marți, 15 septembrie 2020

Mortalitatea din cauza coronavirusului

 O nouă versiune a coronavirusului?

Statisticile publicate zilnic de ECDC, pe baza raportărilor din fiecare țară permit să se constate că în Europa (cel puțin) mortalitatea cauzată de coronavirus e mai scăzută decât în prima etapă a pandemiei, în ciuda faptului că într-o serie de țări din vestul Europei (Spania , Franța..) numărul de îmbolnăviri a crescut .
Pe 14 septembrie, de pidă, în Franța s-a anunțat că au fost 6158 de noi contaminări în ultimele 24 de ore, mult mai multe decât cu o săptămână în urmă și mai ales față de doar 493 de noi îmbolnăviri înregistrate în Franța pe 17 august.din Marsilia 
Totuși, numărul de decese nu a crescut în aceeași măsură, la ei,  ci a rămas stabil.
Și la noi a rămas stabil numărul de decese cauzate de coronavirul, dar din păcate a rămas la cel mai mare număr de morți raportat la numărul de locuitori dintre toate țările europene!
Să vedem statistica de azi 14 septembrie publicată de ECDC:

Țara

Număr total de cazuri de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

Număr total de decese de Covid-19 pe 14 zile raportat la 100000 de locuitori

România

86,1

3,0

Spania

270,7

1,6

Franța

153,9

0,5

Cehia

111,0

0,3

Malta

94,6

0,8

Luxemburg

92,7

0,0

Croația

83,7

1,0

Belgia

70,6

0,3

Olanda

69,2

0,2

Austria

69,1

0,3

Ungaria

65,0

0,2

Portugalia

53,9

0,4

Marea Britanie

51,1

0,2

Irlanda

45,4

0,1

Danemarca

43,3

0,1

Slovenia

40,2

0,1

Italia

32,4

0,2

Slovacia

30,4

0,1

Grecia

29,0

0,4

Norvegia

24,8

0,0

Bulgaria

24,7

1,5

Estonia

22,9

0,0

Suedia

22,7

0,2

Germania

21,7

0,1

Polonia

19,2

0,4

Islanda

16,8

0,0

Lituania

16,5

0,0

Finlanda

9,1

0,0

Lichtenstein

7,8

0,0

Cipru

4,5

0,0

Letonia

4,2

0,1

Profesorul Didier Raoult, care conduce prestigiosul complex spitalicesc IHU Méditerranée consideră că în Franța se răspândește acum o mutație a coronavirusului care e mai contagioasă, dar mai puțin periculoasă.
El consideră că „markerii de gravitate la pacienții infectați sunt acum mult mai slabi decât ce am văzut până în mai”.
Profesorul de microbiologie  consideră că un coronavirus mutant ce provine din Africa de Nord  a fost adus de persoanele care fac dese deplasări cu vaporul în Maghreb. „Dacă în luna iulie erau mulți tineri pozitivi (la coronavirus), acum sunt atinse toate vârstele, în afară de copii.” a precizat el.

Harta infectărilor pe ultimele două săptămâni, publicată de ECDC pare să confirme părerea profesorului Didier Raoult că noul val de infectări din Spania și Franța provine din nordul Africii. 
Didier Raoult consideră în același timp că nu e cazul ca populația să intre în panică, pentru că „dacă ne organizăm și ne ocupăm de oameni, mortalitatea acestei maladii nu e de speriat, ea e chiar extrem de scăzută . Prefer să liniștesc populația mai degrabă decât să o înspăimânt, pentru că panica e nesănătoasă, inclusiv la cel mai înalt nivel. Am văzut colegi care nu suportau tensiunea și făceau crize de care panică. Cei care intră în panică trebuie să plece și să lase loc celor cu nervi solizi. Situațiile de criză cer oameni care să fie calmi, hotărâți și activi”. 

