic numar foarte mic de exemplare ce nu au fost vanate in secolele trecute) , asa incat continua sa fie specie periclitata.

Asa ca acum intelegem de ce Ungaria a ridicat garduri la granita. 
Fiindca in felul asta, ei isi rezolva problema: emigrantii care au intrat deja la ei sunt trimisi urgent mai departe, iar UE ii repartizeaza in diferite ALTE tari, iar altii nu vor mai intra, deci in Ungaria nu va mai fi nici un azilant .
Gardul serveste si Austriei si Germaniei, pentru ca va stavili suvoiul de emigranti. Sa nu uitam ca premierul ungar s-a sfatuit cu presedintele unui partid din coalitia de guvernamant din Germania inainte de a trece la ridicarea gardurilor. De asemenea, Ungaria propune solutii pentru rezolvarea situatiei:  plati catre tarile in care se refugiaza initial azilantii (Turcia, Liban), avansand chiar si cifre. E clar ca si asta a fost discutat cu Germania, dar e mai bine sa se inceapa negocierea cu cifre avansate de Ungaria, pe care sa se discute mai tarziu cu Germania. Tot Ungaria propune ca forte maritime militare ale UE sa pazeasca in Mediterana ca sa returneze barcile cu azilanti. Desigur si asta s-a discutat "mai sus", dar e mai bine ca propunerea sa para ca vine de la cineva care vorbeste mai mult in nume propriu. 
Noi ne laudam ca nu facem garduri. Chestionat in aceasta problema, un reprezentant al nostru (parca ministrul de externe) a spus ca noi avem granite naturale care ne feresc de migranti clandestini: ” avem Dunarea!".  Se vede ca nu se uitase pe harta sa vada ca avem granite terestre spre sud-vest. Si apoi,  daca nu i-a oprit Mediterana pe migrantii acestia, credeti ca ii va opri un fluviu?
Noi ne laudam ca avem supraveghere electronica a granitelor, asa incat ii vom repera indata pe cei care ar trece ilegal frontiera. 
Bun, si dupa ce ii vom repera, ce vom face? Doar nu vom trage in ei. Daca ar fi doi-trei, i-am putea duce la postul de Politie . Dar daca sunt mii? Ni se arata corturile pregatite. Si mai departe? Daca vom incerca sa-i trimitem cu trenuri spre Ungaria, stim deja ce vor face ungurii: ii vor aresta pe insotitori si vor returna migrantii la noi., spre satisfactia Germaniei si Austriei.  
Parca tot mai buna e solutia gardului  - care a fost experimentata deja cu succes de Israel.
S-a mai spus la "tembelizor" ca de fapt noi avem nevoie sa vina popor la noi, pentru ca ai nostri a plecat in numar mare iar cei care mai sunt in tara nu prea fac copii. Chiar spuneau unii "pricepatori" ca ar trebui "sa-i atragem" pe emigranti. Dar comentatorii care spun asa ceva nu adauga si motivele pentru care romanii au plecat peste hotare iar cei care sunt aici nu prea mai fac copii: aici nu sunt locuri de munca! Complexele industriale de la noi au fost distruse sistematic. Orase intregi care fusesera create in jurul unor uriase complexe industriale sunt acum golite de locuitori, pentru ca nu mai exista locuri de munca. Orasul Onesti, de pilda, in care se aduceau inainte materii prime petroliere cu uriasele petroliere romanesti (care au disparut si ele) avea un urias combinat petrochimic - alaturi de alte patru rafinarii romanesti. Nu mai avem niciuna.  Si nu e decat un exemplu.
Tarile din Vest primesc un anumit numar de emigranti, dar ii aleg in functie de pregatire, varsta si de nevoile economiei lor. Pe ceilalti ii trimit altundeva. Unde? La cei care nu au posibilitatea sa aleaga.....
Dar noi asteptam in continuare sa vedem: poate ca fenomenul acesta se va opri de la sine, fara sa facem noi nimic. 
Credeti?  
Si inca ceva: cine credeti ca va fi mai agreat in UE: Romania, care intai a fost de acord, apoi s-a opus  categoric, apoi a fost de acord fiind silita, sau Ungaria care si-a negociat de la inceput pozitia si ramane ferm la ea, avand acordul tacit al UE?
Cine va iesi mai bine din aceasta criza> Romania, care va primi contra vointei ei oricati emigranti ii vor vi trimisi de UE, inclusiv din Ungaria, sau Ungaria, care nu va primi NICI UN EMIGRANT,  cu aprobarea UE? 

