Pensiile militare in Franta pensii speciale

Pentru că se vehiculează pe la noi ideea că în țările membre în NATO militarii nu ar cotiza pentru pensii, prezint aici cum se calculează pensiile militarilor în Franța- inclusiv schimbările preconizate de noua lege a pensiilor din Franța.
Aceste legi de calculare a pensiilor sunt prezentate pe internet.

Așa că, la o simplă căutare, găsim următoarele:

Calculul pensiei militare (În Franța)

Pensiile militarilor se referă la mai multe categorii de arme și de servicii: armatele terestre, jandarmeria, armata aerului , marina, pompierii, gardienii din închisori, educatorii din casele de corecție, medicii și farmaciștii militari, inginerii militari....
Calculul pensiilor se face ca și pentru pensiile celorlalți funcționari publici (militarii fiind considerați funcționari publici de o categorie aparte), dar cu anumite particularități:

Pensia militară brută de calcul= (numărul de trimestre lucrate și cotizate în sistem/Numărul de trimestre cerut pentru a primi pensia întreagă) x 75% x Solda brută indiciară.

Solda brută indiciară luată în calcul este cea efectivă în cele 6 luni dinainte de ieșirea din serviciul militar.
Pensia militară poate fi majorată pentru anumite activități sau poate fi redusă în anumite situații.
Cât cotizează militarii francezi pentru pensie
Pensiile militare sunt alimentate printr-o cotizație salarială și o cotizație de Stat (din partea angajatorului)

Contribuția funcționarului militar era de 10,29% în 2017 și a crescut progresiv pentru a ajunge la 11,20% în 2020.

Vârsta de ieșire la pensie pentru militarii francezi

În medie, un militar părăsește armata la 43 de ani. Dar pentru a beneficia de pensia militară, ofițerii trebuie să exercite (și să cotizeze) timp de 27 de ani. Prin urmare, vârsta de ieșire la pensie crește în cazul ofițerilor.
Cei ce nu sunt ofițeri trebuie să fie sub arme (și să cotizeze) minim 17 ani.
Practic, limitele de vârstă pentru ieșirea la pensie (întreagă) depind de regulile referitoare la diferitele categorii de militari și sunt cuprinse pentru ofițeri între 52 și 67 de ani iar pentru sub-ofițeri între 47 și 66 de ani.

Calculul pensiei unui militar francez ce a servit 20 de ani în armată:

20 x 1,875/100 x ultima soldă de bază (în afară de bonificații și în afară de decotări) = 0,375 x ultima soldă de bază.

Militarii de carieră rămân în general în activitate până la limita de vârstă și primesc pensia îndată ce ies la pensie. Dacă pleacă anticipat din armată, drepturile de pensie militară sunt anulate și se aplică regulile pentru angajații militari sub contract cu durată limitată. Va primi pensia doar după împlinirea vârstei de 67 de ani.


Cumulul pensiei militare cu un salariu
Se poate cumula pensia militară cu un salariu, cu următoarele condiții:
- Salariul să provină de la o firmă privată, sau o întreprindere publică cu caracter industrial sau comercial.
- Pensionarul militar poate primi pensia întreagă dacă veniturile sale brute sunt mai mici decât (7025 euro+1/3 din pensia sa brută). Dacă veniturile sale brute depășesc acest plafon, ceea ce trece peste sumă îi va fi scăzut din pensie.
pensionarul trebuie să-și declare activitatea și veniturile.
Să vedem cum se calculează și pensiile altor categorii de salariați în Franța.
Sistemul de pensii în Franța nu e uniform, ci este organizat pe sectoare de activitate- prin noua lege urmând ca acete sisteme să fie uniformizate, fapt ce nemulțumește acele categorii sociale care aveau anumite înlesniri în sistemul actual de pensii.

Salariații din sistemul privat, în Franța

Toți salariații din sistemul privat trebuie să cotizeze pentru asigurarea de bătrânețe (pensie) . Regimul general e gestionat de către Casa națională de asigurări de bătrânețe (CNAV) . Dar acei salariați au obligația să fie afiliați și la un sistem de pensii complementar, organizat de AGIGC (pentru salariații care sunt cadre manageriale) și de ARRCO (pentru salariații care nu sunt cadre manageriale).
Pentru pensia întreagă, asiguratul trebuie să aibă minim 65 de ani și să fi cotizat minim 160 de trimestre (pentru persoanele născute după 1948). Altfel, asiguratul va primi o pensie micșorată proporțional cu vârsta și timpul în care a cotizat.
Dacă asiguratul nu ar beneficia de o pensie considerată ca minimă, el va primi o alocație suplimentară pentru a ajunge la pensia minimă pentru persoanele în vârstă (ASPA). Aceasă pensie minimă e de 7445,30 euro/an  (620,44 eur/lună) pentru o persoană singură sau de 13374,16 euro/an (1114,5euro/lună) pentru un cuplu. Dacă unul dintre soți moare, iar soțul supraviețuitor ce are peste 51 de ani nu dispune de resurse superioare unui plafon, acesta poate primi o pensie de urmaș egală cu 54% din pensia de bătrânețe de care beneficia soțul decedat (dacă are un copil în întreținere, va primi o majorare). 

Cumulul pensiei cu un salariu, în Franța

Un pensionar francez poate să mai lucreze, dar venitul său total nu poate depăși valoarea ultimului salariu câștigat înainte de ieșirea la pensie.
De pildă, dacă un pensionar are pensia de 1500 de euro și a avut ultimul salariu de 3000 de euro, banii pe care îi va putea primi la noua sa slujbă nu vor putea depăși 1500 de euro, pentru a totaliza acei 3000 de euro. 
  Militarii germani
https://www.ifrap.org/etat-et-collectivites/defense-comparaison-internationale-des-regimes-de-pensions-militaires
Pensiile vărsate de Bundeswehr (BW) nu se adresează decât militarilor de carieră (nu și celor angajați):
Anuitățile ce intră în calculul pensiei sunt plafonate la  71,75% din ultima soldă de activitate.
În caz de plecare anticipată la pensie, dreptul la pensie militară e anulat! Se aplică atunci regula celor angajați pe durată limitată și persoana respectivă va putea ieși la pensie după 67 de ani.
Militarii germani cotizează și ei pentru pensie.
Pentru 20 de ani de serviciu în armată, pensia atribuită unui militar german este : 20 x1,79375/100 x ultima sa soldă de bază = 0,359 x ultima solda de bază..
Prin urmare, după 20 de ani de serviciu în armată , un militar german va primi o pensie egală cu 36% din ultima sa soldă de bază.

Pensiile militare în România

Se spune doar că „pensiile militare nu sunt luate în calcul, fiind gestionate de MapN, Ministerul de Interne și SRI”.
Dar banii pentru toate aceste instituții nu pică din cer, ci se iau din bugetul de stat, deci din impozitele și taxele pe care le plătesc românii care muncesc.