Profesorul Didier Raoult sfătuiește populația să încerce să ducă o viață normală, fiind totuși atentă să nu facă excese care „ne supraexpun, pe noi și familiile noastre, riscului de  a transmite această boală contagioasă”.
În ceea ce îl privește, profesorul spune că își petrece viața dându-și cu alcool pe mâini. 
El consideră că e „de bun simț” ca francezii să reducă adunările și în special pe cele care presupun raporturi sociale de prea mare apropiere, cum ar fi nunțile. „Se știe că la Marsilia, nunțile din familiile de romi sau sărbătorile din comunitățile de evrei au fost surse de contagiune extrem de importante” a spus el.
În privința testelor, Didier Raoult se mândrește că a organizat la IHU testare în masă, cu rezultate rapide , obținute după aproximativ 8 ore: ”Aici asta funcționează bine, pentru că ne ocupăm. În fiecare zi, la IHU îmi pun problema organizării. Fac schimbări la fiecare două zile, pentru că fluxul se schimbă, orarele se schimbă, oamenii vin să se testeze începând de la 6 dimineața și merge foarte bine. Am început să distribuim tichete ca la supermarketuri, așa încât oamenii nu se bat la coadă ci, dacă știu că mai au de așteptat 2 ore, pot pleca să facă altceva și să revină la coadă fără să-și piardă rândul. ”


Opinia OMS
(conform unui articol publicat de franceinfo cu AFP France Télévisions). 

Hans Kluge, directorul secțiunii europene a OMS a declarat că situația sanitară se va înrăutăți în octombrie și noiembrie. 
Profesorul Bruno Lina, virusolog la Universitatea din Lyon și membru al Consiliului științific a declarat că a fost observată o mutație genetică a anumitor sușe ale virusului, dar că nu poate fi trasă concluzia că asta modifică dinamica epidemică. 
„Letalitatea virusului nu s-a schimbat, dar mortalitatea lui a scăzut”.
(Letalitatea fiind capacitatea bolii de a ucide, iar mortalitatea reprezentând numărul de decese care rezultă ca urmare a unui număr mai mare de factori, pe lângă agentul infecțios: pacientul, tratamentul, contextul geografic, procedura, saturația serviciilor sanitare...).
Prin urmare, aceasta este explicația pentru numărul relativ scăzut de decese din Europa (nu și la noi) în condițiile numărului crescând de îmbolnăviri.

Tratamentul clinic pentru Covid-19 în Europa.

Deși tot nu se folosește un vaccin și nici nu a fost stabilit un medicament specific pentru Covid-19, medicii (din Franța cel puțin) văd acum mai limpede ce tratament să applice bolnavilor spitalizați din cauza coronavirusului.
Nu se mai practică in mod sistematic intubarea pacientului . Dacă la începutul epidemiei prima atitudine era de a se recurge foarte repede la ventilația artificială, adică la adormirea completă a pacientului și la intubarea lui pentru a- conecta la aparatul de respirație artificială, profesorul Jean-Damien Ricard, reanimator la spitalul Louis -Mourier din Colombes (Hauts-de-Seine) a declarat pentru franceinfo că această tehnică ducea la creșterea riscului de îmbolnăvire cu boli nosocomiale, care scad șansele de supraviețuire. În prezent medicii francezi preferă oxigenoterapia, care constă în administrarea de oxigen pacientului într-un mod munt mai puțin invaziv. „Două furtunașe care se pun în nas, e foarte ușor” a explicat Jean-Damien Ricard.

În privința medicației, ultimele cercetări au arătat că folosirea corticoizilor reduce mult riscul de complicații pulmonare la pacienți.
Profesorul Djillali Annane, șeful serviciului de reanimare de l sptialul Raymond-Poincaré din Garches a declarat că folosirea corticoizilor reduce riscul de deces cu 20% și deci metoda se aplică în mod curent la bolnavii grav. 
Se specifică în același timp că tratamentul acesta , recomandat de OMS, se aplică doar în spital- fiind vorba de efecte secundare ce pot fi ținute sub control doar de către medici.
În același timp, experiența dobândită în lupta cu virusul a făcut ca activitatea din spitale să fie mult mai organizată și serviciile de reanimare nu mai sunt la limită. Prognosticul pacienților de la reanimare e mai bun în ultima vreme (la ei) și sunt internați și pacienți cu stare de sănătate intermediară.
Pe de altă parte, pacienții internați sunt mai tineri în ultima vreme iar indicele de vindecare e mai bun la pacienții tineri. 

