Se afișează postările cu eticheta Mali. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Mali. Afișați toate postările

duminică, 22 noiembrie 2015

Luarea de ostatici din Mali

La o săptămână după atentatele de la Paris și paralel cu amenințările cu alte atentate în Europa, atentatul sângeros din Mali pare să fi reținut mai puțin atenția.
Totuși, cum să nu fii șocat aflând o veste ca aceasta:
Conform datelor difuzate de mass media, câțiva teroriști (între doi și cinci- nu se știe exact) au luat 170 de ostatici la hotelul Radisson Blu din Bamako.
Desfășurarea atacului
Vineri 20 noiembrie (observăm că ziua de vineri pare să fie  preferată de islamiști) , pe fondul războiului ce se desfășoară în Mali, niște jihadiști (doi după unele relatări) au intrat la ora 7 dimineața, la bordul unei mașini cu însemne diplomatice în curtea hotelului de lux , ce era în paza unei societăți private angajate în acest scop.
Agenții de pază nu au oprit mașina, din care au coborât cei doi atacatori înarmați cu puști AK-47, cu care au deschis imediat focul.
Conform unor date publicate mult mai târziu, cele trei persoane care asigurau paza hotelului: un jandarm și doi paznici s-au numărat printre victimele atacului. 
Au fost uciși și trei dintre membrii personalului hotelului. 
Atacatorii au intrat în holul hotelului, trăgând la întâmplare asupra celor prezenți acolo, apoi au urcat la etaje, ucigînd clienții aflați pe coridoare sau în camere.
După o jumătate de oră are loc un asalt al forțelor de ordine locale, ce se soldează cu...moartea a cel puțin trei dintre ostatici.
Puțin timp după asta au fost evacuați trei salariați ai ONU, apoi o serie de ostatici care dovedeau că sunt musulmani recitând versete din Coran. (În total au fost eliberați până la ora prânzului circa 80 de ostatici).
foto AFP

Au fost trimiși  circa 40 de combatanți din forțele de comando franceze Barkhane, care s-au adăugat militarilor malieni, forțelor speciale ale jandarmeriei din Mali și membrilor Minusma. Forțele speciale franceze au venit de la Ouagadougou, din Burkina Faso.
Pe la ora 13 „au putut scăpa circa 30 de ostatici” –conform relatării ministrului malian al Securității interne, Salif Traoré. În următoarea oră au fost eliberați ceilalți ostatici rămași în viață, iar teroriștii au fost încolțiți între forțele speciale franceze și forțele speciale maliene ajutate de MINUSMA și de forțe speciale americane. Asaltul a luat sfârșit la ora 16:35, după uciderea a doi jihadiști și eliberarea tuturor ostaticilor ce mai erau în viață.
Iată o imagine de pe pagina de internet a Minusma , care ne ajută să ne facem o ideie despre cam cum stau lucrurile pe acolo.
14 123 de patrule militare
efectuate pentru securizarea aglomerațiilor și axelor rutiere
în ultimii doi ani (peste 19 patrule /zi!)

Bilanțul atentatului
La o conferință de presă , pe 21 noiembrie, oficialitățile din Mali au declarat că în hotel se găseau 128 de clienți.
Autoritățile maliene au declarat că au fost uciși 18 clienți și civili, doi teroriști și un jandarm malian. Au fost și 10 răniți, dintre care 7 civili și 3 polițiști din forțele speciale maliene.
Dar grupul hotelier  Rezidor, ce manageriază hotelul Radisson Blu, vorbise de 140 clienți și 30 de salariați ce ar fi fost prezenți în momentul atentatului.  Unde ar fi ceilalți ?  Se vorbește dei cel puțin 22 de victime. 
MINUSMA (Misiunea Multidimensională a Națiunilor Unite pentru Stabilizare în Mali) vorbește de 27 de persoane ucise.. 
Un jurnalist de la AFP a văzut în fața hotelului cum agenți de la protecția civilă teșeau cu cadavre în saci mortuari portocalii puși pe brancarde.
Ciudat că nu se știe, acum, după terminarea atentatului, câte persoane au fost acolo.
Cine au fost victimele
Se știe acum că au fost uciși 6 ruși, 3 chinezi, 2 belgieni, (între care un înalt oficial), o americancă, un cetățean israelian și un senegalez . precum și șase malieni (trei din personalul hotelului, doi paznici și un jandarm. Și-au pierdut viața și cei doi teroriști

Cine au fost teroriștii
Grupul islamist Al-Mourabitoune, condus de Mokhtar Belmokhtar (care l-a răpit și pe românul Iulian Gherguț în Burkina Faso, pe 4 aprilie 2015- despre care acum nu mai vorbește nimeni) a revendicat atentatul, spunând că a colaborat și cu gruparea Aqmi (Al-Qaïda au Maghreb islamique).
Măcar aici să mai scriu despre românul nostru ce a fost răpit pe acele meleaguri.
(vedeți aici relatarea faptelor http://nazone.ro/2015/04/roman-rapit-in-burkina-faso.html).
Grupul lui Mokhtar Belmokhtar a amenințat că își va continua atacurile « până la oprirea agresiunilor contra Mali-ului de Nord și eliberarea jihadiștilor deținuți în sudul și în centrul Mali-ului ».  
Autoritățile maliene au dezmințit ipoteza ca ar mai fi fost trei teroriști, care ar fi reușit să fugă.
Martorii spun însă că ar fi văzut cel puțin patru teroriști, dintre care unii foloseau expresii în limba engleză (“Go, go, go” ,“you understand ?” “OK”.). Terry Kemp,, unul dintre ostatici, american, a declarat pentru NBC că a auzit aproape de el vorbind cu voce scăzută doi bărbați și o femeie în momentul atacului. 
Guvernul din Mali a decretat 10 zile de stare de urgență .și trei zile de doliu.
*****************************************************************************************************************************
26.11.2015
Agențiile de presă relatează și despre pierderile de vieți omenești din rândul misiunii de menținere a păcii a ONU (Minesma), desfășurată în Mali de aproximativ doi ani.
Chiar în ziua atentatului de la hotel, unul dintre salariații civili ai Minesma a fost ucis de detonarea unui dispozitiv exploziv la trecerea unui convoi prin nord-vestul țării.
Autoritățile studiază acum cele două arme Kalașnikov găsite lângă teroriștii morți: numerele ștanțate pe arme și informațiile despre fabricanții armelor ar putea oferi indicii asupra traseului pe care au venit armele . 

duminică, 30 august 2015

Roman rapit in Burkina Faso

Sâmbătă 4 aprilie un cetățean de origine română, Iulian Gherguț a fost răpit în Burkina Faso.