Din discuțiile purtate pe la tv reiese totuși că militarii, jandarmii, polițiștii și cei ce lucrează în serviciile speciale nu cotizează pentru pensii.
De fapt, ministerele respective dau banii pentru un fel de contribuții pentru pensii militare, banii provenind de la bugetul de stat- că de unde altundeva?
Pensiile militare se acordă în baza Legii 223/2015 și sunt de trei tipuri.
De ele beneficiază miliarii, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare...
Pensiile militare se pot acorda pentru limită de vârstă, sau anticipat/anticipat parțial, în funcție de perioada când au fost în armată sau dacă au fost trecuți în rezervă din varii motive. Se cere ca militarii să aibă o vechime de 25 de ani, dintre care minim 15 ani în serviciul militar (pot primi pensie anticipată parțială cu vechime de 20 de ani dintre care 10 în armată, dacă au fost reorganizări , au devenit inapți ). . Vârsta standard de pensionare 00„va fi ” 60 de ani. (Acum vedem pe la tv militari de 50 de ani, ieșiți la pensie , desigur reangajați - de preferință tot la stat- că se plictisesc acasă, participând și pe la emisiuni distractive televizate)
Baza de calcul e media veniturilor brute pe 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, la care se adaugă un spor de 15% în anumite condiții., pensia fiind 80% din baza de calcul. (Comparați cu pensia militară din Franța).
Militarii ar avea o contribuție pentru pensie, dar...care nu diminuează soldele/salariile nete realizate lunar (deci contribuțiile pentru pensii se plătesc de către angajator- adică de la bugetul de stat. Statul percepe contribuțiile militarilor, dar dă bani pentru ele...prin intermediul ministerelor respective- să înțeleg.
Începând din anul 2021 pensiile militarilor se vor indexa anual cu rata inflației, la care se va adăuga 45% din creșterea reală a câștigului salarial mediu realizat în anul precedent. Pensiile militare se actualizează de fiecare dată când se majorează solda de grad/salariul profesional și/sau solda de funcție/salariu de funcție .
Va să zică pensia unui militar aflat în retragere se majorează după cum crește solda gradului /funcției avute când era activ. Dar are posibilitatea să fie înaintat în grad chiar fiind în rezervă- deci alt mijloc de a avea pensie mai mare. În plus, ar urma ca pensia să i se mărească cu procentul de inflație. Dar și soldele celor aflați în activitate se vor mări în funcție de rata inflației, deci pensionarul militar va avea pensia mărită și iar mărită. Dar nu doar atât, ci ar urma să primească în plus și 45% din creșterea reala a salariului mediu (pe economie?)- asta după ce i se mărise deja pensia conform cu solda celui activ...prin urmare o a patra posibilitate de mărire (cumulativă) .
Dar celorlalți cetățeni de ce nu li se mărește pensia conform cu salariul pe care îl au colegii lor activi pe funcții similare?
Putem vedea deci că în România pensiile pentru militari pot fi considerate „pensii speciale”. Dar sunt multe categorii de persoane care primesc pensii speciale în România

Pensiile speciale în ROMÂNIA

În afară de aceste categorii, în România mai sunt peste 7345 de persoane care primesc „pensii speciale”- mai numite și „pensii de serviciu”
În luna mai 2016 s-au plătit peste 55,5 milioane de lei pentru pensii de serviciu,
66% dintre acești bani fiind folosiți pentru plata pensiilor magistraților și personalului auxiliar din justiție.
Conform justitiecurata ro, în prezent există 7 categorii de pensii speciale/de serviciu - în afară de pensiile militare.

Beneficiarii acestor pensii speciale sunt:

- 3227 de judecători și procurori       - cu pensii medii de 10 973 lei
-1627 personal auxiliar din justiție   - cu pensii medii de 3589 lei
- 1305 personal din aviație                - cu pensii medii de 10 973 lei
- 640 membri din corpul diplomatic - cu pensii medii de 5036 lei
- 503 parlamentari                             - cu pensii medii de 2 876 lei
- 43 de membri ai Curții de Conturi. - cu pensii medii de 7 750 lei. 

În luna mai 2016 existau 3 227 foști procurori și judecători care primeau pensii speciale, cu valoarea medie de 9 403 lei (În fine , e o mică inadvertență aici..).
Potrivit legii care li se aplică, pensiile magistraților se calculează la 80% din salariul brut lunar + sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de pensionare. Această categorie de persoane poate ieși la pensie la 60 de ani, dacă au o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani.
Există și meserii asimilate celei de magistrat (magistrat financiar sau consilier de conturi, magistrat asistent etc.) . Aceștia pot primi pensia de servici și înainte de 60 de ani, dacă au vechime în funcție de minim 25 de ani.
Pensia pentru magistrați
Pentru personalul auxiliar al instanțelor judecătorești și parchetelor pensia e 80% din media salariilor brute pe ultimele 12 luni anterioare depunerii cererii de pensionare, fiind necesare : vârsta minimă de 60 de ani și vechime minimă de 25 de ani în specialitate. (Legea 130/2015)
Aviatorii și personalul de bord beneficiază de cele mai mari pensii medii (conform Legii 223/2007 completată în 2018).
Pentru angajații din aeronautică pensia se calculează la 80% din media veniturilor totale brute din ultimele 12 luni de activitate anterioare depunerii cererii de pensionare.
În această categorie de pensie intră foștii navigatori, mecanici, ingineri de bord naviganți, operatori radionaviganți, ingineri de recepție și control aeronave. Condiții: vârsta minimă de 52 de ani și vechime minimă de 25 de ani în acest sector de activitate.

Diplomații
În baza Legii 216/2015, foștii angajați ai Corpului Diplomatic primesc pensie de serviciu dacă au minim 60 de ani și 15 ani de vechime pe astfel de funcții, baza de calcul fiind 80% din salariul de bază brut lunar , la care se adaugă sporurile și indemnizațiile avute în ultima lună de activitate.
Parlamentarii
Conform Legii 2015/2015, care a completat Legea 7/2006 , parlamentarii care au avut cel puțin un mandat întreg de parlamentar , vârsta de min. 60 de ani și stagiu de cotizare de 30 de ani (inclusiv în alte funcții- se vede treaba): Pensia specială a parlamentarilor are ca bază de calcul 80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni anterioare pensionării.
Auditorii Curții de Conturi
Conform legii 7/2016, care a modificat Legea 94/1992, foștii auditori care au vechime la Curtea de Conturi de minim 14 ani primesc o pensie de 80% din media veniturilor brute (inclusiv sporurile) din ultima lună dinaintea pensionării. Pentru cei cu vechime mai mică de 14 ani, dar care au o vechime la Curtea de Conturi de min. 4 ani, pensia specială va fi diminuată cu 1% pentru fiecare an lipsă din cei 14. Deci cineva cu vechime de 4 ani va avea pensia specială de 70% din venitul brut dinaintea pensionării.

-

Cea mai importanta reforma in Franta

CONTUL PERSONAL DE ACTIVITATE

Joi 12 ianuarie a fost lansat oficial, în Franța, contul personal de activitate (CPA).  Președintele François Hollande a prezentat CPA drept

„reforma cea mai importantă a mandatului său prezidențial” 

Ce este CPA?
Ar trebui să prefigureze protecția socială de mâine. CPA ar trebui să permită fiecăruia să-ți construiască parcursul profesional și să beneficieze de un drept la formare (calificare).

Contul personal de activitate, reieșit din legea Muncii din Franța, regrupează diferite servicii. El se adresează persoanelor active cu vârsta de 16 ani sau mai mult și permite, după înscrierea on line, ca fiecare persoană să acumuleze drepturi (materializate printr-un punctaj) pe parcursul activității profesionale, putând folosi acest punctaj fie pentru a dobândi o altă calificare, fie pentru un proiect de creare de întreprindere, pentru un bilanț al competențelor, pentru trecerea la perioadă redusă de lucru sau pentru pensionare anticipată. 
Chiar dacă persoana își schimbă domeniul de activitate sau calificarea, el va continua să beneficieze de punctajul acumulat. 
În cadrul CPA se regrupează trei conturi diferite și diferite servicii.

► Elementul principal,  C3P, contul personal de prevenire a muncii grele. 