OMS se teme însă că dacă numărul de cazuri va cește în lunile de toamnă serviciile sanitare vor fi din nou suprasolicitate, ceea ce va duce la creșterea numărului de decese. La creșterea numărului de cazuri va contribui se pare răcirea vremii, dar și rămânerea îndelungată în spații închise prost ventilate , cum ar fi transportul în comun. 
update 24 09 2020
Iată cauza marelui număr de decese de la noi, legate de Covid-19:

SITUAȚIA DEZASTRUASĂ DIN SPITALELE NOASTRE ! 
INFECȚIILE INTRASPITALICEȘTI (NOSOCOMIALE) 

Au spus-o (cu cuvinte diferite): 
1. Președintele Iohannis, la conferința de presă din 23 septembrie, răspunzând la următoarea întrebare pusă de un jurnalist: 
Jurnalist: Au trecut aproximativ trei săptămâni de când vă adresam o întrebare pe această temă, iar de atunci România se menține fruntașă în clasamentul mortalității din cauza COVID-19, potrivit Centrului European de Prevenire și Control al bolilor. Între timp, avem 28 de decese la 1 milion de locuitor, față de media europeană de 5 la 1 milion de locuitori. Libertatea a urmărit această temă și a pus Ministerului Sănătății mai multe întrebări, plecând de la infecțiile nosocomiale, care ar putea să fie asociate, până la timpul de spitalizare al celor care decedează din cauza COVID, timpul scurs până la spitalizare și alte întrebări, la care Ministerul Sănătății nu a avut răspunsuri. Vă întreb acum, pentru că spuneați atunci că veți discuta cu Ministrul Sănătății pe această temă, dacă ați primit vreo explicație și dacă un guvern care nu are date de bază în legătură cu o problemă atât de importantă este unul organizat.:

 Vedeți că tema spitalelor și a sănătății publice nu este o temă nouă și eu am atins această temă de foarte multe ori. Poate vă amintiți că am avut discuții chiar cu persoane din conducerea Organizației Mondiale a Sănătății, am avut semnări de documente aici, în Sala Unirii, am fost în vizite în spitale și de fiecare dată am atras atenția asupra unor lucruri care se văd simplu și asupra unor lucruri care se văd din statistici. Sistemul nostru de spitale nu funcționează bine. Spitalele nu sunt suficient de bine dotate, procedurile nu sunt suficient de clare, prevenția este de multe ori ca și inexistentă, marile măsuri de prevenție, care trebuie să meargă în adâncime în populație, practic au dispărut și rezultatul este cel pe care, din păcate, îl vedem. Sănătatea publică nu este bună. Avem prea mulți români bolnavi, avem prea mulți români care sunt bolnavi și nici nu știu. Avem prea puține controale de rutină pentru a putea preveni anumite evoluții care periclitează viața oamenilor.

Vedeți, toate aceste lucruri trebuie schimbate și ele nu se schimbă de azi pe mâine, ci se schimbă în ani și ani de reformă a sistemului. De aceea, îmi doresc după alegeri un guvern responsabil, solid, care vine cu o politică de îmbunătățire a întregului sistem de sănătate, lucru care se poate începe cu succes într-un mandat de patru ani. Mai bine ar fi un mandat mai lung și o continuitate în reformarea sistemului de sănătate, dacă vrem să ajungem vreodată la nivelul la care s-a ajuns în partea mai vestică a Uniunii Europene.

Deci este o temă extrem de sensibilă, extrem, extrem de importantă și sunt foarte hotărât să-i acord toată atenția.”

Prin urmare, președintele a răspuns întrebării legate de faptul că avem mortalitate de peste 5 ori mai mare decât media din Uniunea Europeană cu afirmația că spitalele de la noi nu funcționează bine. 

2.   Medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București a declarat pe 4 septembrie pentru pentru Europa liberă: „De ce mor românii mai mult decât alți europeni de Covid? Un rol îl joacă și infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă. Este una dintre cauze”.