El făcea parte din echipa de securitate angajată la mina din Tambao și a căzut într-o ambuscadă . Atacatorii , cinci oameni „înarmați (cu puști Kalaşnikov. nn) și cu turbane pe cap” au deschis focul, au rănit grav un jandarm (originar din Burkina Faso) și pe șoferul patrulei de pază. «Jandarmul a fost rănit la cap, la piept și la nivelul bazinului. Ei i-au spus șoferului să fugă, apoi l-au împușcat în șold. El e cel care a dat alarma» a povestit unul dintre angajații de la mină. Responsabilul cu securitatea la situl minier Talbau, de origine română, era singurul european ce se găsea în vehicul în momentul atacului și a fost răpit.
De atunci, nici o veste despre soarta compatriotului nostru. Cei care îl caută se întreabă dacă el a fost dus în Niger sau în Mali - țări învecinate. În Niger se pare că nu este, căutările se desfășoară acum în Mali.
Pe surse s-a aflat că răpirea ar fi fost pregătită cu grijă. La operațiune au participat, pe lângă mașina de teren Toyota  în care se găseau atacatorii , o o altă mașină Toyota cu o escortă, urmată de  o altă mașină, de aprovizionare. Se presupune că ar fi vorba despre rebeli tuaregi.
Tuaregi înarmați sursa: Reuters/Cheick Diouara

Atacatorii ar fi rebeli tuaregi afiliați grupării Al-Qaida din Maghrebul Islamic, care l-au dus pe ostatic in Niger cu trei camionete Toyota, fără a putea fi interceptați.
La Bamako, o sursă diplomatică a făcut această observație: «Unul dintre prenumele românului răpit este Frank. Cu un asemenea prenume, s-ar putea ca răpitorii să creadă că e un cetățean de origine franceză». (conform articolului scris de Marco Schmidt )
Mina din Tambao
Exploatarea minei de mangan din Tambao e asigurată de societatea britanică Pan African Minerals, filială a Timis Corporation care este prezentă de asemenea și în Niger și este condusă de către Frank Timiș, binecunoscutul (la noi) om de afaceri australo-român. 
(Inițial la posturile noastre tv se anunțase că e vorba despre compania Eldorado Gold Corporation- (dar nu, această companie are mine de aur  la noi și se pregătește în liniște să exploateze cu cianuri fără ca românii să afle și să iasă-eventual-în stradă)
Frank Timiș
 Dar licența de export a societății din Burkina Faso a fost suspendată în luna martie, în așteptarea construirii liniei feroviare promise, între Tambao și Abidjan. Firma minieră promisese și asfaltarea drumului Dori-Tambao, prin convenția miniere încheiate. Promisiuni nerealizate. 
La Tambao a mai fost un „atac” în luna ianuarie a acestui an. În urma acelui atac a fost evacuată o parte din personal – după relatările unui diplomat occidental citat de Agenția France-Presse.

Românul răpit nu are și cetățenia franceză.

Ministerul Afacerilor străine din Franța a dezmințit că agentul de securitate răpit ar avea și cetățenia franceză.
Surse din industria mineritului citate de agenția Reuters au declarat că incidentul ar putea fi legat de  relațiile tensionate existente între compania Pan African Minerals și comunitatea locală, care acuză poluarea puternică produsă de activitatea minieră.
Contractele de minerit au fost acordate în timpul fostului președinte din Burkina Faso , ce a fost înlăturat de la putere de protestatari în octombrie 2014.  


Cine e românul care a fost răpit


Poze de pe Facebook
Conform informațiilor apărute în presa de la noi, Iulian Gherguț ,(39 de ani)  originar din satul Traian, comuna Săbăoani, ar fi un apropiat al lui Horațiu Potra, ce a asigurat servicii de securitate mai multor lideri din Africa și din Orient. Potra este fondatorul Asociației RALF-ROLE (Românii care au activat în Legiunea Franceză –Roumanie Legion Etrangere). Unii presupun că și Iulian Gherguț ar fi activat în Legiunea Străină Franceză . Dacă ar fi luptat în Legiunea străină, după cinci ani ar fi putut obține naționalitatea franceză. Ori autoritățile franceze spun că Gherguț nu ar fi cetățean francez. E posibil să fi activat acolo mai puțin de cinci ani. Cunoscuți ai lui spun că nu ar fi fost în Legiunea Străină, ci ar fi avut doar o corespondență prin internet în legătură cu Legiunea.
(Actualmente Legiunea străină este compusă din soldați din mai mult de 100 de țări, dar cei mai numeroși sunt din România și din Madagascar. Asta spune multe despre situația economică din aceste două țări. Trupele din Legiunea străină au fost trimise după lovitura de stat din 2012 din Mali în acestă țară. În deșert, temperaturile se învârt în jurul a 50 de grade tot timpul anului, fiind și maxime de 70 de grade. Mașinile de teren devin saune pe roți. Asta, ca să vedem cam în ce condiții muncea Iulian Gherguț al nostru.)
Reporteri de la Adevărul au vorbit cu vecinii lui Gherguț din satul natal (satul Traian, comuna Sâmbăoani, județul Neamț) și au aflat că el lucra ca taximetrist în Anglia. Întâmplarea a făcut ca firma de taxiuri să aparțină patronului minei din Burkina.
Ceilalți membri ai familiei lui Iulian Gherguț sunt plecați de asemenea la muncă în alte țări . Iulian Gherguț visa să strângă bani pentru o casă în România...
La fel ca atâți alți români care nu-și pot găsi aici locuri de muncă pentru a avea un trai decent, iată că și acești moldoveni au ajuns să pribegească pe meleaguri, ajungând chiar în locuri în care se desfășoară conflicte despre care nu știm mare lucru și unde ajung să-și riște viața pentru a putea să-și construiască o căsuță în satul natal...
Presa străină a relatat printre altele, în Octombrie 2012 că 120-150 de românce munceau câte 11 ore pe zi (deseori și în weekend) în măcelării din Anderlecht, pentru 6-8 euro/oră. Ele nu beneficiau de protecție socială, dar se temeau să vorbească despre condițiile de lucru ca să nu fie date afară.... 
Și nu se confirmă faptul că ar fi avut prenumele Frank...dar faptul că era singurul european din mașină i-a făcut poate să creadă pe atacatori că l-au răpit pe însuși patronul minei, Frank Timiș.