El îi privește pe salariații din mediul privat a căror meserie este recunoscută ca fiind grea. Stabilirea și recunoașterea unei meserii ca fiind grea se face prin examinarea a 10 factori, stabiliți prin lege.  C3P permite acumularea de puncte pentru pensionare anticipată sau pentru lucrul cu jumătate de normă. Cu cât salariatul respectiv are mai multe puncte, cu atât mai mult el beneficiază de diferite avantaje. De exemplu munca de noapte permite acumularea de 4-8 puncte, la fel expunerea la zgomot sau la temperaturi extreme. După punctele acumulate, el poate beneficia de diferite drepturi . De exemplu pentru 10 puncte,  salariatul poate beneficia  de reducerea timpului de lucru la jumătate timp de un trimestru sau de ieșirea la pensie cu un trimestru mai devreme. Guvernul francez estimează că unul din 5 salariați ar putea beneficia de un cont de muncă grea. 

►Al doilea element al CPA, contul personal de formare  (CPF)

Este succesorul Dreptului individual de formare -calificare (DIF) din 2015. Elementul de noutate constă în faptul că de la 1 ianuarie el nu este rezervat doar salariaților, ci și funcționarilor iar de la 1 ianuarie 2018 va fi și pentru persoanele ce lucrează independent. 
Orice tânăr ieșit fără diplomă dintr-un sistem educativ va avea dreptul să beneficieze de un capital de calificare înscris în CPA-ul său și care îi va permite să se formeze gratuit pentru a dobândi o calificare. 
De notat: orice tânăr sub 26 de ani aflat în situație materială precară, care nu este nici angajat și nici nu studiază, va putea să ceară „garanția pentru tineri”, dispozitiv ce îi va oferi o „însoțire personalizată” și un ajutor financiar pentru a-i facilita accesul la un loc de muncă. Lansat cu titlu experimental în 2013, dispozitivul va fi generalizat prin legea Muncii în 2017. 

Ca și DIF,  CPF permite acumularea a până la 24 de ore de formare  (calificare) pe an, pentru a beneficia de o formare într-un domeniu precis. Altă noutate, salariații necalificați cumulează de două ori mai multe ore, adică un maximum de 48 pe an, cu un plafon de 400 de ore, față de 150 de ore în cazul celorlalți salariați. Concret, fiecare persoană va putea să capete o nouă calificare la fiecare 10 ani. 
Se consideră că acest cont va ajuta la reducerea șomajului, prin sporirea calificării solicitanților. (60% dintre cei ce caută de lucru au un nivel de calificare inferior bacalaureatului)

► Ultimul element al CPA, contul de angajare cetățenească (CEC)

Milioane de francezi desfășoară activități utile societății, întărind coeziunea națională. Prin CPA vor fi recenzate toate activitățile benevole sau voluntare și se vor recunoaște competențele dobândite în cadrul acestor activități, în special în domeniul experienței dobândite. 
El îi privește pe toți cei care lucrează în interesul colectivității, deci serviciile civice, dar și pe rezerviști (militari, sanitari, de securitate civilă etc), voluntarii din armată , pe instructori și pe cei ce activează în asociații cu activitate benevolă. Aceștia din urmă cumulează ore de formare până la 20 pe an, cu un plafon fix de 60 de ore. 
Un cont de angajament cetățenesc va fi accesibil și pensionarilor, dar și tinerilor care nu au intrat încă pe piața muncii.  

Pe lângă aceste trei conturi, CPA propune diverse servicii, cum ar fi consultarea fișierelor de plăți dematerializate, pentru cei care beneficiază de ele, sau o listă de meserii accesibile sau de calificări, pornind de la CV-ul utilizatorului. Pe site-ul CPA cei înscriși vor putea găsi ajutor pentru a-și defini un proiect, ori pentru a-și căuta un nou loc de muncă ori unde ar putea obține o nouă calificare. 
CPA e gândit și ca un instrument de susținere a spiritului de întreprinzător.
Pe baza punctajului obținut în cont, beneficiarii pot fi sfătuiți pentru un proiect de creare sau de reluare a unei întreprinderi, ceea ce ar crește cu 15% șansele de supraviețuire a întreprinderii pe 5 ani.
Alte drepturi se vor adăuga în timp în contul personal de activitate al fiecăruia.
Cât ar costa toate acestea în Franța?
În Franța se cheltuiesc anual 30 de miliarde de euro pentru formare profesională/
Măsurile cuprinse în CPA sunt estimate la circa 48 de milioane de euro.

Exemple:
Exemplul 1:
Delphine a început să se califice la locul de muncă la 17 ani, dar a contractul ei a încetat după două luni. Nu și-a mai găsit de lucru și a părăsit sistemul educativ fără o diplomă. Acum, ea poate obține o „garanție pentru tineri”: După o perioadă de câteva săptămâni de includere într-o firmă de securitate, ea ar dori să lucreze în acest domeniu. Prin CPA ea va putea să fie instruită în mod gratuit pentru a deveni agent de securitate.

Exemplul 2:
André are 43 de ani. El a început să muncească de tânăr, înainte de a-și termina studiile. Dar acum e mai greu să-și găsească de lucru. Prin CPA, André va fi sfătuit în privința parcursului său profesional. Competențele sale vor fi evaluate și va putea să beneficieze de cursuri gratuite (40 de ore pe an) pentru ca eventual să se îndrepte spre altă meserie.

Exemplul 3:
Marie ar vrea să deschidă un atelier de reparare a telefoanelor mobile. Ea ar dori să capete cunoștințele necesare pentru această activitate. Prin CPA, Marie va putea urma un program de formare pentru a-și înființa întreprinderea. Ea va învăța elementele de bază referitoare la gestiune și la contabilitate, pentru a-ți putea porni afacerea. 

Din câte am înțeles, ar fi ca o carte de muncă on line, dar în care să fie trecute absolut toate perioadele de școlarizare și toate perioadele lucrate, într-un domeniu sau altul, inclusiv în activități neplătite (de voluntariat). Pe baza activității prestate se vor acumula drepturi suplimentare pentru fiecare cetățean care muncește și se vor stabili drepturile la pensie. De asemenea, cetățenii vor primi sprijin pentru reconversie profesională sau pentru schimbarea domeniului de activitate. 
Ce ziceți, ar fi util un astfel de sistem și la noi? 

Atentatele teroriste duc la inchiderea granitelor

Atentatele teroriste din Franta au revoltat intreaga lume

Mass media ne relateaza continuu despre cele  128 de victime facute de atentatele teroriste ce au avut loc in seara trecuta 
in Franta. Cel putin 80 dintre aceste victime au fost ucise in sala de spectacole Bataclan, unde concerta un 
grup rock american  "Eagles of death metal" 

 Alte 5 atacuri au avut loc in locuri aglomerate din Paris, intre care Stade de France (unde asistau la partida de fotbal si 
presedintele  Hollande, dar si ministrul de externe german). 80 dintre raniti sunt in " urgenta absoluta", adica in stare  grava.
Numarul ranitilor se ridica la 200.
Din pacate printre victime au fost si doi romani, sot si sotie, care se aflau intr-un restaurant . Alti doi romani sunt raniti. 
Inca de la primele ore ale diminetii, cand s-a aflat si la noi despre aceste atentate, o sumedenie de romani au venit la intrarea 
in ambasada Frantei din Bucuresti pentru a-si exprima compasiunea pentru victime si solidaritatea cu Franta in aceste 
momente grave.
Sigur ca ii intelegem atat de bine pe francezi, cu atat mai mult cu cat   s-a petrecut si la noi acea tragedie de la clubul Colectiv 
si am trait cu totii acea zguduire emotionala la auzul ororilor petrecute.
Desigur, in Franta se iau acum masuri de securitate deosebita, a fost decretata starea de urgenta pe tot teritoriul Frantei 
iar una dintre primele masuri fiind INCHIDEREA GRANITELOR.  
Iar prima reactie a spectatorilor de pe stadionul de fotbal a fost sa cante imnul Frantei. Dar o ANUME  parte din acest imn>

Qu'un sang impur abreuve nos sillons !