3. Medicul Roxana Betea,specialist ATI la Spitalul județean Deva a declarat pentru Mediafax pe 8 aprilie: 
„Când vedem tineri care mor, noi medicii ne-am gândit că probabil e pneumonie suprainfectată. Dacă ei ajung să nu mai respire sunt puși pe ventilator. De aici încep infecțiile, cele nosocomiale, de unde chiar mori, nu din cauza Covid-19”
„Morții din România, tineri ajung să moară de infecții nosocomiale, o pneumonie suprainfectată, care nu răspunde. Ajung să dezvolte o cultură care nu răspunde la absolut nimic, la coktailuri de antibiotice 

Prin urmare, încă de la începutul lunii aprilie unii medici au semnalat că decesele numeroase legate de Covid-19  de la noi sunt pricinuite de fapt de infecțiile cu germeni multirezistenți care se află în spitalele de la noi.
Când sunt întrebați în legătură cu aceste unfecții, mulți medici români spun că există infecții nosocomiale și în alte țări.
Da, dar în mod evident sunt mult mai puține!
De câte ori mai puține?
Păi exact de câte ori sunt mai puține decese raportate la numărul de locuitori , legate de Covid-19 , în condițiile unui număr de cazuri egal sau mai mare decât la noi!


marți, 1 septembrie 2020

Începerea școlilor în diferite țări europene


Începerea școlilor în diferite țări europene


În paralel vom vedea și situația raportată la ECDC pe ultimele 14 zile , raportată la numărul de locuitori din fiecare țară.

În Franța
Un grup de medici din Franța consideră că elevii ar trebui să poarte măști peste vârsta de 6 ani.

Situațía epidemiei în ultimele două săptămâni, în Franța e următoarea: (conform raportărilor la ECDC)

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
92,5
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,3


Protocolul sanitar prevăzut de Ministerul educației naționale din Franța este criticat de acești medici, care consideră că regulile ar trebui înăsprite.
”Dincolo de riscul sanitar, mai e și riscul închiderii a zeci de clase și al creșterii inegalităților de învățământ și în final al dezorganizării pe termen lung a economiei și societății”  
Ei propun  "să se recomande purtarea măștii în locuri închise pentru toți copiii de peste 6 ani", considerând că niște copii sub 11 ani sunt la fel de contaminanți ca și adolescenții sau adulții. Totuși, Centrul european de prevenire și control al bolilor (ECDC) avirmă că nu se știe în ce măsură copiii asimptomatici pot infecta alte persoane.
Grupul de medici cer și reguli mai stricte privind aerisirea spațiilor și "proceduri dedicate în zonele cu mare circulație " pentru a se evita să fie închise școli întregi dacă se găsește un caz.
Se sugerează să se meargă la "alternând prezența cu învățământul la distanță ", să se limiteze contactul între clase și să se organizeze o "eșalonare a recreațiilor și a pauzelor de masă ".
Elevii sunt așteptați în băncile școlilor la 1 septembrie- În Franța.
Dar nu e clar ce se va întâmpla în cazul creșterii cazurilor de îmbolnăviri.
A fost adoptat un protocol sanitar nu foarte rigid, cu purtarea de măști doar de către adulți și de către elevii mai mari de 11 ani, atunci când nu pot fi respectate regulile de distanțare în spațiile închise. Distanțarea fizică nu e obligatorie dacă nu e material posibilă sau dacă nu dă posibilitatea primirii tuturor elevilor.
Asta, în condițiile în care în Franța a crescut numărul de cazuri noi.
Protocolul a fost stabilit când epidemia era  în scădere, dar în prezent mai mulți specialiști cer reguli mai stricte.
Conform Le Parisien, ministerul Educației naționale din Franța a întocmit trei planuri de reîncepere a școlilor ce se vor desfășura în funcție de evoluția epidemiei.
Vor fi adaptări stabilite la reuniuni între prefecți, agenți de sănătate și rectori din fiecare regiune