Oricum, în momentul răpirii se pare că nu era înarmat.
Operațiune militară în Mali (conf. Mali Web)

Conform Mali Web și Agenției France Presse, în zona de frontieră între Mali și Burkina Faso operează o serie de grupuri înarmate împotriva cărora au acționat atât forțele armate din Mali, cât și o intervenție militară internațională lansată în ianuarie 2013 la inițiativa Franței.  Chiar pe 1 aprilie 2015, deci cu 4 zile înainte de răpirea românului, trei „bandiți înarmați” au fost uciși și mai mulți alții au fost răniți  într-o confruntare cu armata din Mali, aproape de frontiera cu Burkina Faso.
Membri din grupul Ansar Dine
care au eliberat o ostatică elvețiană în Mali
în 2012 (Keystone)
.
(
Căutarea românului continuă

La căutări participă , pe lângă forțele armate din Mali și din Niger și Operațiunea Barkhane. Patrule cercetează întreaga zonă.
Autoritățile spun că zona trebuie să fie evitată de către expatriați. 



Și asta de la începutul conflictului din nordul statului Mali.

Operatiunea militară Barkhane
Barkhane                      sursă: RFI /Olivier Fourt

Barkhane este denumirea dunelor sculptate de vânt în deșertul Saharei. Este de asemenea și numele operațiunii militare franceze condusă din Ndjamena (Ciad).

Este vorba despre o forță armată de intervenție rapidă ce ar putea interveni în diferitele țări din regiune. O forță antiteroristă alcătuită din 3000 de oameni , dintre care 1000 de oameni din Gao și 1200 din Ciad. Comandourile sunt sprijinite de avioane de vânătoare cu mijloace de culegere de informații , mijloace de ascultare și drone. 

A fost găsită o mașină Toyota abandonată și cu pete de sânge în interior.

Cu un doi ani și ceva în urmă ne amintim de atacul sângeros ce a avut loc în Algeria
http://nazone.ro/2013/01/figura-sefului-rapitorilor-din-algeria.html
Și de data aceasta, cetățenii din țara africană ce au comentat răpirea și-au exprimat îngrijorarea că cetele de beduini (tuaregi) „ar putea ajunge să atace până la urmă și negri.” 
Asta indică faptul că beduinii își îndreaptă violența împotriva cetățenilor cu aspect european, pe care îi consideră ca făcând parte din companiile pe care le consideră - dintr-un motiv sau altul- neprielnice țării lor.
Din păcate, însă, românul pe care l-au luat ostatic acești răpitori nomazi nu era decât un alt om necăjit, nicidecum controversatul patron pe care- poate- ar fi vrut să se răzbune. 

Între timp, președintele Franței a anunțat că luni 6 aprilie forțele speciale franceze au reușit „neutralizarea” unui grup terorist , „aproape de Tessalit”, în nord-estul statului Mali, eliberând totodată un ostatic olandez ce era reținut acolo din noiembrie 2011, adică de aproape patru ani! Cetățeanul olandez Sjaak Rijke fusese răpit la Tombouctu. Forțele franceze nu știau că ostaticul se găsea acolo, deci acesta fost norocos ca grupul ce îl deținea să fie anihilat de comandoul francez. El se găsește acum „la loc sigur”.
*****************************************************************************************************
Update 08.04.2015

Burkina Faso îl caută împreună cu partenerii săi strategici: Franța și SUA  pe românul răpit 


Armatele franceză și americană caută cu drone în Sahel
*****************************************************************************************************
Update 09.04.2015
Le Monde Afrique relatează derularea operațiunii de eliberare  din captivitate a olandezului  Sjaak Rijke

 Forțele speciale franceze au întreprins o lungă etapă de informații, apoi au încercuit cu discreție zona izolată din deșert în care era ținut captivul. La 5 dimineața, circa 20 de membri din forțele speciale s-au apropiat la adăpostul întunericului. Doi jihadiști ce făceau de pază au tras asupra francezilor și au fost uciși de aceștia. Alți doi răpitori s-au predat, iar ostaticul a fost eliberat. El se găsea în condiție destul de bună, „având în vedere condițiile”.
 
Sjaak Rijke e repatriat     foto: AFP

La 25 noiembrie 2011, un grup de oameni înarmați au amenințat pe terasa unui hotel un grup de occidentali cerându-le să-i urmeze. Unul dintre occidentali, un german a încercat să se opună și a fost doborât. Un alt german și soția domnului Rijke au reușit să se ascundă și să scape. Comandoul i-a răpit pe Sjaak Rijke, un sud-african, Stephen Malcolm McGown și un suedez, Johan Gustafson. Ultimii doi se găsesc încă în mâinile răpitorilor. 
Sjaak Rijke a fost ținut în captivitate împreună cu francezul Serge Lazarevic, care a fost eliberat în 2014 în schimbul punerii în libertate a patru jihadiști ce erau în închisoare în Mali. 
*****************************************************************************************************

Update 20.04.2015
Recompense pentru informații în Burkina Faso
Ministrul siguranței din Burkina Faso, Auguste Dénise Barry a declarat „război”împotriva banditismului din țara sa. Între 7 și 16 aprilie 2015, 3853 de persoane au fost interogate (în stare de arest) de forțele de ordine, dintre aceștia 31 fiind delincvenți prezumtivi. Au fost confiscate 64 de arme de foc. În același timp sunt acordate recompense tuturor persoanelor care dau informații asupra persoanelor bănuite că ar fi „bandiți”. Sumele plătite pentru informații, inclusiv pentru informații legate de românul răpit variază între 150000 și 250000 F CFA (228-381 euro) . Căutările pentru găsirea românului răpit continuă. 