Ceea ce inseamnă: Un sânge murdar să ne ude brazdele!
Cu toții au simțit că sunt în stare de război .
Echipa de fotbal a Germaniei a petrecut noaptea in vestiarele de la stadion, considerand ca e periculos sa se intoarca la hotel.
Si iata cum libera circulatie din spatiul Schengen se termina. Dupa ce fenomenul migrator a determinat deja 
ca mai multe state din estul Europei sa monteze garduri si paza militarizata la frontiere, iata ca si Franta, 
aflata la vestul continentului, e silita sa adopte masura de inchidere a frontierelor, pentru ca nici un posibil 
atentator sa nu poata patrunde .
Nu mai era timp sa avizeze in prealabil UE, fiind vorba despre masuri de urgenta. 
Controale la frontiera Frantei au fost stabilite pentru moment pe durata de o luna, dar pot fi eventual prelungite 
considerandu-se si importanta  reuniunii internationale ce este programata intre 30 noiembrie si 11 decembrie la Paris: 
Conferinta asupra climatului (COP21) , la care urmeaza sa participe 195 de delegatii oficiale . 
Primul ministru francez, Mannuel Valls a amintit in acest context si momentul inchiderii frontierelor Germaniei 
in fata afluxului de migranti. 
**********************************************************************************************
Inchiderea frontierelor Frantei nu inseamna ca nu se circula pe acolo, ci ca se fac contrtoale foarte amănunțite 
fiind temporar abolită libera circulație în spațiul Schengen.
Românii au fost sfătuiți să prezinte de preferință pașapoarte 
și nu doar cărți de identitate la frontierele franceze.
"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

#NousSommesUnis

Manifestari de solidaritate au loc peste tot in lume

Ambasada Frantei din Bucuresti a devenit loc de pelerinaj pentru multi cetateni romani care aduc acolo lumanari in memoria victimelor si se roaga acolo pentru cei raniti.

Spitalele franceze au fost coplesite de donatori de sange voluntari, astfel incat au anuntat ca donatorii sa nu mai vina toti odata.

Pe fatadele multor cladiri reprezentative din lume au fost aprinse lumini in culorile Frantei

Lumini în culorile Franței pe monumente care sunt la această oră în noapte

***************************************************************************************

Statele europene își reconsideră poziția în privința imigranților

Polonia
Asa cum era de asteptat, Polonia refuza acum , cu noul guvern rezuktat dupa alegeri, primirea de imigranti relocalizati de catre UE.

Partidul conservator polonez isi afirmase deja pozitia de respingere a copelor obligatorii de migranti, dar acum, dupa atentatele de la Paris, Konrad Szymanski, (viitor responsabil cu Afacerile europene [n noul guvern polonez) a declarat categoric ca Polonia nu considera ca e politic acceptabil sa se respecte acordurile europene privind relocalizarea de migranti. 

" Deciziile pe care le-am criticat mereu , ale Consiliului european asupra relocalizarii trfugiatilor si imigrantilor catre toate tarile din UE au fortat mereu dreptul european, (Dar) dupa evenimentele tragice de la Paris, noi nu vedem posibilitatea politica de a le respecta" a declarat dl. Szymanski pe un site internet.

"Atacurile din capitala franceza dovedesc importanta revizuirii deosebite a politicii europene fata de criza migratorie " a mai adaugat dl Szymanski.

Franța

Deputatul partidului Les Républicains, Jacques Myard a declarat ca Franta ar trebui sa-si revizuiasca politica in Siria, dar si sa restabileasca controlul asupra granitelor, renuntand la "utopie Schengen".

"De mai multi ani am lasat sa intre pe teritoriul nostru persoane care nu sunt asimilate, care nu s-au integrat sau care au facut-o doar in aparenta. Noi avem cu siguranta celule in adormire si le vom demasca" a spus parlamentarul francez.

 Suedia

Va reinstala controlul la frontiere pe o perioada de 10 zile

Apel la unitate impotriva terorismului
Conducatorii (din SUA, UE si Rusia) reuniți la Viena pentru discutii privind Siria au cazut de acord sa-si uneasca eforturile impotriva terorismului.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

28.11.2015
Macedonia construiește un gard la frontiera cu Grecia
Patru polițiști macedoneni au fost ușor răniți de pietrele aruncate de către migranți la frontiera cu Grecia. Poliția macedoneană a răspuns cu grenade asurzitoare.
Macedonia a declarat că se va construi un gard pentru a se putea controla mai bine fluxul de migranți.
Deja, în cursul acestei luni a fost aturizată trecerea doar a celor ce veneau din zone de conflict (Siria, Afganistan sau Irak), dar nu și a celor din Pakistan, Bangladesh , Iran sau Somalia.
Această atitudine a fost adoptată mai întâi de Austria, apoi de celelalte țări de pe „drumul Balcanilor”: Slovenia, Serbia, Croația și Macedonia.
Austria a decis să trimită înapoi 162 de migranți, cei mai mulți marocani, spre Croația. Zagreb i-a refuzat și a decis imediat că pe viitor migranții care provin din țări „ce nu pot beneficia de o protecție internațională” vor fi retrimiși în Serbia. La rândul său, Serbia a anunțat că nu va permite intrarea pe teritoriul său a „celor care nu își pot continua drumul” (spre țările deezvoltate din Europa n.n.).
Coasta de Fildeș și-a repatriat 44 de cetățeni care ajunseseră în Libia și voiseră să ajungă ilegal în Europa.
Acest grup de ivorieni traversase în condițíi foarte periculoase deșertul Sahara și se găseau blocați în Libia de mai multe luni. Ca urmare a iniiativei ministrului ivorian al integrarii africane si al ivorienilor din exterior  ce încearcă să prevină repetarea dramelor petrecute anterior la traversarea ilegală a Mediteranei, acest grup de migranți a acceptat să se întoarcă în patria lor cu avionul pus la dispoziție de Coasta de Fildeș., care speră la ajutoare sporite din partea Europei.

La Calais, un șofer ungur a amenințat că îi va strivi pe migranții de pe autostradă.
Un șofer de tir ungur s-a filmat în timp ce vira spre un grup de migranți de pe autostradă
Filmul a fost publicat pe internet pe 25 noiembrie.
Migranții aflați în zona Calais încearcă totul pentru a ajunge în Marea Britanie - inclusiv încercând să se strecoare în camioanele aflate în mers, cărora încearcă să le încetinească mersul aruncând cu pietre. Șoferul ungur (a cărui atitudine este scuzată de presa franceză prin enervarea pe care i-au produs-o migranții) a accelerat virând spre circa 100 de migranți aflați pe banda de urgență a autostrăzii, trecând la câțiva centimetri de aceștia.

Cel puțin 4500 de migranți trăiesc pe câmp în „jungla” de la Calais, în condiții precare. În aceeași zi, circa 800 de migranți s-au confruntat cu poliția portuară în timp ce încercau să se strecoare în camioanele de marfă . Au fost 7 răniți ușor printre polițiști și migranți.