Un decret stabilise ca persoanele considerate vulnerabile la Sars-Cov și familiile lor să beneficieze de activitate parțială la locul de muncă.
Printr-un nou decret publicat pe 30 august, persoanele considerate vulnerabile au fost stabilite ca fiind cele ce suferă de cancer evolutiv sub tratament imunosupresiv,  cu vârsta peste 65 de ani și suferind în plus de diabet asociat cu obezitate  sau cu complicații „micro sau macrovasculare” , persoanele dializate sau prezentând o insuficiență renală severă. Cei enumerați  vor putea să beneficieze de program parțial de lucru, la recomandarea medicului.  (În Franța, desigur)
În Franța, zonele în care virusul are o circulație activă (ZCA), stabilite pe baza ansamblului indicatorilor produși de Sănătatea publică din Franța dă posibilitatea prefecților din zonele respective să ia măsuri ca:
- limitarea sau interzicerea adunărilor

- închiderea parțială sau completă a localurilor ce primesc public neesențiale
- limitarea deplasărilor în teritoriu (100 km, sau limitare la un oraș sau departament)
Măsurile sunt adoptate de comun acord cu aleșii locali și cu autoritățile sanitare locale.
În plus, autoritățile sanitare pot lua împreună cu prefectul măsuri ca:
- întărirea gesturilor barieră (mască obligatorie, întărirea controalelor, sancțiuni administrative pentru localuri) 
-întărirea capacității de depistare
- mobilizarea așezămintelor sanitare și mărirea capacității lor în caz de necesitate.

Principalele criterii pentru declararea unei zone ZCA sunt indicele de incidență mai mare de 50/100000 de locuitori și o dinamică epidemică defavorabilă (creștere rapidă a indicelui de incidență).
Indicele de incidență (TI) reprezintă numărul de noi îmbolnăviri observate într-o perioadă dată. În cazul Covid-19, indicele se calculează pe baza numărului de teste de depistare (RT-PCR) pozitive la 100000 de locuitori, pe săptămână.

Începerea școlilor în Germania: diferențe regionale

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
21,0
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,08


În Germania, unii dintre elevi au început coala la jumătatea lunii august. Se observă diferențe de protocol sanitar în diferitele state din federație, chiar dacă sunt și elemente comune. Clasele trebuie să fie aerisite cu regularitate, elevii care prezintă simptome sunt imediat izolați, iar personalul poate fi testat gratuit. În anumite landuri , cum Mecklembourg-Pomerania-Occidentală , ce a fost doar puțin atins de virus elevii nu poartă măști și nu trebuie să respecte distanțe de siguranță. Ca și în Franța, elevii sosesc la școală conform unui orar decalat, pentru a se evita îmbulzeala. În schimb în alte regiuni purtarea măștii este obligatorie pentru toți în spațiile închise, iar în unele landuri chiar și în curțile școlilor.

Începerea școlilor în Belgia: măști pentru toți cei peste 12 ani

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
48,9
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,53

Primul ministru belgian Sophie Wilmès a anunțat că toți elevii încep școala pe 1 septembrie, școala fiind de luni până vineri. Spălarea mâinilor și a suprafețelor și aerisirea spațiilor vor fi întărite. Doar adulții for trebui să respecte distanțarea de siguranță de 1,50m și să poarte măști dacă situația o cere la scoala primară sau la grădiniță. În schimb, la colegii și licee purtarea măștii este obligatprie cu începere de la vârsta de 12 ani.

Începerea școlilor în Elveția: spălarea pe mâini și profesori cu mască.

În Elveția, școala începe pe 10 august în cele mai multe cantoane. Se observă diferențe între regiuni, ca și în  Germania. Cei care au mai puțin de 15 ani nu sunt obligați să poarte mască. Masca e obligatorie la licee, dar elevii trebuie să se spele cu toții cu regularitate pe mâini și să respecte pe cât se poate o distanță de 1,5 m . Profesorii trebuie să poarte mască în permanență din momentul în care nu pot păstra distanța de 1,5 m de alte persoane.Unele școli au montat și parapete din plexiglas în clase pentru a evita purtarea de măști. Clanțele și întrerupătoarele sunt curățate de cel puțin două ori pe zi, iar tablele cel puțin o dată.