Sumele pentru recompense pot părea minore, dar puse în contextul situației economice precare din țările din această zonă percepția se schimbă.
De pildă acum, în Niger (țara învecinată) 2588128 de persoane, adică 15% din populație sunt în „insecuritate alimentară” - adică nu mai au ce mânca. Recolta agricolă din anul 1914 a fost compromisă de secetă, inundații și lăcuste (da, chiar și în deșert au loc inundații, astea sunt urmările defrișării care a avut loc în trecutul îndepărtat). Fenomenul e frecvent în Niger, astfel încât guvernul distribuie hrană când situația devine disperată. Anul acesta situația este agravată și de prezența a 150 000 de refugiați care au fugit din fața islamiștilor din formațiunea Boko Haram și a 50 000 de refugiați veniți din Mali de teama unei insurecții tuarege și jihadiste.
Cam pe acolo e căutat românul nostru, răpit de bărbații cu turbane.
****************************************************************************************************

Update 1.05.2015
Românul ar fi pe cale de a fi salvat 
Autoritățile ne dau informații cu țârâita, „ ca să nu pericliteze operațiunea”. Se poate deduce că trupele regulate franceze sau cele din țara africană respectivă au stabilit legătura cu răpitorii, (sau au primit informații sigure legate de locul în care e ținut ostaticul) , s-a aflat că românul e bine  și se stabilesc condițiile în care acesta poate fi eliberat. 
După cum am scris mai sus, un prizonier francez a fost eliberat de jihadiști în schimbul eliberării a patru dintre ai lor. 
În același timp, câteva sute de femei au fost eliberate în Niger de la gruparea Boko Haram.
*****************************************************************************************************

Update 19.05.2015
Gruparea jihadistă Al Mourabitoune a revendicat răpirea românului
Societatea lui Frank Timiș transmite că cei din Burkina Faso trebuie să se ocupe de eliberarea ostaticulului
Foto Koulouba com

Pe site-ul internet de informație din Mauritania Alakhbar a apărut pe 19 mai informația că gruparea islamistă a revendicat răpirea și a transmis autoritățolor române ceea ce cere pentru a-l elibera pe ostatic, dând acum publicității un anunț destul de nervos din partea răpitorilor care doresc să grăbească îndeplinirea cerințelor lor (probabil plata unor sume de bani, pentru că România nu deține prizonieri islamiști pe care să-i poată elibera la schimb așa cum am văzut că s-a procedat în alte cazuri) .
Grupul jihadist Al Mourabitoune este considerat unul dintre grupurile armate cele mai periculoase din Sahara (conform site-ului ouest-france) . Gruparea a luat naștere în 2013 prin unirea grupului ”Semnatari cu sânge” al lui Mokhtar Belmokhtar și al lui Mujao mișcarea pentru unicitate și djihad în Africa de Vest”. Grupul dezminte apartenența la Al-Qaida din Maghrebul islamic (Aqmi). 
Acest grup este una dintre formațiunile jihadiste din nordul statului Mali vizate de operațiunea franceză Serval lansată în ianuarie 2013- scrie lavoixdelamerique.
Anunțul publicat în numele lui Adnan Abou Walid Sahraoui, „emirul lui Al-Mourabitourne” „cheamă guvernul român să acorde o atenție serioasă negocierilor pe tema eliberării ostatecului deținut de grup” -scrie lavoixdelamerique.
Informația a părut și în mass media de la noi. 
Din mesaj (a cărui autenticitate este verificată acum, ni se spune) reiese că se formulaseră anterior pretenții pentru eliberarea românului.
Lideri din mass media de la noi remarcă însă că cel care ar trebui să se ocupe de eventuala răscumpărare ar fi faimosul Frank Timiș, omul de afaceri australo- român care „face avere cu minele și petrolul din Africa de Vest”, proprietarul societății Pan African Minerals (PAM) unde lucra cel ce a fost răpit. 
gen. Gilbert Diendéré
foto Facebook
La noi nu am auzit însă de declarația unui membru din conducerea societății PAM (citată de Jeuneafrique) cum că: 
Trebuie că uităm de români, francezi sau de americani: doar cei din Burkina Faso au capacitatea  de a gera această situație delicată”. Deci societatea lui Frank Timiș nu are de gând să intervină - adică să plătească răscumpărarea cerută.
Jeuneafrique continuă cu informația că dosarul a fost încredințat responsabililor unui puternic regiment de securitate prezidențială (RSP), care au autoritate asupra serviciilor de informații naționale. 

Generalul Gilbert Diendéré, fost șef al statului major al lui Blaise Compaoré și care are un carnet solid de contacte regionale „este în prima linie pentru a obține eliberarea lui Iulian Gherguț”.
*****************************************************************************************************

Update 20.05.2015
Serge Lazarevic povestește cum a fost în captivitate
Unul dintre cei ostaticii capturați de formațiuni islamiste în nordul Africii, Serge Lazarevic, care a fost eliberat în anul 2014, a povestit presei cam cum a fost prizonieratul său, care a durat trei ani.
El se resimte și acum după suferințele îndurate. Spune că era ținut legat cu mâinile la spate și cu lanțuri la glezne.  «Nu mai știam cine eram»  «Nu mai eram o ființă umană» «Nu mai erau repere, eram privat de tot» «Timpul se oprise în ziua în care am fost răpit»
Fiind întrebat despre motivația răpitorilor, Serge Lazarevic a răspuns: « Cred că erau oameni care așteptau o răscumpărare. Asta cu religia...nu știu » 
Ministrul Justiției din Mali a declarat că au fost eliberați patru prizonieri în schimbul domnului Lazarevic. 
*****************************************************************************************************

Update 21.06.2015
Mina din Tambao- Burkina Faso

După comunicatele liniștitoare ale autorităților noastre, din care reieșea că situația românului răpit este cunoscută și în scurt timp acesta va fi eliberat, nu a mai urmat nimic. 
Căutând pe internet, am aflat că pe 2 iunie președintele statului Burkina Faso, Michel Kafando a declarat agenției France Presse că nu deține nici un fel de informații despre soarta românului aflat în captivitate de pe 4 aprilie. La noi nu s-a pomenit nimic de asta prin mass media.

Președintele Kafando a declarat referitor la românul răpit: Nu avem știri, căutăm să aflăm dacă există o dovadă că este în viață”.

Este prima răpire a unui cetățean european în Burkina Faso, până acum având loc astfel de răpiri doar în statele învecinate Mali și Niger.
Fostul președinte din Burkina Faso  Blaise Compaoré , înlăturat de la conducere  după 27 de ani la sfârșitul lui octombrie trecut a făcut mult timp oficiu de mediator între autoritățile de la Bamako și o rebeliune dominantă tuaregă ce se desfășura în nordul statului Mali, o regiune controlată timp de zece luni în 2012-2013 de grupări legate de Al-Qaida. Jihadiștii au fost ulterior dispersați și parțial goniți din această zonă printr-o operațiune militară internațională lansată în ianuarie 2013 la inițiativa Franței și care este încă în desfășurare. Dar unele zone scapă încă de sub controlul autorităților de la Bamako. 

