miercuri, 20 mai 2020

Care pacienți cu Covid-19 să fie tratați cu prioritate?


Un studiu chinez a stabilit care sunt indiciile că un pacient cu coronavirus e în pericol de moarte.


Studiul a fost făcut pe 375 de cazuri tratate în Wuhan cu începere din luna februarie. Dintre aceștia, 201 s-au vindecat iar 174 au decedat.
Trei dintre analizele ce le-au fost făcute acestor pacienți ar fi revelatoare asupra capacității organismelor respective de a lupta cu acel virus.
Rezultatele la aceste trei teste ar putea arăta care dintre pacienții internați în spital ar fi mai periclitat și deci ar trebui să fie tratat cu prioritate (în cazul suprasolicitării sistemului medical respectiv).

Studiul chinez, ale cărui concluzii au fost pblicate în revista Nature Machine Intelligence afirmă că prin rezultatele a trei analize se poate ști cu 10 zile înainte dacă un pacient cu Covid-19 riscă să moară (cu probabilitate de 90%, dacă rezultatele celor trei analize ies prost).

LDH, limfocite, CRP
1.      Prezența prea importantă a enzimei LDH  (lactat dehidrogenasa), e primul semn. E vorba despre o enzimă prezentă în aproape toate celulele vii din corpul uman,  dar cantitatea mare arată deseori o degradare a țesuturilor, degradare ce e asociată cu mai multe boli, printre care și pneumonia..E o analiză care se recomandă și pentru urmărirea evoluției altor boli.

·         Valoare normală a concentratiei de LDH în plasmă : 190-400 UI/L (dar variază în funcție de vârstă și de metoda de dozaj folosită)
·        125-220 U/L în sânge (test piruvat 37 °C ABBOTT)

2.      Al  doilea indiciu este dat de nivelul prea scăzut de globule albe limfocite. Aceste limfocite, care constituie 20-40% dintre globulele albe, au ca rol principal activarea răspunsului imunitar. Un nivel prea scăzut arată deci că acel organism nu reușește să lupte cu virusul..
Limfocitele B produc anticorpi – proteine (gamaglobuline) care recunosc substanțele străine (antigenele) și se atașează de ele .
Limfocitele T au rolul de a recunoaște antigenele și de a regla răspunsul imun.
Anumiți factori pot influiența rezultatul testării: o infecție recentă, sau chimioterapia, sau radioterapia, sau terapia cu steroizi, ori infecția cu HIV, ori intervenții chirurgicale recente, sau sarcina, sau nivelul crescut de
stres!


Vedeți deci că stresarea în masă prin emisiuni televizate nu ne face bine deloc
!

Limfocite:

·        Numărul de celule normale pentru adulți = 800-5000 (0,8-5,0) limfocite / mcL;
·        Intervalul obișnuit pentru adulți (diferențial) = 18-45% din totalul celulelor albe din sânge;
·        Niveluri scăzute = mai puțin de 800 limfocite / mcL;
·        Niveluri crescute = mai mult de 5.000 de limfocite / mcL.
3.      Cel de al treilea marker ar fi o cantitate mare de proteină C-reactivă  (CRP). Aceasta indică o inflamație și e un semn important pentru prognosticul unei boli respiratorii. Prezența acestei proteine arată o stare inflamatorie persistentă.

Proteina C reactivă poate crește în caz de arsuri, de infecții pulmonare, de infarct, de boli cronice inflamatorii (lupus, artrită reumatoidă), boală inflamatorie intestinală sau anumite tipuri de cancer.

Asociația Americană pentru Sănătatea inimii recomandă pacienților cu valori mai mari de 2 mg/L să urmeze un tratament pentru bolile cardiace.

Valorile ce depășesc 9mg/l ar indica infecție osoasă ori artrită reumatoidă , ori tuberculoză , ori boli autoimune ori alte infecții sau chiar cancer.