duminică, 6 septembrie 2015

Tarile ce vor fi obligate sa primeazca azilanti

Planul de la Bruxelles pentru refugiați - mecanismul de relocalizare

Domnul Jean-Claude Junker va prezenta miercuri în Parlamentul european detaliile planului de repartizare obligatorie a celor care cer azil în Europa, cu prioritate sirieni și eritreeni, care au ajuns în Italia, Grecia și Ungaria -dar și cei care vor ajunge în viitor, pentru că va fi vorba despre un mecanism permanent.

Migranții vor putea fi transferați în alte țări membre în UE , - în afară de Marea Britanie, Irlanda și Danemarca - după ce vor fi triați în centrele de triere.

Ni se spune că Marea Britanie, Irlanda și Danemarca sunt în drept să nu participe la acest mecanism. De ce oare?
Bun, am înțeles că Marea Britanie și Irlanda nu fac parte din „ spațiul Schengen”. Dar ce, România și Bulgaria sunt în „Schengen”? Dacă noi, cetățeni într-o țară membră UE vrem să stăm mai mult de 3 luni într-o țară din „spațiul Schengen” suntem expulzați. Am văzut deja avioane pline cu cetățeni români (nu contează dacă erau mai bronzați) retrimiși în țară.
Dar Danemarca? De ce nu intră și Danemarca în planul de relocare?

Pentru celelalte state se va af ecta câte un coeficient calculat în funcție de număru de locuitori, de PIB, de nivelul de șomaj și de eforturile depuse în trecut pentru primirea de refugiați. Țara care ar refuza să primească refugiați ar fi obligată să plătească în schimb un ajutor financiar.
După ce criterii vor fi triați refugiații? 
Sigur, mai întâi li se va verifica statutul de refugiat.
Dar pe urmă, după ce criterii vor fi aleși cei care vor putea rămâne acolo unde au dorit, adică în țările cu cel mai înalt nivel de trai și care vor fi cei ce vor fi trimiși să trăiască în România (de pildă) cu venitul minim garantat de la noi? Aici ar trebui să aibă ceva de spus fiecare dintre tările în chestiune.
la noi se gândește oare cineva la asta?

Refugiaților li se vor lua amprentele și vor fi obligați să rămână minim 5 ani în țara în care au fost repartizați. Dacă se vor duce în altă țară (de exemplu în Germania, Suedia sau Norvegia - așa cum doresc majoritatea - ei vor fi retrimiși în țara în care fuseseră repartizați , adică acolo unde ei nu ar fi dorit să fie. Ei vor primi drept de sejur pe o perioadă de până la 10 ani în țările în care îi va repartiza UE.
Polonia, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă se opun categoric acestui plan.

În luna iunie,  se punea problema repartizării a 40 000 de emigranți (acum, la început de septembrie se vorbește despre 160 000 iar ONU solicită să fie primiți 200 000 - câți vor fi peste alte trei luni?)
Conform Financial Times de joi 3 septembrie, un diplomat britanic de rang înalt ar fi spus: „ Noi vom prelua 0 refugiați și dacă ni se va cere vom prelua dublu mai târziu”. 
După cifrele actuale, doar 216 „persoane vulnerabile” au fost primite ca refugiați în Marea Britanie din martie 2014 și un total de 5000 de sirieni au obținut azil acolo în ultimii patru ani.
Care vor fi discuțiile ce vor urma
Miniștrii de interne vor veni cu dosarele cu documente privind migranții și toate celelalte criterii cu ocazia unui consiliu ce va avea loc pe 14 septembrie.
De asemenea, șefii de state și de guverne vor veni cu dosarele la reuniunea la nivel înalt de la jumătatea lui octombie.