Pompierii din partea locului au declarat și ei că s-au săturat .În timp ce pompierii veniseră să stingă un incendiu într-o tabără de corturi de la Calais, aceștia au spart parbrizul mașinii cu o bâtă.
Premierul francez Manuel Valls a declarat unui cotidian german că Europa ar trebui să înceteze să mai primească atâția migranți, în condițiile sporirii amenințării jihadiste.
Turcia - „o aliată exigentă”
În France info se poate citi că Turcia ar trebui să supravegheze mai mult Mediterana , să stopeze traversările ilegale, să participe mai mult la expulzarea imigranților ilegali și să-i păstreze pe ceilalți.
Pentru toate acestea Turcia cere 3 miliarde de euro, dar și accelerarea aderării la UE. Or, presa franceză spune că în condițiile în care Turcia va continua să cumpere bumbacul și petrolul statului islamic și să-i bombardeze pe kurzii care luptă contra teroriștilor, sunt puține șanse ca negocierile de aderare la UE să progreseze.
Cheltuielile suplimentare pentru securitate amenință bugetele statelor UE.
Franța nu va respecta prevederile tratatului de la Maastricht (privind deficitul bugetar). Austria, de asemenea.
 Marine Le Pen (președinta Frontului National) a propus ca cererile de azil să fie depuse la ambasadele din țările de origine ale solicitanților, iar toți cei ale căror cereri vor fi respinse să nu poată fi primiți în Franța. (Se înțelege că și cei ce vor apărea în Franța fără a avea cerere aprobată prin ambasadă vor fi respinși). Impenimentul este că refugiații sunt în pericol în țările lor....

***************************************************************************************

15.12.2015

19 victime dintre migrantii din zona Calais

19 dintre migrantii stabiliti in zona Calais au murit:  ynii in accidente pe autostrada, in timp ce incercau sa opreasca vehicule ca sa se strecoare in ele, altii au cazut din trenyl ce trece prin Canalul Manecii iar altii s-au inecat in Canalul Manecii, pe care incercau sa-l traverseze. Ultima victima de pana acum a fost un sudanez de 16  ani ce a fost ucis de un camion pe autostrada. Soferul a fost testat si pentru ca nu era baut sau drogat a fost lasat in libertate. S-a considerat ca a fost un accident, in situatia in care mugrantii incearca sa opreasca vehicule in diverse moduri pe autostrada.

In acelasi timp a fost interzisa circulatia pietonilor in apropierea portului , contravenientii fiind pasibili de pedepse pana la 6 luni de inchisoare, Masaura e in legatura cu migrantii si au fost deja interpelati de politie 7 persoane intr-o singura noapte: 5 irakieni si 2 sirieni, in alta noapte: 4 irakieni, 1 sirian si 4 afgani. Comcluzia: 9 irakieni au fost pasati in centre de retinere administrativa .
(vedeti aici despre ce e vorba http://nazone.ro/2015/10/centre-de-retinere-administrativa.html)

Centre de retinere administrativa

În Franța, străinii fără drept de azil sunt internați în centre de reținere administrativă până la expulzare

Am citit în presa franceză că un mare număr dintre migranții ce se adunaseră în zona Calais au fost transportați la diferite centre de reținere administrativă (C.R.A,), așa că m-am gândit că e la ordinea zilei să ne interesăm ce sunt acestea și cum sunt ele folosite în țările occidentale civilizate, pe care le luăm noi cca model.

Străinii care nu au primit drept de sejur în Franța urmează a fi îndepărtați forțat spre o țară care acceptă să-i primească, cel mai adesea țara a cărei naționalitate o au. (În Franța nu se folosește termenul de cetățenie ci de naționalitate). Până la organizarea retrimiterii străinilor respectivi spre locul de origine sau a trimiterii într-o țară care îi acceptă, aceștia sunt reținuți în CRA.
Tot acolo sunt reținuți și cei care au făcut recurs la refuzul sejurului , până la primirea răspunsului din partea justiției judiciare sau administrative.

Există de asemenea și localuri de reținere administrativă (L.R.A.), destinate să primească pe timp scurt străinii după o anchetă judiciară  ce sunt în așteptarea transferării lor într-un CRA sau a expulzării.
Există, de asemenea și zone de așteptare în care sunt ținute persoanele cărora li se refuză primirea în Franța și care sunt sub cercetare judiciară -ZAPI).
Minorii pot fi reținuți împreună cu părinții lor în CRA, urmând a fi conduși tot cu părinții lor la frontieră.
În 2014,  26 371 persoane erau plasate în reținere în Franța metropolitană și 23 166 în teritoriile franceze de peste mare, totalizând astfel 49 537 de persoane ce urmau a fi expulzate.

CRA au fost legalizate în 1981, când a fost organizată reținerea administrativă în Franța.
Aceste locuri de privare de libertate sunt controlate de poliție și nu depind de administrația penitenciară. Cei reținuți sunt păziți de polițiști și nu de gardieni de penitenciar.
Privarea de libertate nu are un caracter punitiv, adică nu este o pedeapsă pentru un delict sau pentru o crimă.
Capacitatea maximă pentru un centru de reținere este de 140 de locuri, dar există cazuri în care s-au creat câte două  astfel de centre unele lângă altele - fapt criticat din pricina riscurilor de securitate
Închiderea într-un astfel de centru de reținere este urmarea unei decizii administrative, cel mai adesea a unui prefect. Autorizația judiciară nu e necesară decât pentru o reținere de peste cinci zile și se poate prelungi până la 20 de zile, putând exista și o a doua prelungire de încă 20 de zile în situații excepționale.
Prin urmare în mod obișnuit străinii nedoriți sunt trimiși peste frontieră în maximum 20 de zile.
Cei reținuți în astfel de centre nu sunt închiși în celule, ci pot circula liber în „zona de viață” din interiorul centrului. (Desigur, nu pot ieși în afara acestuia).
În unele dintre aceste centre pot fi reținute familii, în altele persoanele sunt separate pe sexe și cazate în dormitoare comune.

AFP

Normele de cazare în CRA

• Suprafața utilă de minimum 10 m² /persoană (incluzând spațiul din dormitor și spațiile liber accesibile la orele stabilite )
• Dormitoare colective separate pe sexe pentru maximum 6 persoane;
• Dotări sanitare cu lavoare, dușuri și wc-uri , câte un grup sanitar la 10 reținuți.
• Un telefon cu acces liber/50 de reținuți
• Spații și materiale necesare pentru masă, conform normelor
• La mai mult de 40 de reținuți : o sală de recreere și de destindere separată de sala de mese , cu o suprafașă de minim  50 m² , pentru fiecare 15 deținuți suplimentari sala fiind mărită cu 10 m².
• Una sau mai multe încăperi dotate cu echipament medical, pentru asistență medicală.
• Un spațiu pentru primirea vizitei familiei și a autorităților consulare.
• Un spațiu rezervat avocaților
• Un spațiu pentru Oficiul francez al imigrării și integrării.
• Un spațiu, echipat cu un telefon, pentru asociația care îi informează pe străini și îi ajută să-și exercite drepturile.
• Un spațiu de plimbare în aer liber 
• Un spațiu pentru bagaje
• În cazul CRA destinate familiilor, camere special echipate inclusiv cu materiale de puericultură.

Asociațiile atrag atenția asupra faptului că dispozitivele de supraveghere care abundă interzic orice intimitate celor reținuți, menționându-se și faptul că ușile dormitoarelor au geamuri în partea de sus.

Asistența medicală în CRA
Persoanele plasate în centre de retenție au dreptul de a vedea un medic. Medicii și infirmierele care vin în centrele de reținere fac parte din personalul spitalicesc și pot avea normă întreagă sau parțială.

Drepturile străinilor cu situație neregulată
Ce ce sunt obligați să părăsească Franța au mai întâi un termen de 30 de zile pentru a pleca „voluntar”. Ei pot, în anumite condiții, să ceară Oficiului francez de imigrație și de integrare (OFII) un ajutor financiar.
Dacă străinul nu a plecat de bună voie în termen de 30 de zile, străinul fa fi trimis cu forța  și până atunci va fi reținut într-un centru rede reținere (CRA).  El poate cere să beneficieze de o consemnare la domiciliu, cu sau fără „brățară electronică”, dar practic această metodă nu prea se aplică, ea depinzând de „riscul de fugă” apreciat de judecător. Arestul la domiciliu decesită o urmărire ce e mai costisitoare decât deținerea în CRA, deci se preferă aceasta din urmă.

