Se afișează postările cu eticheta Dorel loveste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dorel loveste. Afișați toate postările

sâmbătă, 27 aprilie 2013

Dorel loveste din nou

După 20 de ani

Biblioteca Naţională a României are o clădire a cărei construcţie a durat (conform ştirii oficiale) aproape 20 de ani şi a costat peste o sută de milioane de euro.

Alte construcţii cu cost similar, în lume:





Complexul Kinaxixi în Angola
Două clădiri înalte, cu suprafaţa totală de 46000m2. 
cu magazine, birouri,locuinţe, parcaje subterane pe 6 nivele. Jumătate din cantitatea de lucrări s-a făcut într-un an, restul- probabil la fel de repede.


Complexul turnurilor Cevahir din Skoplje (în proiect)
Va avea: Patru  turnuri înalte de 130m, fiecare având 40 etaje, parter , + 2 niveluri subterane pentru parcare (capacitate: 2200)   De asemenea, un Mall ( 26000 m2 .  Turnurile vor cuprinde 1376 de apartamente,  un hotel , birouri etc.









Lucrările care au costat atât de mult ar trebui să "se învârtă după soare", mă gândesc - adică să fie exemplare ca realizare constructivă.

 Dar la noi, ce s-a făcut de banii ăştia, în 20 de ani?

Ce vedem noi chiar la intrarea în "clădirea Samsung" a bibliotecii noastre? Banii nu au ajuns şi pentru ecranele electronice, ele au fost "cadorisite" de către firma care şi-a pus numele pe clădire. 
Aleea -aparent carosabilă - care ar trebui să ajungă pănă la intrare, are o pantă care nu se racordează la trotuarul existent! Ea se termină mai sus decât trotuarul la care ar trebui să ajungă, aşa că s-a pus un gard care să mascheze râpa terminală a planului înclinat proiectat! Grozav, nu?

Culmea este că această clădire nu este de fapt funcţională

Ea nu răspunde scopului pentru care a fost construită, aceea de a oferi publicului tezaurul de publicaţii pe care îl deţine, ci nu face decât să înghită, ca o gaură neagră, imensul tezaur de publicaţii, indisponibilizându-le pentru un timp nedefinit, poate pentru totdeauna, dacă modul de lucru nu se schimbă.  Publicul are acces la un procent infim din cantitatea de cărţi şi documente, restul fiind doar luate din fostele lor locaţii, unde ar fi putut fi la dispoziţia publicului, pentru a fi ţinute aici sub cheie. La un an de la darea oficială în folosinţă a Bibliotecii, sunt disponibile doar 5% dintre cărţi şi documente! Rezultă că celelalte 95% sunt făcute indisponibile, deci confiscate, pentru a nu putea fi consultate!