Începerea școlilor în Italia: măști de la 6 ani și pupitre individuale

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
24,8
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,13



În Italia, în condițiile unei recrudescențe a numărului de îmbolnăviri, la jumătatea lunii august ministrul Sănătății Roberto Speranza s-a arătat îngrijorat de scăderea vârstei celor ce se îmbolnăvesc , ajungând la media de 39 de ani. În aceste condiții, ministrul a ordonat închiderea discotecilor și a tuturor localurilor de petrecere nocturnă și a impus purtarea de măști seara în locurile publice frecventate.
După o izolare severă de două luni- în martie și aprilie și apoi o lentă destindere , deschiderea școlilor din Italia e prevăzută pentru jumătatea lunii septembrie.
În Italia, ce a fost epicentrul epidemiei din Europa, guvernul prevede o redeschidere a învățământului școlar la jumătatea lunii septembrie , dar tensiunile sunt foarte puternice în țară și popukația se teme de o reîncepere a contaminărilor. Începerea școlilor ar fi sfârșitul izolării.
Conform protocolului sanitar, elevii vor trebui să respecte o distanță de un metru între ei și vor avea pupitre individuale. Dacă nu se poate respecta distanța, masca va fi obligatorie pentru toți cei de peste 6 ani. Clădirile d eînvățământ școlar vor avea o sală pentru primire și pentru izolarea cazurilor suspecte.
 

Începerea școlii în Marea Britanie: Scoția are reguli proprii.

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
25.02
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,19


În Scoția școlile au început deja și elevii nu sunt obligați să poarte măști, chiar dacă unele școli cer acest lucru. De asemenea, acolo nu se respectă distanțare fizică între ei , dar respectă distanța de doi metri față de învățători și profesori.
Au fost organizate culoare cu sens unic și de asemenea se practică spălarea frecventă a mâinilor.
În Anglia școlile încep pe 1 septembrie . De fapt se pare că nu a fost stabilit nici un protocol sanitar precis la scară națională.
Unele sindicate au cerut să se instaureze o alternanță a cursurilor o săptămână din două.
Cu siguranță elevii ce prezintă unele simptome vor rămâne acasă, înghesuiala elevilor va fi redusă și spălarea regulată a mâinilor este obligatorie.


Începerea școlilor în Spania: Mare risc.

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
221.09
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
0,95

Observăm o creștere foarte mare a numărului de cazuri . Dar mortalitatea nu a depășit totuși 1/100000.

Conform recomandărilor naționale de acolo, din luna iunie masca e obligatorie cu începere de la colegiu, iar pentru cei mai mici , de la 6 ani doar în timpul transporturilor școlare. De fapt, cele 17 comunități autonome din Spania pot decide individual măsurile pe care să le ia. Fapt ce e considerat periculos de unii comentatori. Dar dacă ne uităm pe harta îmbolnăvirilor din Spania vedem că e mare diferență între regiunile de acolo și asta justifică și măsuri diferite de protecție.

În România

Număr de cazuri în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
84,1
Număr de decese din Covid-19 în ultimele 14 zile/100000 locuitori:
3.05
Număr foarte, foarte mare de decese, care întrece cu mult decesele din celelalte țări europene!
De pildă, aproape  același număr de îmbolnăviri ca și în Franța (proporțional cu numărul de locuitori), dar de 10 ori mai multe decese decât acolo!
Nici chiar în Spania, unde numărul de cazuri a crescut brusc în ultimul timp (probabil în urma valului de turiști) și a ajuns să fie de aproape trei ori mai mare decât la noi, numărul de decese nu a ajuns nici la o treime din numărul de decese de la noi!
Ce se întâmplă în spitalele de la noi, fraților!?!









Conform protocolului elaborat, în colaborare cu UNICEF, există trei scenarii posibile de desfășurare a cursurilor școlare , în funcție de gravitatea evoluției epidemiei la noi.
(
Materialul a fost elaborat de către o echipă de 18 directori implicați în implementarea modelului ”Educație incluzivă de calitate” și reprezentanți ai instituțiilor județene din Bacău, fiind inițiat și coordonat de către UNICEF în România).
În funcție de numărul de bolnavi din fiecare  localitate se vor adopta măsurile din fiecare dintre scenarii.
Scenariul verde (risc mic sau deloc): mai puțin de un caz la mia de locuitori (adică mai puțin de 100 de cazuri/100000 de locuitori) detectat zilnic în ultimele 14 zile – cursurile se fac fizic la școală. 
Scenariul galben (risc mediu): 1-3 persoane medie zilnică în ultimele 14 zile (adică mai puțin de 300 /100000) – cursurile se țin mixt. 
Scenariul roșu – peste 3 cazuri (adică peste 300/100000) =(risc mare), în care școala se închide și se țin cursuri doar online.