Efectele centrelor de reținere asupra imigrației ilegale în Franța

În anii 2000, Franța era prima destinație a celor care cereau azil: 49 733, față de 30 840 în Marea Britanie și 28 914 în Germania și doar 24 247 în SUA.
După 2002 însă, numărul de cereri de azil admise la frontieră a scăzut la numai 195 în 2004, crescând apoi la 1603 în 2007.
Din 2002-2003, migranții fără drrept de sejur confirmat au fost reținuți în cele 21 de centre de reținere administrativă (CRA), cele 182 localuri de reținere administrativă (CRA), 185 localuri de reținere administrativă  (LRA) sau în numeroasele zone de așteptare și de tranzit.  În 2009 erau 1732 de locuri în CRA, în Franța.
În 2009, 50 000 de străini erau reținuți în CRA și LRA.
Vârsta medie a migranților din aceste centre a fost 32 de ani iar durata de detenție medie a fost circa 10 zile.
Remarcabilă promtitudinea autorităților franceze, nu credeți?
Cei reținuți au fost expulzați în proporție de 50 %.
La sfârșitul anilor  2000, peste 150 de nationalități erau supus eprocedurilor de reconducere la frontieră, cele mai reprezentate fiind: algeriană (12,8% din totalul migranților  expulzați în 2009), marocană (12,2%), tunisiană (11,1%), apoi turci, indieni, chinezi, afgani, egipteni, malieni și brazilieni (2,3%). Datele acestea sunt mai vechi, după cum se vede.
Legislația în UE

• În țările din Europa de Sud (Spania, Italia, Portugalia, Grecia, dar și în Irlanda și Luxemburg durata de reținere a migranțlor este de 60-90 de zile.
• În Europa Centrală și de Est (în Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria, Portugalia, Polonia dar și în Belgia) durata de reținere este de 6-12 luni.
• Norma europeană tinde să conveargă spre durata de reținere din Germania, de 18 luni. Tot atât e și în Malta.
• În Letonia-20 de luni
• În Europa de Nord (Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca, Lituania, Estonia, Finlanda, dar și în Cipru durata de reținere este nelimitată legal.  În practică, de cele mai multe ori e circa 20 de zile.

Observăm că România nu e pomenită aici. 

Centre de reținere în Europa

La sfârșitul anului 2000 în UE cu 27 de țări funcționau importante centre închise  : la Puertaventura, în Canare (1500 locuri), Crotone în Calabria (1000 locuri),  Yarl’s Wood Centre aproape de Bedford în Marea Britanie, (900 locuri), San Barracks și Lyster Barracks în Malta (700 locuri fiecare), Büren lângă Dortmund, în Germania (500 locuri), Borgo Mezzonone-Foggia aproape de Bolonia (peste 500 l), Detentieboten Zuid Holland aproape de Rotterdam (500 l),  Harmondsworth lângă Londra (500),  Campsfield House lângă’Oxford (500),  Orestiada în Tracia greacă (peste 300), Bélá-Jezová în Republica Cehă (peste 300), aeroport Schiphol la Amsterdam (300) sau Lampedusa pe insula italiană din largul Tunisiei (300) –

Capacitatea lor este în prezent insuficientă.

Au apărut și centre de reținere private.

********************************************************************************************************************************

7.11.2015
Primii migranti "relocalizati" au ajuns in Franta
Presa relateaza cu emotie ca primii solicitanti de azil relocalizati de UE au ajuns in Franta.
Este vorba despre 19 persoane originare din Eritreea, care ajunsesera initial in Italia , unde autrecut prin   "hot spot"- uri  si urmeaza a fi cazati in Franta in "structuri destinate sa-i adaposteasca pe solicitantii de azil"  - adica in centrele de retinere administrativa descrise mai sus.
Situatia acestor migranti este cu mult mai buna decat a imigrantilor considerati ilegali si care se adapostesc in conditii mizere , cum pot, pe campia din zona Calais in speranta ca vor putea trece in Marea Britanie.
Mograntii relocalizati  in cadrul acordului UE vor beneficia de o examinare rapida a cererilor lor de azil (circa 2-4 luni, fata de 9 luni cat e intervalul obisnuit) si cei mai multi dintre ei vor primi statutul de refugiat politic.
Franta " a propus Italiei si Greciei sa preia 200 de persoane in Noiembrie , 300 in Decembrie si 400 in Ianuarie " on cadrul programului de relocalizare.
Remarcati ca Franta propune ea numarul de migranti pe care ii va primi si de unde anume, nu i se repartizeaza din partea UE niste persoane, fara ca tara care ii primeste sa aiba ceva de zis.
François Hollande a anubtat in septembrie ca Franta e fata sa primeasca 24 000 de refugiati on doi ani, in cadrul "planului de repartizare a 120 000 de migranti" intocmit de  Comisia europeana.
Observam ca presedintele Frantei a subliniat faptul ca e vorba despre cei 120 000 de migranti si nu despre cote care sa ramana in mod permanent aplicabile pentru relocarea oricator migranti in viitor. 
Asta, in conditiile in care se asteapta sa soseasca trei milioane de migranti in UE!

Ostatică franțuzoaică eliberată

În situația în care un român a fost răpit în Burkina Faso și nu se mai știe nimic despre el, ne bucurăm să aflăm vești despre eliberarea unor persoane răpite. Cu acest prilej, mai aflăm câte ceva și despre felul în care se rezolvă astfel de situații prin alte părți.

Ostatica franțuzoaică Isabelle Prime a fost eliberată

Isabelle Prime era deținută ca ostatică în Yemen din februarie 2015. Ea a fost eliberată și a călătorit cu avionul în Franța, pe 7 august, fiind primită la aeroport de către președintele Franței François Hollande și de ministrul de externe Laurent Fabius, precum și de către rude și prieteni.
.
La conferința de presă François Hollande a adresat mulțumiri sultanului din Oman, „care a contribuit la acest deznodământ fericit”, apoi serviciilor de informații, „ celor pe care nu-i vedem, dar care permit să se obțină aceste rezultate”. Isabelle Prime a mulțumit la rândul său președintelui Franței și ministrului de Externe, spunând: „Eu știam că Franța era în spatele meu, căci ea nu și-a părăsit niciodată pe vreun compatriot”.

Povestea răpirii

Isabelle Prime ajunsese în Yemen în 2013 ca salariată a societății Ayala Consulting, specializată în programe de protecție socială. Ayala Consulting era la rândul său sub contract cu Social Welfare Fund, ce desfășura un proiect  finanțat de Banca Mondială.

Pe 24 februarie 2015, ea a fost răpită (împreună cu interpreta ei yemenită) de către niște bărbați deghizați în polițiști, care au blocat cu două mașini automobilul cu care franțuzoaica mergea la serviciu. Șoferul care conducea mașina în care erau cele două femei a fost eliberat și a prevenit autoritățile . Răpitorii au vrut să o elibereze pe loc și pe yemenită, dar aceasta a ales să rămână împreună cu franțuzoaica .   Ea se pregătea să plece din Yemen ca urmare a consemnelor date cetățenilor francezi aflați acolo. Interpreta yemenită a fost eliberată apoi , pe 10 martie, la Aden (un oraș din sudul Yemenului). În schimb Isabelle Prime a fost reținută ca ostatică și filmată cerând ajutorul președintelui Franței și al Șefului statului yemenit Abd Rabbo Mansour Hadi, pentru a fi eliberată.