Răpitorul românului a fost grav rănit în lupte

După o sursă din Algeria, paisprezece luptători din gruparea Al Mourabitoune (care a revendicat răpirea românului și care ar fi răpit în 2011 mai mulți cetățeni spanioli și italieni în Sahara occidentală) ar fi fost uciși în noaptea de 13/14 iunie 2015 în timpul unui raid aerian efectuat de aviația americană (F-15 Strike Eagle) asupra unei clădiri din apropiere de Ajdabiya , unde avea loc o reuniune a șefilor extremiști. . Abou Walid Al Sahraoui, prezentat drept emirul grupării  Al Mourabitoune ar fi fost grav rănit în timpul raidului. Alt lider ai mișcării Mujao (Jihadul din Africa de Vest), Tari Ould Khalil (Saif al Ansari) ar fi murit de asemenea. Ținta raidului aerian ar fi fost Mokhtar Belmokhtar
Acest lider de peste 40 de ani este susținut de populația din Sahel și a reușise să supraviețuiască până în prezent în pofida urmăririi lui intense timp de doi ani în cadrul operațiunii militare Serval dar și  tentativelor de asasinat. Belmokhtar s-a declarat ostil prezenței statului islamic în Sahel și Maghreb, deși susține ideile promovate de Al Qaida. El provine din marile triburi locale și are influiență printre acestea. El nu crede în frontierele stabilite , în Algeria sau Mauritania, ci în Maghrebul islamic. El consideră Sahelul ca emiratul Saharei, la sudul Algeriei și nordul statului Mali. 
Înurma acestui raid aerian a fost anunțată și moartea lui Belmokhtar, dar știrea are un grad de incertitudine. 
Mokhtar Belmokhtar, ce s-a născut la 1.06.1972 la Ghardaia în nordul Algeriei . A fost numit Mokhtar după unul dintre unchii său, ghilotinat în 1952 în timpul războiului din Algeria. A luptat în Afghanistan la vîrsta de 19 ani, pierzându-și ochiul stâng în acele lupte.
În 2013, pe capul celui supranumit de militarii francezi „MBM”, sau ”Belauar”, ori „Khaled Abou Al-Abbas” ori „Laouer”, a fost pus de către autoritățile americane un premiu de 5 milioane de dolari. (update : Se presupune că e mort din noiembrie 2016). 
*****************************************************************************************************

Update 15.08.2015
Autoritățile de la noi nu au mai anunțat nimic legat de ostaticul român Iulian Gherguț. 
În schimb joi 13 august a fost difuzat  un comunicat (datat 21 iulie) prin care Al-Mourabitoune (formațiunea care a revendicat răpirea)  anunța desemnarea lui Mokhtar Belmokhtar ca șef al „Al-Qaida în Africa de Vest” . Grupul mai e desemnat și drept „Al Qaeda din Maghrebul islamic” (AQMI).
Se crezuse că Belmokhtar fusese ucis în raidul aerian din iulie, dar Alakhbar, site- ul de informații mauritaniene care dă vești despre AQMI a dezmințit aceasta. Presa cameruneză amintește desele divizări ale mișcărilor islamiste, despre care auzim și noi uneori din presă.
AQMI, apărut din restructurarea GSPC algerian (Grupul Salafist pentru Predicare și Luptă) , care ar fi în divergență cu GIA algerian (Grupul  Islamic Armat) -care e responsabil de masacrări de civili în anii 90, ceea ce nu a fost apreciat de Belmokhtar. El ar fi fondat alte grupări islamiste, cum ar fi Al Moulathamoun (cei cu văl).
Belmokhtar s-ar fi opus lui Daesh (Statul islamic).

Legat de românul răpit- nici o știre.
Ultima dată când gruparea islamistă a vorbit despre ostaticul român, Adnane Aboul Walid Al-Sahraoui ceruse Bucureștiului „să ia în serios negocierile”. În interviul dat pe 21 mai de Mohamed Diop postului tv TVR News se vorbește de faptul că în astfel de cazuri se splicită răscumpărări....și că „soarta agentului de securitate român răpit în Burkina Faso depinde de negocierile dintre răpitori și guvernul român”.
Autoritățile române nu par să fi fost dispuse a acorda sume de bani drept răscumpărare........
Între timp a fost raidul aerian ce a făcut mai multe victime printre militanții islamiști, dar nu s-a pomenit nimic despre ostaticul român....
.*****************************************************************************************************

Update 30.08.2015
Răpitorii au transmis o înregistrare cu Gherguț și au cerut răscumpărare
Sâmbătă 29 august gruparea al-Mourabitoune a publicat o înregistrare video cu ostaticul român Iulian Gherguț. pentru a dovedi că acesta este în viață. 
Înregistrarea scurtă îl arată pe Gherguț foarte slab, cu barbă considerată falsă și cu privirea fixă, înconjurat de trei bărbați înarmați și cu fețele acoperite. Filmarea a fost făcută în aer liber, cu un fundal alcătuit din țesături. Iulian Gherguț solicită - citind un text în limba franceză - ca directorul societății la care lucra (Pan African Mineral), și guvernele din România și din Burkina Faso să negocieze cu răpitorii pentru a obține eliberarea sa. Filmul a fost făcut pe 18 august.



Auzim la tv comentarii cum că românul răpit nu ar fi amenințat (oare armele automate din imagine ce or fi?) dar și că statul român nu plătește despăgubiri. Guvernul din Burkina Faso probabil nici gând nu are să răscumpere un salariat al unei societăți comerciale străine cu care e în conflict. Firma lui Frank Timiș a anunțat mai demult că nu are de gând să plătească nimic. În înregistrarea video,  era un mesaj adresat angajatorului lui Gherguș, Pan African Minerals, firma lui Frank Timiș. Însă firma lui Frank Timiș a anunțat mai demult că nu are de gând să plătească nimic.  Atunci, cine il va elibera pe Iulian Gherguț? Pe 1 mai, la tv auzeam un anunț liniștitor cum că românul e pe cale de a fi salvat. Vedem că nu s-a făcut nimic în acest sens timp de peste patru luni de la acea dată!
Firma la care lucra Gherguț e în conflict cu guvernul din Burkina Faso
În același timp, presa străină difuzează știri despre conflictul dintre Frank Timiș, care deține societatea Pan African Minerals și guvernul din Burkina Faso, după ce autoritățile din acel stat au suspendat permisul de export de mangan de la mina din Tambao. Guvernul din Burkina Faso dorește respectarea proiectului care prevede și construirea unei linii de cale ferată de 210km și a unor căi de acces asfaltate înainte de a se porni exploatarea minei. 
În schimb Pan African Tambao (PAT), filiala locală a Pan African Minerals  cere să i se ridice suspendarea licenței pentru a-și plăti datoriile de 4,6 milioane de euro față de furnizori și pentru a-și plăti angajații trimiși în șomaj tehnic. Angajații de la mină sunt mobilizați pentru a cere reînceperea imediată a activității la mină (vă pare cunoscut? ). Pe ei nu îi interesează dacă firma va face calea ferată și șoselele promise...
În același timp, fostul deținător al permisului pentru același zăcământ - societatea  General Nice Group  din Hong Kong -  cere autorităților o despăgubire de 27,5 milioane de euro pentru „ruptura abuzivă a permisului său de exploatare”. 
*****************************************************************************************************