Până acum am aflat doar de la televizor că ministrul nostru de externe e așteptat să vină cu cotele ce ne-au fost repartizate nouă și în același timp și că guvernanții noștri nu știu dacă vom putea face față sarcinii. Deloc încurajator, nu? Din păcate la noi locurile de muncă sunt insuficiente. Deși numărul oficial de șomeri nu este foarte mare, asta e doar pentru că sunt înregistrați ca șomeri doar cei care primesc ajutorul de șomaj iar acesta se acordă pe o perioadă limitată. După aceea...persoanele pot fi fără ocupație fără a fi șomeri. Iar la noi există multe localități în care majoritatea populației e fără ocupație! În schimb există un evident deficit de medici, infirmiere, muncitori cu înaltă calificare, ingineri cu anumite specializări, informaticieni.
Nimic despre criteriile după care vor fi selectați cei ce vor fi trimiși la noi. 
Nici un schimb de opinii și de informații cu celelalte țări din estul Uniunii Europene. 

********************************************************************************

08.09.2015
25 dintre cele 28 de state membre în UE ar trebui să accepte procente obligatorii dintre cei care cer azil. Dar mai multe capitale consideră inacceptabilă această repartizare obligatorie.
Guvernele de la Budapesta, Praga, Varșovia și Bratislava, ca și Spania  nu au fost de acord cu repartizarea obligatorie. Ca rezultat, în împărțirea făcută luni la Bruxelles Ungaria a fost exceptată de la primirea de refugiați, dar celelalte trei țări vor fi obligate- se pare - să primească acele cote de refugiați stabilite de UE.
Slovacia va putea să nu primească azilanți în primul an, în schimbul unei contribuții financiare pentru refugiații adăpostiți în celelalte țări.
Criteriile de repartizare pe țări:
  • Produsul Național Brut (atenție, nu PIB) - 40%
  • Populația  - 40%
  • Indicele de șomaj - 10%
  • Numărul de refugiați primiți înainte de 2015  - 10%
Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, ce au un reginm distinct asupra imigrației sau acordării de azil au primit derogare de la cotele stabilite. Totuși Irlanda a propus să primească 600 de persoane în iulie, iar Marea Britanie a anunțat că va primi totuși un număr de sirieni. Danemarca are un regim destul de deschis pentru refugiați.

Iată care e repartiția făcută de UE
Nu putem să nu observăm că României i-au fost repartizați 4.600 de migranți, iar Ungariei nici unul! 
Așa că Ungaria nu s-a opus degeaba: De asemenea Italia și Grecia nu mai sunt obligate să primească azilanți. Practic, azilanții din aceste țări sunt repartizați în celelalte pentru următorii 10 ani.
***************************************************************************************
08.09.2015
UE a făcut planul pentru 160 000 de migranțí, dar ONU spune că până la sfârșitul anului 2016 vor veni în Europa aproape un milion de  refugiați
În aceste condiții, cifrele deja repartizate pe țări s-ar înmulți  cu minim 5. 
ONU spune că anul ăsta vor traversa Mediterana încă 400 000, iar anul viitor cam 450 000.
***************************************************************************************
09.09.2015
Abia acum se pare că s-a aflat și în România despre cota de refugiați ce ne-a fost repartizată de UE . Am văzut la tv și o hartă cu cifrele repartizate doar unora dintre țările din Europa (nu completă, așa cum este cea de mai sus, publicată de mine aici acum 3 zile).  Nu se vorbește încă despre faptul că refugiații vor fi obligați să rămână minim 5 ani în țările în care au fost repartizați și nici despre anunțul ONU privind milionul de refugiați care urmează.
Când se vor afla și aceste lucruri în România?
Un realizator tv spune că măcar serviciile de informații ar fi trebuit să-l informeze pe președintele nostru despre hotărârile ce se pregătesc în UE înainte de anunțul oficial al domnului Jean-Claude Junker .
Dar erau informații deja existente în presa internațională, nu era nevoie să faci parte din servicii de informații ca să le afli! Iată, eu le-am aflat de acum 3 zile pur și simplu de pe internet și le-am scis aici tocmai pentru că am băgat de seamă că par a nu fi cunoscute la noi. 