S-a plătit o răscumpărare?

Conform lui Francisco Ayala, președintele societății pentru care lucra Isabelle Prime, „toată afacerea a  fost gestionată în cel mai mare secret”. „Guvernul francez nu ne-a spus nimic nici mie nici tatălui ei” a declarat el agenției AFP.
Ziariștii se întreabă după fiecare eliberare de ostatici dacă a fost plătită o răscumpărare.
Luările de ostatici sunt frecvente în Yemen, unde se spune că sute de persoane au fost răpite și apoi eliberate de cele mai multe ori în schimbul unor răscumpărări.
Eliberarea anterioară  a unui ostatic francez a fost  cea a lui Serge Lazarevic , cu cetățenie franceză și sârbă ce fusese răpit de grupul Al-Qaida din Maghreb, în nordul statului Mali. Lazarevic a fost ținut ostatic trei ani și a fost eliberat în decembrie 2014.

Vedeți aici povestea răpirii românului Iulian Gherguț, pe 4 arilie,  în Burkina Faso:
http://nazone.ro/2015/04/roman-rapit-in-burkina-faso.html

Romi și români în Franța și in Romania

Roma pentru rromi, în România

Imagine Google de la intrarea în cartierul Ponorâta
Se vede o casă mare și nouă, iar pe cealaltă parte a drumului o serie de case mai mici, unele chiar prăpădite, altele noi și mai bune decât ale multora din satul învecinat.

Presa franceză (20 minutes fr) a reatat pe 7 aprilie  despre ajutorul pe care organizația „ROMA”, care ajută din nou pe rromii de la noi.
Ultima acțiune se desfășoară la Ponorâta, lângă  satul Coroieni. Acolo, la Ponorâta, ni se spune că trăiesc 450 de persoane ce au fost victime ale unui pogrom în 1991, într-un sat de lângă Baia Mare.
De atunci, adică de 24 de ani aceste persoane trăiesc în condiții improvizate la Ponorâta, fără electricitate, cu apă curentă insuficientă.
Organizația nordică   „ROMA”  desfășoară acum sub conducerea lui Aurélien Dierckens un proiect în valoare de 200 000 de euro  pentru a construi o cantină și a forma animatori perișcolari pentru a favoriza școlarizarea copiilor din acele sălașuri.
„Domnul Ionescu”, ce s-a întors la Ponorâta după mai mulți ani petrecuți în Franța, la Fort de Mons aproape de Lille povestește presei că acolo, la Ponorâta, erau siliți să trăiască în afara civilizației și
NU AVEAU LIBERTATEA DE A COMUNICA CU CEILALȚI ! 
El a a dăugat că „rromii trebuie să poată să socializeze cu ceilalți”. 
El nu a descris modalitățile prin care rromilor li se interzicea „comunicarea cu ceilalți”.
Chiar, ar trebui să aflăm asta, pentru că evident ar fi ceva complet în afara legii . Ce păzește Poliția?

Iată și altă imagine Google din Ponorâta.
Imaginea datează din august 2012 și ne arată case racordate la electricitate, inclusiv casa cea nouă din centru, care are grajduri la parter. Care o fi situația acum?

Nomazii din Franța cumpără copii din România

Tot presa franceză a scris pe 8 aprilie despre traficul (prezumtiv) de copii în care sunt acuzați doi români
Au fost cerute pedepse cu închisoarea: 7 ani pentru vânzători și 2 ani pentru cumpărători!
Agenția AFP relatează că patru români (nu se precizează etnia) au fost deferiți justiției la Marsilia pentru organizarea de trafic de copii. 
Cumpărătorii, Mike și Carmen Gorgan precum și Marius Demestre și Kelly Sara provin din comunitatea „oamenilor de voiaj”. (Persoane ce declară că nu au domiciliu stabil și au un statut aparte în Franța). 
Soții Demestre au păstrat până acum copilul cumpărat, pentru că acesta nu a suportat să fie plasat în altă familie de adopție, dar soții Gorgan nu au putut păstra copilul cumpărat decât câteva săptămâni. Avocatul cumpărătorilor a explicat că acestor familii de „oameni ai voiajului” nu li se permite în general să adopte copii, astfel încât au recurs la căi ilegale pentru a-i obține.  
Cei care au furnizat copiii sunt Ilie Ioniță și concubinii a trei dintre surorile lui (Valeriu Rosu, Florian Stan și Florin Coman). Ei organizaseră (conform acuzării) o rețea foarte bine organizată și riscă pedepse până la 10 ani de închisoare pentru trafic de ființe umane și asociere infracțională.
Procurorul spune că se crease o adevărată „uzină de copii”, concepuți special pentru a fi vânduți.
În același dosar mai sunt urmăriți penal și Jonathan Demestre, fratele lui Marius, Fana Moise (una dintre surorile lui Ilie Ioniță și concubina lui Florin Coman), care și-a vândut copilul. 

Mercedes Sprinter

Acuzații, care beneficiază de interpreți, nu recunosc faptele, dar nu sunt credibili (se spune). 
Prețurile vehiculate ar fi 8000-9000 de euro și un Mercedes Sprinter. Valeriu Rusu a explicat că acești bani și mașina ar fi fost un ajutor de înmormântare pentru un unchi. De fapt, ar fi prețul pentru copilul lui Valeriu și Daniela Ioniță.
Tranzacția a fost denunțată de un „anonim”.
Acuzatorii amintesc de un caz similar petrecut în Corsica. Acolo a fost vândut un băiețel născut în 2013 de către Fana Ioniță, cuplului Demestre. 
Alte două tranzacții similare nu s-au finalizat -fiind implicat un copil al altei surori a lui Ilie Ioniță. 
Ilie Ioniță a declarat că el voia să-l escrocheze pe Jonathan Demestre și deci să-i ia banii fără să-i dea copilul.
La rândul său, Jonathan Demestre a declarat judecătorului de instrucție că 
„ se știe că românii își vând copiii”. 

Relatiile franco-romane

Relațiile dintre Franța și România sintetizate pe site-ul Ambasadei Franței la București

Pe site-ul Ambasadei Franței , la rubrica „Dosare țări” sunt prezentate succint toate țările , la fiecare fiind o scurtă introducere cu menționarea principalelor caracteristici ale relațiilor dintre Franța și țara respectivă.
Iată ce scrie despre România

Relațiile dintre Franța și România sunt vechi și bogate. Sprijinul puternic și constant acordat de Franța pentru a dubla candidatură de aderare a României la Uniunea Europeană și la NATO s-a înscris în această tradiție a relațiilor privilegiate ce unesc cele două țări . Franța are, de asemenea, în România un aliat a cărui apropieree ne este prețioasă în cadrul forurilor multilaterale.
Câțiva nori au umbrit însă  relațiile din ultimii ani: sosirea în Franța a populațiilor "rom" originare din România (și problemele de integrare socială pe care le aveau), precum și reticența țării  noastre, alături de alte state, la deschiderea spațiului Schengen  României.

Les relations entre la France et la Roumanie sont anciennes et riches. Le soutien appuyé et constant apporté par la France à la double candidature de la Roumanie à l’adhésion à l’Union européenne et à l’OTAN s’est inscrit dans cette tradition de relations privilégiées unissant nos deux pays. La France dispose par ailleurs avec la Roumanie d’un allié dont la proximité nous est précieuse dans les enceintes multilatérales.Quelques nuages sont venus cependant ternir les relations ces dernières années : l’arrivée en France de populations « roms » originaires de Roumanie (et les problèmes d’insertion sociale qu’ils présentaient), ainsi que la réticence de notre pays, aux côtés d’autres, à l’ouverture de l’espace Schengen à la Roumanie.