Cele trei indicii laolaltă ar trebui să dea de gândit
În cazul unei faze a pandemiei în care resursele spitalicești sunt limitate și nu se știe cărui pacient ar trebui să i se dea prioritate, aceste analize simple, ce se pot face în orice spital ar indica rapid care sunt pacienții care necesită tratament de urgență.
S-ar evita situația  care se încearcă a se preveni prin măsurile de „autoizolare” – depășirea capacității de tratare din spitale.



joi, 14 mai 2020

Covid-19 agravat de poluarea aerului


Poluarea favorizează coronavirusul

Dr Maria Neira de la organizația mondială a sănătății (OMS) a declarat la BBC News că țările care au un nivel ridicat de poluare , multe dintre ele din America Latină, Africa și Asia, sunt mai amenințate de noul coronavirus.
(Cum declarația datează din luna  aprilie, doamna doctor recomanda accelerarea planurilor de prevenire).
Dr Neira a afirmat că OMS va alcătui o hartă a orașelor cele mai poluate din lume, pe baza bazelor de date de care dispune, pentru a preveni autoritățile naționale din regiunile respective să pregătească planuri de riposta sporite la epidemie (încă nu era pandemie).

Un studiu american întocmit la Harvard arătase deja că rata de mortalitate legată de Covid-19 e mai crescută cu circa 15% în regiunile în care nivelurile de poluare cu particule fine sunt ridicae și chiar au crescut în oarecare măsură în anii anteriori pandemiei.
Raportul Universității Harvard indică nivelurile de mortalitate legată de Covid-19 se suprapun zonelor cu mare densitate de populație și cu o puternică expunere la particule PM2,5.
Aceste particule, cu un diametru cam de 30 de ori mai mic decât a firului de păr, au fost și înainte legate de diferite probleme de sănătate, în special de infecții respiratorii și de cancer la plămâni
.”


Profesorul Annette Peters de la catedra de epidemiologie Ludwig Maximilian de la München a declarat la BBC News că acele concluzii ale studiului : „sunt în acord cu rapoartele precedente asupra spitalizării și mortalității cauzate de pneumonie”
”Este unul dintre primele studii care ne confirmă bănuielile și ipotezele conform cărora gravitatea infectării cu Covid-19 ar putea fi sporită de poluarea aerului cu particule” a declarat ea.
Autorul raportului, profesorul Francesca Domnici a declarat: „Sperăm că asta va contribui la împiedicarea deteriorării calității aerului, îndeosebi când auzim unele autorități  vorbind despre relaxarea regulilor în domeniul poluării în cadrul acestei  pandemii”.

Un alt studiu, efectuat de universitatea din Sienna, din Italia și de universitatea din Arthus, din Danemarca a sugerat de asemenea legătura posibilă dintre poluarea aerului și decesele cauzate de Covid-19 în nordul Italiei.
Regiunile Lombardia și Emilia-Romagna au înregistrat indici de mortalitate de circa 12%, față de 4,5% câți au fost înregistrați în restul Italiei.
Studiul, publicat în Science Direct declară: „Nivelul ridicat de poluare din nordul Italiei trebuie să fie considerat ca un cofactor suplimentar ce a dus a nivelul ridicat d emortalitate înregistrat în aceste regiuni”.
Populația, vârsta, diferitele sisteme de sănătate și o variație a politicilor d eprevenire de la o regiune la alta ar trebui să fie de aseenea luate în calcul.

În Filipine, Cesar Bugaoisan, de la Association for Respiratory Care Practitionners a declarat: „ Conform datelor noastre preliminare, aproape totalitatea persoanelor decedate în țară din cauza unui coronavirus prezentau afecțiuni preexistente, cele mai multe legate de poluarea aerului”.
Poluarea aerului ucide deja aproximativ șapte milioane de persoane în fiecare an, conform OMS.
Să nu uităm că pandemia a demarat în regiunea Wuhan din China și apoi pe valea râului Pô , din Italia, ambele regiuni  cunoscute ca fiind foarte poluate.

Dar de unde vin aceste particule?

Atmosfera terestră e încărcată de particule (PM) invizibile cu ochiul liber, dar pe care le putem observa uneori în întuneric dacă aprindem un fascicul luminos și acele particue reflectă razele de lumină.
Dar ceea ce putem observa sunt doar particulele mai mari, cu dimensiunea peste 40 de microni (µm) .
Pentru particulele mai mici, cum sunt cele de 10 microni (PM10) sau de 2,5 microni (PM2,5) avem nevoie de un echipament specializat pentru a le detecta. 