sâmbătă, 5 septembrie 2015

Tarile din Europa centrala resping cotele de migranti

Cotele de migranți: Ungaria în fruntea celor ce resping această soluție

Primul ministru ungar Viktor Orban vorbește despre o invazie
Europa e divizată între compasiunea față de cei care cer azil și polemica privind incompatibilitatea dintre Europa și islam.
Primul ministru ungar, confruntat direct cu masele de refugiați ajunși la Budapesta în drum spre Germania, se neliniștește că e vorba de o invazie: „ Astăzi vorbim despre sute de mii, anul viitor vom discuta despre milioane și dintr-o dată ne vom găsi în minoritate pe propriul nostru continent”.
Primul ministru Orban a găsit un ecou solid la vecinii săi slovaci, cehi, polonezi și chiar din alte țări.
În schimb, Germania și Franța doresc primirea celor care au fugit din calea războiului din Siria. UE se pregătește să primească cererile de azil a 160 000 de persoane (în această etapă).
Dar Victor Orban și șefii de guvern din Republica Cehă, Slovacia și Polonia și-au reafirmat ieri la Praga opoziția față de sistemul de „cote obligatorii”. Ei invită în schimb Europa să adopte „măsuri viabile” pentru controlul frontierelor , luptă contra celor ce trec ilegal granițele și pentru înființarea de centre de primire în primele țări în care au ajuns azilanții.
În luna iulie, la o primă consfătuire, cele patru țări nu au acceptat să primească la un loc decât 2300 refugiați suplimentari, adică aproape cât Olanda. Primul ministru slovac Robert Fico a declarat că nu vrea să vadă într-o zi în Slovacia 100 000 de persoane venite din lumea arabă.
 De unde provin migranții

Le Figaro a publicat o hartă a provenienței celor care au cerut azil în fiecare țară europeanp la începutul acestui an, folosind statisticile Eurostat.
Țara europeană
Proveniența celor care au cerut azil în Europa
Primele 3 țări de origine, în procente
Germania
Kosovo 40%, Siria 20%, Albania 10%
Franța
Kosovo 10%, Congo 6%, Rusia 5%
Portugalia
Ucraina 44%, Maroc 8%, Pakistan 8%
Ungaria
Kosovo 70%, Afganistan 8%, Siria 6%
Republica Cehă
Ucraina 49%, Cuba 24%, Siria 6%
Polonia
Ucraina 44%, Rusia 40%, Tadjikistan 3%
Lituania
Ucraina 33%, Rusia 11%, Azerbaigean 11%
Letonia
Ucraina 44%, Vietnam 33%, Georgia 22%
Estonia
Ucraina 60%, Sudan 10%, Nepal 10%
Slovacia
Irak 40%, Fără țară 20%, Ucraina 10%
Austria
Siria 25%, Kosovo 21%, Afganistan 16%
Slovenia
Afganistan 22%, Ucraina 11%, Iran 11%
România
Siria 49%, Irak 12%, Turcia 6%
Bulgaria
Siria 46%, Afganistan 28%, Irak 15%
Grecia
Siria 26%, Afganistan 20%, Pakistan 12%
Cipru
Siria 41%, Fără stat 12%, Pakistan 7%
Croația
Siria 25%, Muntenegru 13%, Afganistan 13%
Italia
Gambia 15%, Senegal 11%, Nigeria 11%
Elveția
Eritreea 22%, Sri Lanka 11%, Siria 11%
Malta
Libia 27%, Siria 10%, Mali 9%
Spania
Siria 54%, Ucraina 9%, Algeria 6%
Belgia
Siria 21%, Afganistan 9%, Irak 8%
Luxemburg
Kosovo 26%, Muntenegru 8%, Macedonia 6%
Olanda
Siria 29%, Eritreea 5%, China 4%
Marea Britanie
Pakistan 10%, Eritreea 10%, Siria 8%
Irlanda
Pakistan 42%, Nigeria  7%, Albania 6%
Danemarca
Siria 40%, Fără țară 8%, Somalia 6%
Suedia
Siria 30%, Somalia 8%, Afganistan 7%
Norvegia
Siria 29%, Afganistan 5%, Eritreea 4%,
Finlanda
Irak 40%, Somalia 20%, Kosovo 10%