Tariceanu a primit insigna de cavaler in Ordinul Legiunii de Onoare

Dl Călin Popescu Tăriceanu a privilegiat 
relaţiile cu Franţa atât în calitate de om politic, 
cât şi de om de afaceri
( Monsieur Călin Popescu Tăriceanu a privilégié les relations avec la France aussi 
bienen qualité d’homme politique qu’homme d’affaires -. scrie pe site- ul Ambasadei Franţei la Bucureşti)

Dl Ambasador  François Saint-Paul i-a înmânat însigna   

de Cavaler al ordinului Légiunii de onoareà 

domnului Călin Popescu Tăriceanu, pe 5 martie 2015.

(cf. foto-Ambasada Franţei)

Ordinul Legiunii de onoare recompensează  meritele deosebite  militare sau civile aduse Națiunii franceze.
Deviza Ordinului este « Honneur et Patrie »

Legiunea de onoare se compune din cavaleri, ofițeri, comandori, mari ofițeri și mare cruce.
Marii ofițeri și marile cruci sunt demnitarii ordinului. 
Condițiile generale pentru a accede la acest ordin "în mod normal" :

• Nimeni nu poate fi primit în Legiunea de onoare dacă nu e Francez
• Nimeni nu poate intra în Legiunea de onoare cu un grad superior celui de cavaler
• Pentru a fi admis în grad de cavaler, trebuie să justifici servicii publice sau activități profesionale pe o durată 

de minim 20 de ani, în ambele cazuri cu merite eminente.
Nu poate fi promovat în grad de ofițer sau de comandor decât un cavaler sau un ofițer 
cu o vechime de minim 8 respectiv 5 ani în gradul său ce justifică înalte calități dobândite 
după accederea în gradul obținut.

Cu titlu excepțional, în timp de război marile fapte de arme și rănile grave pot dispensa 
de la ultimele două condiții pentru admiterea și pentru avansarea în Legiunea de onoare. 

Din 2009, celor decorați pentru merite militare li se atribuie și o rentă anuală, în sumă de:

• 6,10 € - pentru cavaler
• 9,15 € - pentru ofițer
• 12,20 € -  pentru comandor
• 24,39 € -  pentru mare ofițer
• 36,59 € - pentru mare --cruce

Atribuirea străinilor

Străinii care s-au evidențiat prin servicii aduse Franței sau cauzelor pe care ea le susține pot primi 

insignele corespunzătoare unei distincții a Legiunii de onoare, dar nu  vor fi membri ai ordinului.

Distincția este atribuită astfel șefilor de Stat (în timpul unei vizite oficiale), primilor miniștri, 

membrilor guvernului, ambasadorilor, oamenilor de afaceri sau artiștilor străini care au venit în Franța 

sau care au servit interesele Franței. 

Insigna

Insigna este o stea cu 5 raze duble, emailată cu alb , cu detalii diferite pentru fiecare grad  atribuit.

Pentru gradul de cavaler insigna e prinsă de o panglică roșie ce se poartă la butonieră , în ținută civilă, 

pentru ofiței de o panglică cu rozetă, de o cravată în cazul comandorilor. 

Marii ofiței poartă crucea însoțită de o plăcuță, în partea dreaptă a pieptului, 

Marile-cruci poartă plăcuța (aurită în cazul lor) pe partea stângă a pieptului, 

iar crucea de vermeil se pune pe o eșarfă (mare panglică roșie ce trece pe umărul drept. 

Prima femeie Comandor al Legiunii de onoare a fost 

Anna de Noailles 

(în 1931)

Ar trebui să ne amintim cine a fost românca Anna de Noailles, poetă și romancieră studiată în școlile din Franța, 

dar nu și la noi.

Contesa Anna Elisabeta de Noailles era fiica prințului Grigore Brâncoveanu. S-a căsătorit cu contele Mathieu de Noailles.

Era verișoară cu Elena Văcărescu și cu Martha Bibescu, ambele scriitoare.

Din păcate, frumoasa scriitoare , născută și crescută în Franța, nu se simțea româncă. Într-un interviu a povestit că nu fusese decât o dată în România, în drum spre Constantinopol...

Anna de Noailles a fost de asemenea prima femeie primită în Academia regală de limbă și literatură franceză 

a Belgiei și membră onorifică a Academiei române (cu toate că nu a scris nimic în românește). 

Primul său volum de versuri a fost încoronat de Academia franceză, poeta primind Marele premiu pentru literatură.

Mai târziu, Academia franceză a creat un premiu în onoarea ei.

Anna de Noailles a fost decorată și cu ordinul Salvatorului Greciei și Poloniei.

Opera literară

Anna de Noailles a scris trei romane, o autobiografie și un mare număr de poeme. Ea a publicat:

• Litanies (volum de versuri semnat Anna de Brancovan)
• Le Coeur innombrable
• L'Ombre des jours
• La Nouvelle  Espérance (roman)
• Le Visage émerveillé (roman)
• La Domination (roman)
• Les Éblouissements
• Les Vivants et les morts
• De la rive d'Europe à  la rive d'Asie
• Les Forces éternelles
• Á Rudyard Kipling
• Discours á l'Academie belge
• Les Innocentes, ou la Sagesse des femmes (roman)
• Poème de l'amour
• Passions et vanités
• L'Honneur de souffrir (eseuri)
• Poèmes d'enfance
• Exactitudes, meditations
• Choix de poésies
• Le Livre de ma vie (amintiri)
• Derniers Vers
• Derniers Vers et Poèmes d'enfance
• L'Offrande

Nicolae Iorga:  “Anna de Noailles a facut să răsune acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii”.

Poetul Octavian Goga nu i-a iertat însă uitarea originilor și i-a dedicat o poezie in care vorbeste despre asta:

Îţi recitesc răvaşu-n franţuzeşte

Cu slova lui muiată-n ironie

Şi, nu ştiu cum, un gând mă ispiteşte…

Mă iartă, doamnă, că ţi-l spun şi ţie…

Tu ne-ai uitat, tu din strigarea noastră

Nu ştii nimic, nimica nu te doare;

Nici Dunărea nu-ţi plânge la fereastră,

Nici munţii mei nu pot să te-nfioare…

Nu ne-nţelegi nici visul, nici cuvântul,

Nici cântecul tu nu ni-l poţi cunoaşte…

Din ţara ta ţi-a mai rămas pământul,

Ai grâu în el, dar ţi-ai uitat de moaşte…

Abia o dat’ când te chema Bizanţul,

Ai poposit la noi o clipă-două:

Verigă mândră ce te-ai rupt din lanţul

Unor vieţi atât de scumpe nouă…

De-aceea azi te miri ca de-o poveste

Când cineva de rostul tău te-ntreabă,

O glumă-ţi par cuvintele aceste

Şi râzi de noi, odraslă basarabă…

Râzi în zadar! Trecutul ne-nfăşoară

Oricât de mult l-am surghiuni din minte…

Străbunii-n noi de veci nu vor să moară

Şi noi minţim, dar sângele nu minte!

Ei vin la noi… — Ş-acolo-n metropola

Pe malul Senei umbra lor străbate,

Suflarea lor pătrunde sub cupola

Palatelor cu creştete bronzate…

Câţi logofeţi şi vornici nu se schimbă

În noaptea ta cu visuri zbuciumate…

— Cu noi în drum doar pururea se plimbă

Un ţintirim de suflete uitate…

Când vei simţi o jale vag-adese

Şi-n liniştea amurgului de toamnă

Te vor fura îndemnuri ne-nţelese,

Nu te mira: Sunt Brâncovenii, doamnă!

Blazonul familiei Noailles