Aceste particule mici (sau aerosoli) sunt alcătuite dintr-un amestec complex de particule solide și lichide, combinație de substanțe organice și anorganice în suspensie în aer; ele pot proveni din fenomene naturale (nisip, cenușă vulcanică, brumă marină sau ceață) sau sunt imputabile activităților umane (foarte adesea legate de arderea de combustibili fosili).
Sulfați, nitrați, amoniac, funingine de carbon, prafuri minerale, clorură de sodiu, picături de apă constituie principalii compuși ai PM. Unele particule sunt emise direct în atmosferă, în timp ce altele se formează din compuși gazoși emiși (numiți „precursori de particule”). 
Aceste particule sunt transportate cu ușurință de vânt și pot să parcurgă uneori mii de kilometri înainte de a se risipi sau a se depune pe sol de precipitații.

Impactul particulelor asupra sănătății

Particulele sunt unele dintre componentele poluării aerului, în combinație cu alte gaze poluante, cum ar fi ozonul, oxidul de azot, monoxidul de carbon și dioxidul de sulf. Aceste gaze sunt prezente deasupra orașelor, în cantități variabile, în funcție de anotimp, de tehnologiile folosite pentru transport, industrie, încălzire și de practicarea agriculturii în împrejurimi.

În zonele urbane dens populate, cum e axa Wuhan-Pekin , unde se află numeroase industrii și de sisteme de încălzire bazate pe cărbune, sau în valea râului P
ô din Italia - o zonă industrială înconjurată de munți care blochează dispersarea poluării- s-au observat din satelit concentratii ridicare de poluanți în permanență.

Conform OMS poluarea atmosferică ucide peste 4 milioane de persoane pe an (mai mult decât colesterolul) , iar previziunile arată că până în 2050 vor fi 6,5 milioane de victime ale poluării aerului.



Fiecare individ este afectat în mod diferit de poluare.

În medie, un adult inhalează cam 10 litri de aer pe minut și până la 100 de litri în timpul activităților sportive.
Studiile epidemiologice arată că printre poluanți particulele sunt cele mai dăunătoare, dar efectele combinate ale diferiților poluanți nu sunt încă bine cunoscute, dar se știe că gradul de pericol depinde de compoziția și de dimensiunea particulelor aflate în aer.



În funcție de mărimea lor, particulele pătrund în organism și trec diferite bariere. 

Astfel PM10 pot să rămână în plămâni, iar cele cu diametrul de 2,5 microni sau mai mici pot să treacă bariera pulmonară și să pătrundă în sistemul sanguin. Expunerea cronică la particule contribuie la riscul de a dezvolta boli cardiovascuare și respiratorii, cum ar fi cancerul de plămâni.

Copiii, persoanele în vârstă și persoanele cu probleme de sănătate sunt cele mai vulnerabile.

La jumătatea lunii martie 2020, la începutul măsurilor de izolare, a fost prezentat pe site ul Radio televiziunii belgiene francofone (RTBF) studiul efectuat de italieni:

„Un studiu foarte serios la care au colaborat Universitatea din Bologna și cea din Bari a emis ipoteza că noul coronavirus ar fi fost favorizat în propagarea sa de poluarea aerului, mai exact de anumite particule fine aflate în număr mare în zonele poluate din Wuhan, dar și în Lombardia, Emilia-Romagna și alte centre urbane.”


De fapt nu e de mirare: organismele deja slăbite de poluare vor fi cu atât mai lipsite de apărare în fața unui atac viral.


Încă din 2003 un studiu chinez arătase o legătură puternică între concentrația de particule și Sars- precedentul coronavirus. 


De la începutul pandemiei actuale, mai multe studii coerente și convingătoare au arătat că virusul se însoțește bucuros cu particulele, acestea din urmă agravându-i efectele.


Pulicațiile italiene arată corelarea dintre concentrarea de particule fine și progresia mai puternică a coronavirusului. Publicația americană a stabilit că o creștere de un microgram de PM2,5 pe metru cub de aer conduce la o creștere a mortalității pricinuite de coronavirus cu 15%.


S-au alăturat studiile din Atena, care au arătat că primăvara este anotimpul lucrărilor agricole, în cadrul cărora se răspândesc pe câmpuri îngrășăminte azotate sau gunoi de grajd, care trimit în atmosferă particule fine care se combină cu cele provenite din orașe. Toate acestea ar transporta și particulele virale.


În alte țări, cum ar fi Franța s-a observat din vara anului 2019 că „activitățile agricole sunt responsabile de 28% din emisiile franceze de particule cu diametre mai mici de 10 micrometri, cum sunt compușii azotați și pesticidele!.