Vedem că în Germania, Franța , Portugalia , Luxemburg, Ungaria sau în țările baltice majoritatea cererilor de azil au venit din partea altor cetățeni europeni (chiar dacă nu sunt din UE): din Kosovo, Muntenegru sau Macedonia,  din Ucraina, 

În schimb, în România dar și în alte țări majoritatea e formată din azilanți din Siria , Irak, Pakistan sau Afganistan. Asta poate explica oare pozițiile diferite ale țărilor respective față de problema migrației?
*****************************************************************************************************************************8
La noi autoritățile nu comentează hotărârea luată deja (se pare) de către Germania și Franța privind „cotele” de emigranți .Ministrul nostru de externe a fost chemat la coaliția de guvernământ pentru a transmite doar care sunt cantitățile de emigranți ce ne vor fi trimiși de către Uniunea Europeană (pe lângă cei care vin oricum , ca și până acum - doar am primit anul trecut 1500 de sirieni).
Vra să zică. în timp ce țările grupului de la Vișegrad se opun categoric acestor cote, ai noștri acceptă necondiționat- fără să știe măcar ce.
Chiar dacă asta contravine Constituției României!

ARTICOLUL 3: Teritoriul


      (1) Teritoriul României este inalienabil.
      (2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.
      (3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii.
      (4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

marți, 11 august 2015

Previziuni meteo pe cinci luni

Ce prevede MeteoNews pentru Europa, în următoarele luni

Dacă la noi nu se prea hazardează meteorologii să facă previziuni, să încercăm să deducem care ar fi previziunile pentru țara noastră orientându-ne după previziunile apărute prin alte părți.
De pildă, iată ce spune web-agri fr că s-ar prevedea pentru Europa. (Desigur, la ei există și capilole detaliate pentru Franța, fiind un site francez, dar pe noi ne interesează previziunile generale pentru Europa, din care să încercăm să deducem ce ar fi și pentru noi).

(Sursă: MeteoNews) În Europa

SEPTEMBRIE 2015
Se preconizează că va fi încă multă căldură în Europa, dar mai ales în sudul, centrul și estul continentului, mai ales către Balcani și Marea Neagră, unde vor fi excedente termice remarcabile.
În schimb, din Maroc , Franța și până în Scandinavia temperaturile vor fi normale pentru perioada respectivă, iar în insulele britanice temperaturile vor fi chiar puțin sub medie. Va fi umezeală în Marea Britanie , Norvegia și Islanda, indicele pluviometric va fi aproape de normal în restul regiunilor, mai puțin în zona de la Franța la nordul Mării Negre, unde va fi oarecare secetă. 
(Vedeți pe hartă unde e Marea Neagră, apoi vă dați seama unde e România. Dați clik pentru a mări imaginea0)

OCTOMBRIE 2015
Căldura se va diminua spre sudul Mării Mediterane și zonele apropiate de Atlantic, dar și în extremitatea nord-estică a Europei. Aerul rece ar putea să se scurgă cu regularitate dinspre marea Arctică spre Europa Centrală. (Vedem pe hartă că zona rece se întinde și asupra României). Această răcire a vremii va fi însoțită de umiditate și vor fi precipitații excedentare în jurul mării Baltice. (La noi însă-nu). O puternică activitate cu ploi și furtuni este de așteptat la sud de Balcani, din Sicilia și până în Orientul Apropiat și în mai mică măsură în sud-estul Franței și Spania. În schimb va fi destul de secetos în Insulele Britanice, în nord-estul Franței, în Europa Centrală, România și Rusia .
NOIEMBRIE 2015
În Rusia va fi o vreme blândă însă destul de secetoasă. Acest caracter va fi (ceva mai atenuat) și în Europa de est și Italia. În restul Europei vor fi temperaturi mai apropiate de mediile sezoniere, ba chiar ceva mai reci în zona dintre  Benelux centrul Franței.
Precipitațiile vor fi excedentare în Scandinavia și din Europa de Est până în Grecia și Turcia, trecând și prin Italia, sud-estul Franței, estul Spaniei și Baleare. În celelalte zone precipitațiile vor fi obișnuite -  ceva mai scăzute în peninsula Iberică.


DECEMBRIE 2015

După cum vedem pe hartă, la noi vreme rece și secetoasă