Se afișează postările cu eticheta traditii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traditii. Afișați toate postările

miercuri, 27 februarie 2013

1 Martie

Mărţişorul

tradiţie în toate teritoriile locuite de traci


Numele , Martis si Mărţişor, sau Marteniţa înseamnă " martie mic"  diminutivul  lui Marte. 
Această tradiție există nu doar în România, Basarabia (Republica Moldova) și Bucovina (Ucraina de sud-vest) ci şi în Bulgaria, Macedonia, nordul Greciei, estul Serbiei,   precum și în Valahia Moravă din  estul Republicii Cehe.
Etnologii  văd această tradiţie ca pe un patrimoniu tracic (substrat comun al acestor țări). 
Într-adevăr, în toată această zonă întinsă, în care se află acum aceste ţări sau regiuni, au locuit în vechime tracii.
Hartă din anul 25 înainte de JC,
când istoricii au descris o revoltă a tracilor împotriva stăpânirii romane.
Tracii nu mai doreau să fie recrutaţi pentru serviciu militar şi nici să fie dispersaţi
în regiuni îndepărtate.Ei erau conduşi de regele lor 
Remetalces. Sabinus, guvernatorul Macedoniei a reprimat revolta tracilor (care se instalaseră pe înălţimi împădurite şi pe dealuri), cu ajutorul unei legiuni din  Moesia condusă de Pomponius Labeo. Se înţelege deci că o parte dintre traci erau sub stăpânire romană (în Macedonia), iar alţii erau independenţi- conform hărţii.

Originea acestei moșteniri  poate  fi găsită, potrivit oamenilor de ştiinţă, în festivalurile de primăvară, de început de an,  care s-au perpetuat de-a lungul secolelor, fiind preluate de obiceiurile  latine ulterioare- în rândul românilor / moldovenilor, sau slave -la bulgari / macedoneni. 
Tradiții orale, probabil pre-creştine, descriu personaje mitice similare: la bulgari/ macedoneni Baba Marta  și Baba Dochia printre români / moldoveni. Zeul războiului şi al agriculturii Marte, dar şi denumirea Daciei (Dachia,Dochia), ar fi, probabil, la originea acestor nume.
Tradițiile străvechi descrise mai jos variază ușor de la o regiune istorică la alta și sunt aceleași în fiecare regiune, chiar dacă acum ea este împărţită în mai multe ţări moderne (cazul Dobrogei, Macedoniei sau Moldovei istorice). Este evident caracterul unitar al acestei tradiţii în toate regiunile locuite de traci şi atestă continuitatea vieţuirii tracilor (dacilor) pe vechile lor pământuri.
Există şi  legende mai noi, au apărut cu începere din secolul XIX în literatura şcolară sau pentru copii, aceste legende fiind diferite în fiecare țară de astăzi; aceste legende leagă marteniţa / mărţişorul de originile fiecărei națiuni moderne. 
Astfel, legenda bulgară se referă la fondarea primului regatului bulgar în 681, în timp ce legenda românească / moldovenească evocă Roma antică și cucerirea Daciei de către romani.

Oricum, martişorul este un talisman prins la piept și purtat pe toată durata lunii martie, constând dintr-un roșu și un fir alb, la care în zilele noastre se adaugă elemente decorative simbolice, cum ar fi flori, trifoi cu patru foi, coşar (" aducătoare de noroc"),  sau animale, diferite figurine din lemn, ceramică, sticlă sau metal, cu diferite semnificaţii. El ar trebui să fie păstrat până la sfârşitul lunii sau pănă când cel care îl poartă  vede primul pom înflorit, (de ramura căruia se va lega mărţişorul), sau prima barză, sau rândunică, simboluri ale primăverii. În unele zone se spune că mărţişorul se poartă 12 zile, după care el este pus la rădăcina unui pom, iar dacă acea zi e frumoasă va fi de bun augur pentru  vara ce urmează. 
Un obicei derivat din acesta este alegerea unei zile între 1 şi 9 martie ("zilele babei Dochia", perioadă cu vreme capricioasă) şi asocierea aspectului zilei respective cu o prevestire bună sau rea pentru anul următor (în antichitatea etruscă şi romană, probabil şi dacică,  începutul anului era la 1 martie). S-a remarcat asemănarea numelui Dochia cu Dacia. Ar  fi vorba deci despre zilele de  început de an din vechea Dacie ("baba Dochia").

Tradiţii  din zonele amintite:



În primele zile ale lunii martie,  români / moldoveni și bulgari / macedoneni îşi oferă reciproc mărţişoare  /marteniţi  (cel mai adesea, bărbaţii oferă femeilor, dar în unele zone şi femeile oferă mărţişoare bărbaţilor),  formate dintr-un fir roșu și un fir alb împletite împreună și care, uneori, se termină cu ciucuri de lână sau cu păpuși mici de aceeași culoare în Bulgaria (Pijo și Penda), prin ciucuri de diferite forme în  România și Basarabia. În satele din Transilvania, mărţişorul roşu şi alb este atârnat la porţi, la ferestre, la coarnele animalelor, la intrarea în stâna oilor şi la mânerele găleţilor, pentru îndepărtarea spiritelor rele. Ambele culori pot avea mai multe simboluri:

  • ·         sănătatea și puterea sângelui, albul unei viață lungi;
  • ·         căldura soarelui de primăvară și zăpada de iarnă care se topește;
  • ·         lumină și apă, două elemente esențiale pentru viață;
  • ·         dragoste (sau prietenie) şi puritate (sau dreptate, sau respect);
  • ·         viață și pace ...

Un mărţişor pentru toţi românii!


voyagesenduo com