Update 01.11.2016

O nouă înregistrare cu ostaticul Gherguț

O înregistrare distribuită de SITE, centrul american de supraveghere a site-urilor djihadiste îl arată din nou pe Gherguț adresându-se în limba franceză (probabil pentru ca ceea ce spune să fie controlat de către răpitori) familiei sale și guvernului României solicitând ajutor pentru a fi eliberat. Adică să se plătească răscumpărarea cerută de răpitori. Filmarea ar fi fost făcută pe 21 septembrie 2016.  Presa francofonă citează din cuvintele lui Gherguț: „Cer familiei mele, mai ales tatălui meu George, mamei mele Cecilia, soției mele Mihaela și tuturor fraților mei și surorilor mele să găsească o soluție cu guvernul României pentru eliberarea mea. Vă spun că mă gândesc mereu la voi”. 
Fotografie publicată de Burkina 24 pe 1.11.2016, extrasă din filmarea de pe 21 septembrie, 
despre care se spune că ar fi a lui Iulian Gherguț. 
Comparați această fotografie cu celelalte. 

După răpirea lui Gherguț, un cuplu de medici australieni (dr Eliot Arthur și soția sa) a fost răpit în nordul statului Burkina Faso, în ianuarie 2016. Între timp, soția a fost eliberată. Nu se spune cum anume s-a reușit eliberarea ei. 

Răpirea românului a fost asumată de gruparea Al-Mourabitoune. Pe 21 aprilie 2016, șeful sau unul dintre capii acestei grupări, Fawaz Ould Almeida alias „Ibrahim 10” a fost capturat prin colaborarea dintre elemente ale Direcției generale a securității statului din Burkina Faso (DGSE) și Comisariatul arondismentului 15 din Bamako
*****************************************************************************************************

Update 03.07.2017
A apărut un nou anunț făcut de un grup jihadist, („ramura Al-Qaida din Mali”) care arată fotografiile unor persoane pe care le țin prizoniere. Între ele este și românul răpit acum mai mult de doi ani. 

Ostaticii  care au apărut în prezentarea făcută de  grupul jihadist erau:  Franțuzoaica Sophie Pétronin, răpită în decembrie 2016 în Mali. (președintele francez s-a bucurat să afle că e în viață- a fost eliberată în 2020 ) , chirurgul australian Arthur Kenneth Elliott, în vârstă de 82 de ani răpit în 2015 (eliberat în mai 2023) , sud-africanul Stephen McGown răpit în 2011 (a fost eliberat în 2017) , românul IULIAN GHERGUȚ răpit în aprilie 2015, misionara elvețiană Béatrice Stockly, răpită în 2016 (a fost executată de GSIM în 2020) și călugărița columbiană Gloria Cecilia Narvaez Argoti, răpită în 2017(eliberată în 2021) . Soția lui Arthur Kenneth Elliott, Jocelyn Elliott fusese răpită împreună cu soțul ei, dar a fost eliberată în februarie 2016. Cele trei femei prizoniere au fost acuzate de jihadiști că făceau prozelitism religios.

Ostaticii au fost prezentați separat într-un video, de către un bărbat care spune că nu au avut loc până acum negocieri pentru eliberarea lor. Filmul nu e datat.

captură ecran youtube din video publicat în 2017 de Aqmi,
 ce l-a prezentat pe Gherguț împreună cu alți cinci ostatici.
 


În privința Sophiei Pétronin, (care are 72 de ani) se precizează că ea speră în ajutprul președintelui francez Emmanuel Macron, care a sosit în Mali în noaptea de sâmbătă spre duminică. Președintele Macron a declarat că  teroriștii trebuie să fie eradicați cu hotărâre și în mod constant.

*****************************************************************************************************

Update 09.08.2023
După opt ani de la răpire, Iulian Gherguț a fost în sfârșit eliberat și a ajuns în România. 



Au fost transmise mulțumiri din partea Ministerului de Externe către autoritățile din Maroc, pentru „sprijinul important acordat”. Președintele Klaus Iohannis a transmis de asemenea mulțumiri „partenerilor externi care ne-au sprijinit în acest demers dificil”.

Familia lui Iulian Gherguț a primit cu mare bucurie vestea eliberării lui. Sora lui, aflată la Roma, încercase pe toate căile să mențină în actualitate problema ostatecului deținut de atâta amar de vreme în Africa. O altă soră a lui se află la Atena....
În martie 2023 se aflaseră vești despre el de la alt fost ostatic , un american (Jeff Woodke) , ce a fost prizonier în Mali șase ani și jumătate. Acesta a fost eliberat pe 20 martie, odată cu jurnalistul francez Olivier Dubois . Jeff Woodke  a povestit că a fost deținut 14 zile în același loc cu Iulian Gherguț, cu care a putut comunica doar de la distanță, prin semne cu mâinile, .
Iulian Gherguț fusese descris de ziarul La Croix ca „ostaticul uitat”.
Bătrânii săi părinți au primit vestea cu lacrimi în ochi. Nu-l mai văzuseră pe fiul lor Iulian din 2015, când avea 39 de ani. La rândul său, Iulian plângea când se gândea la părinții lui. Se temea că nu-i va mai găsi în viață- mai ales că tatăl lui are 90 de ani.  


sâmbătă, 8 august 2015

Ostatică franțuzoaică eliberată

În situația în care un român a fost răpit în Burkina Faso și nu se mai știe nimic despre el, ne bucurăm să aflăm vești despre eliberarea unor persoane răpite. Cu acest prilej, mai aflăm câte ceva și despre felul în care se rezolvă astfel de situații prin alte părți.