Într-un studiu publicat vineri 24 aprilie de cotidianul britanic The Guardian, oamenii de știință italieni au arătat că au găsit coronavirus în particuele de aer poluat. Ei urmează să studieze dacă poluarea poate servi de vehicul pentru SARS-CoV-2 și să contribuie astfel la contaminarea unui mai mare număr de persoane.
Literatura științifică a dovedit deja că poluarea poate trasporta alte virusuri la distanțe mari (cum ar fi virusurile rujeolei sau ale gripei aviare) și poate favoriza astfel contaminarea populației.

Cum stau lucrurile în București


Pe 2 martie aflam din presă că poluarea din București a depășit de sute de ori valorile considerate admisibile.


Ministrul Mediului a declarat că poluarea din București e cauzată de un cumul de factori, printre care arderi necontrolate de vegetație, incendiul ce avusese loc la Gara de Nord, precum și arderile operatorilor economici.
Pentru poluarea cu PM2,5 s-au înregistrat depășiri cu 900-1000% peste limitele maxim admise, datele fiind colectate și de senzorii oficiali din rețeaua națională integrați în platforma airly.eu.
Pentru PM10 s-au înregistrat depășiri de aproape 800%.


În ziarul Libertatea s-a scris despre compania americană Stericycle, care activează în domeniul reciclării produselor sanitare, care e cercetată de procurori după ce angajații companiei au fost surprinși în 2015 aruncând medicamente la groapa de gunoi de la Chiajna, deținută de către Iridex Group (în coordonare cu reprezentanții Iridex) în loc să le elimine în incineratoare speciale. Acuzațiile sunt de grup infracțional organizat, nerespectarea măsurilor obligatorii în procesul de colectare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor, infectarea apei și realizarea de operațiuni fictive în actele contabile ale companiei. Dosarul e tot în stadiul cercetărilor in rem.

Jurnalistul Vad Petrea spune că senzorii din București arată valori de peste 120 micrograme /metru cub la PM2,5 (peste 190 în centru), valoarea limită legală fiind de 20 micrograme/metrucub.


Scăderea circulației autovehiculelor cauzată de epidemie a scăzut gradul de poluare din București.


Posibil că și arderile necontrolate de deșeuri au fost mai reduse după sancțiunea primită de la UE pentru neluarea de măsuri pentru reducerea poluării din Capitală.
Iată astăzi 14 martie care sunt rezultatele măsurătorilor din București:




Graficul indicelui calității aerului
în ultimele două luni în București (conform aerlive.ro) 






 

vineri, 8 mai 2020

Covid 19 - statistica din Romania

În așteptarea relaxării

Blocați la domicilii, unii având o curte în care să  poată sta la aer, alții închiși în apartamente de bloc, așteptăm cu nerăbdare încetarea stării de urgență, ceea ce ne place să credem că ar fi semnul că epidemia dă semne a înceta.
Din păcate, însă, datele oficiale comunicate instituțiilor internaționale de specialitate nu prea arată acest lucru.
Cum numărul celor care ar putea fi infectați dar sunt (sau au fost) asimptomatici este necunoscut, datele evidențiate strict în statistici sunt ale celor care au decedat , moartea lor având legătură cu Covid-19.
(Dat fiind că în multe cazuri există și comorbidități- știți discuțiile legate de acest aspect. Dar cine e chiar perfect sănătos, dacă e să o luăm așa?)
Privind graficul sumbru al deceselor legate de epidemie, vedem cu îngrijorare că numărul lor nu a scăzut în ultima perioadă, ba chiar a crescut în fiecare zi!

Pentru comparație, am selectat și graficele din alte câteva țări din apropierea noastră.
Numărul deceselor e raportat la milionul de locuitori.
Observăm că situația noastră nu e deloc roză . Iar datele sunt chiar proaspete.
Remarcăm că situația din Germania (despre care se spunea că a stăpânit foarte bine epidemia de pe teritoriul său) este și mai gravă.
Procentul de decese de la noi este foarte apropiat de cel din Turcia (unde totuși de vreo două zile curba pare să înceapă a se aplatiza).
Iar situația surorii noastre Basarabia (cunoscută sub numele de Republica Moldova) nu este mai rea decât a noastră, ci este chiar mai bună .
Bulgaria e campioana (dintre țările considerate).
Nu am adăugat mai multe țări în grafic ca să nu devină neinteligibil.
Oricum, atenție!