După cum vedem pe hărțile publicate de ECDC, cea mai gravă situație, colorată cu maron închis pe hartă, e cea în care număru de cazuri noi pe ultimele 14 zile e mai mare de 120/100000 de locuitori. În scenariul nostru, acele zone s-ar încadra în „galben”-risc mediu, căci riscul mare ar fi abia la peste 300.
Conform acestei clasificări, chiar dacă harta noastră e colorată de ECDC îngrijorător, arătând o situație printre cele mai grave din Europa, conform medicilor specialiști de la noi riscul ar fi între „mic” și ”scăzut”.

Ce e de făcut în fiecare scenariu:

Scenariul Verde Începerea anului școlar cu frecvență normală, în condiții stricte de asigurare a sănătății tuturor elevilor, a cadrelor didactice și a personalului din școli

orar flexibil de începere a activităților, reducerea grupelor/claselor, reamenajarea spațiului (libertate de decizie la nivelul școlilor, având în vedere diferențele privind spațiile școlare existente și numărul de schimburi în care lucrează; posibil mutarea unor clase în spațiile excedentare sau apelarea la containere moderne); 
amenajarea spațiilor exterioare ale grădinițelor în vederea desfășurării unui număr mai mare de activități de învățare în aer liber; 
suspendarea programului ,,Școala altfel” la toate nivelurile de învățământ; 
identificarea și angajarea de personal suplimentar: didactic, nedidactic, auxiliar, de îngrijire, medical; suplinirea unor activități didactice, de către asistenți - elevi/studenți care se pregătesc pentru cariera didactică și fac practică pedagogică; 
desfășurarea de activități remediale pentru copiii/elevii care nu au participat la învățarea online/la distanță; 
realizarea unor adaptări curriculare diferențiate/individualizate, la nivelul fiecărei școli; 
sprijin din partea autorităților pentru liceele tehnologice în vederea susținerii practicii curente și comasate la agenții economici (HORECA). În caz contrar, va exista pericolul ca elevii să nu poată beneficia de aceste servicii atât de necesare pentru viitorul meseriei alese; 
vizite în școli și asigurare de consiliere din partea unor experți în sănătate publică; prezentarea punctului de vedere al/normativelor Direcțiilor de Sănătate Publică și verificarea unității școlare înainte de începerea anului școlar pentru autorizarea funcționării prealabile și nu prin asumarea de către directorii unităților de învățământ; 
asumarea de către părinți a carantinării în cazul apariției cazurilor de îmbolnăvire în colectivitate; 
interzicerea accesului părinților în școală/grădiniță; proceduri de aducere și preluare a copiilor de la grădiniță fără intrare în spațiul școlar.
Scenariul Galben Începerea anului școlar în condiții de cursuri organizate după un model mixt/hibrid (alternativ, jumătate de clasă vine la școală, jumătate participă online), în condiții stricte de asigurare a sănătății tuturor actorilor școlari. Prioritate: preșcolarii, elevii claselor pregătitoare – a IV-a și elevii din anii terminali
✔ obligativitatea participării tuturor preșcolarilor și elevilor la un minim de activități desfășurate de cadrul didactic online, precum și întocmirea unei proceduri de prezență online;
✔ activitatea online de tip asincron; orar flexibil;
✔ angajarea/detașarea, pe o perioadă determinată, de personal medical în număr suficient;
✔ asigurarea pentru cadrele didactice a unor cursuri de dezvoltare a competențelor digitale și adaptărilor curriculare în format online pentru toți copiii și, în mod particular, pentru copiii vulnerabili;
✔ reducerea presiunii volumului de muncă al cadrelor didactice prin simplificarea sau scăderea numărului documentelor de elaborat și a altor responsabilități administrative, în condițiile în care vor fi solicitate suplimentar în predarea-învățarea-evaluarea în sistem hibrid (blended-learning);
✔ ajustarea curriculară (prin condensare/prioritizare) și a metodologiilor de evaluare;
✔ planuri pentru învățare accelerată și educație remedială;
✔ predare colaborativă la nivel de școală, acolo unde sunt mai multe clase pe nivel;
✔ accesarea de fonduri pentru digitalizarea unităților de învățământ, conectarea la internet și pentru achiziția unor pachete pentru învățarea digitală;
✔ vizite în școli și asigurare de consiliere din partea unor experți în sănătate publică; prezentarea punctului de vedere/normativelor DSP și verificarea unității școlare înainte de începerea anului școlar pentru autorizarea funcționării prealabilă și nu prin asumarea de către directorii unităților de învățământ;
✔ dezvoltarea unor protocoale specifice de securitate și sănătate pentru personal, elevi și comunitatea școlară largă, completate de Ghiduri prezentate și discutate cu toți beneficiarii;
✔ parteneriate cu părinții, pentru continuarea/extinderea/susținerea activităților de învățare desfășurate de copii/elevi în familie; transmiterea informațiilor cheie către îngrijitorii și familiile elevilor cu privire la aplicarea protocoalelor de igienă și igienizare, la regulile nou instituite.