Ostatica franțuzoaică Isabelle Prime a fost eliberată

Isabelle Prime era deținută ca ostatică în Yemen din februarie 2015. Ea a fost eliberată și a călătorit cu avionul în Franța, pe 7 august, fiind primită la aeroport de către președintele Franței François Hollande și de ministrul de externe Laurent Fabius, precum și de către rude și prieteni.
.
La conferința de presă François Hollande a adresat mulțumiri sultanului din Oman, „care a contribuit la acest deznodământ fericit”, apoi serviciilor de informații, „ celor pe care nu-i vedem, dar care permit să se obțină aceste rezultate”. Isabelle Prime a mulțumit la rândul său președintelui Franței și ministrului de Externe, spunând: „Eu știam că Franța era în spatele meu, căci ea nu și-a părăsit niciodată pe vreun compatriot”.

Povestea răpirii

Isabelle Prime ajunsese în Yemen în 2013 ca salariată a societății Ayala Consulting, specializată în programe de protecție socială. Ayala Consulting era la rândul său sub contract cu Social Welfare Fund, ce desfășura un proiect  finanțat de Banca Mondială.
Pe 24 februarie 2015, ea a fost răpită (împreună cu interpreta ei yemenită) de către niște bărbați deghizați în polițiști, care au blocat cu două mașini automobilul cu care franțuzoaica mergea la serviciu. Șoferul care conducea mașina în care erau cele două femei a fost eliberat și a prevenit autoritățile . Răpitorii au vrut să o elibereze pe loc și pe yemenită, dar aceasta a ales să rămână împreună cu franțuzoaica .   Ea se pregătea să plece din Yemen ca urmare a consemnelor date cetățenilor francezi aflați acolo. Interpreta yemenită a fost eliberată apoi , pe 10 martie, la Aden (un oraș din sudul Yemenului). În schimb Isabelle Prime a fost reținută ca ostatică și filmată cerând ajutorul președintelui Franței și al Șefului statului yemenit Abd Rabbo Mansour Hadi, pentru a fi eliberată.

S-a plătit o răscumpărare?

Conform lui Francisco Ayala, președintele societății pentru care lucra Isabelle Prime, „toată afacerea a  fost gestionată în cel mai mare secret”. „Guvernul francez nu ne-a spus nimic nici mie nici tatălui ei” a declarat el agenției AFP.
Ziariștii se întreabă după fiecare eliberare de ostatici dacă a fost plătită o răscumpărare.
Luările de ostatici sunt frecvente în Yemen, unde se spune că sute de persoane au fost răpite și apoi eliberate de cele mai multe ori în schimbul unor răscumpărări.
Eliberarea anterioară  a unui ostatic francez a fost  cea a lui Serge Lazarevic , cu cetățenie franceză și sârbă ce fusese răpit de grupul Al-Qaida din Maghreb, în nordul statului Mali. Lazarevic a fost ținut ostatic trei ani și a fost eliberat în decembrie 2014.

Vedeți aici povestea răpirii românului Iulian Gherguț, pe 4 arilie,  în Burkina Faso:
http://nazone.ro/2015/04/roman-rapit-in-burkina-faso.html

luni, 21 ianuarie 2013

Figura şefului răpitorilor din Algeria



Luarea de ostatici din Algeria s-a 

sfârşit într-o baie de sânge

Răsuflăm uşuraţi că trei dintre ai noştri au rămas în viaţă, dar din păcate doi români au murit acolo. Cei care au reuşit să scape vorbesc despre un coşmar pe care nu-l vor putea uita vreodată.

Trist este faptul că bieţii români sunt nevoiţi să plece în ţări străine şi mai ales în ţări cu un grad mare de risc (pentru că cei interesaţi ştiu că în acea zonă se desfăşoară lupte armate între diferite grupări , chiar dacă mobilurile lor  ne sunt, nouă, celor mai mulţi de aici, necunoscute). Cred că cei mai mulţi dintre români nu ştiu nimic despre tuaregi, de pildă. Sau despre conflictul din Mali. 

Oameni cu înaltă pregătire de specialitate nu-şi găsesc aici un loc de muncă şi sunt nevoiţi să-şi rişte viaţa pe meleaguri străine , fiind implicaţi, fără voia lor, în conflicte sângeroase care nu îi privesc. 

Companiile străine economisesc bani angajând români cu mai puţini bani decât ar fi trebuit să le plătească unor specialişti de la ei. Iar ei, românii noştri, pleacă peste mări şi ţări, pentru a le putea oferi un trai cât de cât decent familiilor lor.

Teroriştii au afirmat că pricipala lor ţintă era Algeria, care îşi deschisese spaţiul aerian Franţei pentru intervenţia în Mali. Aşa că au atacat instalaţiile peroliere şi gaziere cu o capacitate de producţie (destinată exportului) de peste 25 milioane metri cubi pe zi. 
Uzina "gazieră" de la Tiguentourine este exploatată din 2006 de către gigantul petrolier britanic BP, cel norvegian Statoil şi de firma algeriană Sonatrach. În zonă activează şi firma japoneză  JGC.
Numai că, printre cei peste 800 de lucrători blocaţi la In Amenas, erau şi circa 132 de străini, unii provenind din ţările cu interese economice acolo, iar alţii mânaţi de mizerie. Străini din Norvegia,Franţa,Statele Unite, Marea Britanie, Irlanda, Japonia, Coreea de Sud, România, Columbia, Tailanda, Filipine şi Armenia (după cum au declarat teroriştii).

Unii atraşi probabil cu sume foarte mari de bani, alţii,  siliţi de nevoile de acasă. 
Miercuri dimineaţă a avut loc atacul terorist, iar joi seara a intervenit în forţă armata algeriană. Sâmbătă a fost dat asaltul final. 

Algerienii au declarat că au fost ucişi toţi cei 32 de terorişti, dar şi 25 dintre ostatici. Potrivit Nouakchott info, printre jihadiştii ucişi în timpul asaltului , unii erau originari din Egipt, din Niger, din Mauritania. Ulterior au mai fost capturaţi şase islamişti.

  "În urma intervenţiei au fost eliberaţi  685 salariaţi algerieni şi  107 străini", a anunţat agenţia APS. Alte persoane sechestrate erau încă dispărute. Unii răniţi au murit ulterior la spital. Numărul victimelor nu este cunoscut, de fapt. Se ştie că au murit 7 americani, doi români, trei britanici (alţi trei fiind daţi dispăruţi şi probabil morţi de asemenea). Trupurile a 12 japonezi au fost găsite, (după alte surse despre 10 japonezi nu se ştie nimic şi sunt informaţii că 9 dintre ei au fost ucişi). 6 filipinezi au murit, iar 4 alţii sunt răniţi. Un purtător de cuvânt al grupului armat, citat de agenţia de presă mauritaniană ANI, ar fi vorbit joi despre 34 de ostatici străini ucişi în timpul asaltului. Surse islamiste au comunicat ANI că ar mai deţine şapte ostatici: trei belgieni, doi americani, un japonez şi un britanic. Tatăl vitreg al ministrului norvegian al dezvoltării internaţionale se află printre dispăruţi. El era gestionar al societăţii Statoil.