Scenariul Roșu Cursuri organizate exclusiv în sistem online 
✔ redimensionarea duratei unei lecții în context online și a categoriilor de activități propuse elevilor; regândirea orarelor, la nivelul fiecărei școli;
✔ formarea unor grupuri de experți care să ofere ghiduri și metodologii cu exemple concrete, eficiente în didactica predării-învățării-evaluării exclusiv în sistem online, la diferite vârste și pe diferite discipline;
✔ formarea cadrelor didactice pentru reconfigurarea întregii practici educaționale în context exlusiv online;
✔ accesarea de fonduri pentru digitalizarea unităților de învățământ, conectarea la internet și pentru achiziția unor pachete pentru învățarea digitală și sprijinirea cadrelor didactice pentru achiziția dispozitivelor necesare și a accesului la aplicații informatice necesare;
✔ accesul la platforme online recunoscute, oficiale, ușor de utilizat de către elevi (și părinți în cazul preșcolarilor), completat de kit-uri de învățare tipărite, pentru copiii din zone/familii defavorizate, care nu au acces la resurse online;
✔ obligativitatea participării preșcolarilor/elevilor la un minim de activități propuse de către cadrul didactic, precum și întocmirea unei proceduri de prezență online;
✔ ajustarea curriculară, prin condensare/prioritizare, cu accent doar pe competențele de bază și care permit progresul în învățare la nivelul următor; reconfigurarea metodologiilor de evaluare, în condițiile procesului educațional desfășurat exclusiv online.

Conform acestor încadrări e puțin probabil (sperăm) să fie aplicat scenariul roșu.
Prin urmare nu ar fi neapărată necesară tableta pentru toți copiii.

Observăm că la noi nu se vorbește de spălarea mâinilor, curățarea frecventă a întrerupătoarelor, clanțelor și tablelor și de aerisirea spațiilor. (Așa cum vedem că se vorbește consecvent în alte țări).
Ar fi cam greu să fie obligați copiii să se spele des pe mâini, dacă ei folosesc haznale fără apă curentă și care n-au fost nici măcar văruite de curând.
Chiar și noi, cei aflați în Capitala țării, suntem nevoiți - dacă petrecem mai mult timp departe de locuință- să folosim niște haznale portabile îngrozitoare în locul unor facilități sanitare decente.
Grupurile sanitare publice care existau înainte de 1989 au fost în mare parte desființate. Nu erau de nasul nostru? În locul lor au fost plantate acele haznale portabile, „botezate” în mod eufemistic „toalete ecologice”. Ecologice sau nu, sunt orice altceva în afară de toalete. Adică nu sunt locuri în care cineva și-ar putea aranja toaleta. Sau spăla pe mâini.