Îngrozitor!

În presa franceză a fost publicată fotografia unei persoane bănuită că ar fi condus atacul terorist. Poate e bine s-o vedem.


Abdul Rahman al-Nigeri, alias Abu Dujanaun combatant nigerian apropiat al brigăzii  de la  al-Mulathameen condusă de Moktar Belmoktar. Acest om ar fi putut fi în fruntea acţiunii de luare de ostatici de la In Aménas ,consideră ANI, agenţia  de presă mauritaniană.
(Imagine luată din satelit)

Şi iarăşi mă gândesc, cu durere: de ce a

trebuit să se   ducă ai noştri acolo?

Autorităţile algeriene au declarat că activitatea combinatului petrolier va fi reluată în două zile. Încă mai sunt români care lucrează în Algeria.
Domnul Floria, unul dintre cei trei români care au reuşit să scape din infernul luării de ostatici fugind pe cont propriu prin deşert, ajutaţi de un localnic, îi încurajează pe românii rămaşi la muncă în Algeria: "să nu ne pierdem speranţanu suntem mercenari, nu suntem militari, ne facem profesia"- adică nu vă temeţi, că ei au ce au cu cei ce provin din ţări care au trimis militari... Dl. Floria nu ştie, însă, dacă se va întoarce acolo...

21 ianuarie

Un singur algerian printre victime

Aflăm acum mai multe amănunte despre ceea ce televiziunea noastră numeşte "iadul algerian". Coordonatorul luării de ostatici ar fi fost un canadian, poreclit «Chedad»
Cel puţin doi dintre islamiştii ucişi erau canadieni. Numărul total de ostatici ucişi este 48 , iar numărul total al deceselor: peste 80. Printre morţi, doar un singur algerian. 
Primul ministru algerian, Abdelmalek Sellal, a oferit noi detalii despre evenimente.

Răpitorii încercaseră mai întâi să  deturneze un autobuz ce transporta lucrători străini de la aeroport,dar soldaţii care îl păzeau au ripostat.(Aici a fost ucis şi singurul algerian ce a căzut victimă).(Islamiştii au sosit într-un vehicul de teren Toyota şi au tras asupra gărzilor algeriene ce păzeau clădirile complexului, dar fără a-i răni. Gărzile s-au predat fără luptă. Interesant cum marele număr de paznici algerieni nu a încercat să se opună în vreun fel.).  Islamiştii ar fi  încercat apoi să arunce în aer uzina. (Au controlat birourile şi au luat ostatici pe cei găsiţi acolo, separându-i pe algerieni de străini, Algerienii au fost bine trataţi. Unii dintre cei aflaţi în birouri dar care nu au fost preluaţi de terorişti  au reuşit să se ascundă sub birouri şi să fugă apoi). Un grup de islamişti a încercat să fugă cu mai multe camioane, ducând cu ei câte 3-4 ostatici străini, unii cu exploziv legat de corp. Armata algeriană a reacţionat  «feroce», vehiculele fiind distruse împreună cu  ocupanţii lor (Printre ostaticii folosiţi ca scuturi umane nu era nici un algerian). Într-un comunicat publicat de Agenţia Mauritaniană Nouvelles Nouakchott, islamiştii au declarat că propuseseră eliberarea captivilor, dar autorităţile algeriene erau decise să folosească forţa militară. Acţiunea a devenit sângeroasă joi, când combatanţii încercau să fugă cu prizonierii. Commandoul era condus de un algerian, Mohamed el-Amine Benchenab, foarte cunoscut de serviciile de informaţii . Printre atacatori figurau trei algerieni, ceilalţi răpitori fiind  canadieni, egipteni, tunisieni, malieni, nigerieni şi mauritanieni, după spusele d-lui Sellal.

Bilanţ provizoriu: 

  • Japonia: 7 morţi, 3 dispăruţi (probabil morţi şi ei), 7 supravieţuitori. Martori din cadrul firmei japoneze spun că 9 japonezi au fost ucişi pe loc la atac.
  • Filipine: 6 morţi ,4 dispăruţi , 16 salvaţi 
  • 5 norvegieni dispăruţi-probabil morţi
  • 4 britanici ucişi, alţi trei dispăruţi -probabil morţi. Cei 22 salariaţi britanici supravieţuitori au fost repatriaţi
  • SUA- un mort, doi dispăruţi (posibil încă prizonieri), alţi doi salvaţi
  • România: doi morţi, trei salvaţi
  • Malaiezia: doi dispăruţi, trei salvaţi
  • Franţa: un mort, trei eliberaţi
  • Columbia: un mort
  • Belgia: atacatorii ar fi găsit trei belgieni la faţa locului, dar Bruxelles nu confirmă asta
  • Algeria: un mort, 685 eliberaţi

Se confirmă afirmaţiile islamiştilor că atacul era îndreptat numai împotriva străinilor şi că algerienii nu au fost folosiţi drept scuturi vii, şi nu s-a tras asupra lor, singura victimă algeriană fiind ucisă în autobuzul ce aducea lucrătorii străini de la aeroport. Martorii afirmă că atacatorii au tras asupra gărzilor algeriene doar pentru intimidare, fără a-i răni şi au declarat că nu au nimic împotriva lor.  Nu mă pot împiedica să nu mă gândesc la coincidenţa dintre  relativa siguranţă în care se aflau muncitorii algerieni şi decizia autorităţilor algeriene de a refuza orice negociere şi de a ataca convoiul cu ostatici chiar dacă aceştia urmau să moară cu certitudine. 

Diplomaţia japoneză a încercat cu disperare să obţină o rezolvare prin negociere, pentru a salva ostaticii. Adjunctul ministrului de externe japonez se deplasase în Algeria, pentru a participa la identificarea victimelor şi a se interesa de soarta celorlalţi japonezi aflaţi în Algeria;  iar ministrul de externe japonez a folosit toate mijloacele diplomatice posibile pentru salvarea vieţilor . Primul ministru japonez, aflat în turneu în Asia de Sud-Est, a telefonat omologului său algerian pentru a-şi exprima consternarea când armata dăduse asaltul, cerând ca această operaţiune să fie oprită şi să se dea prioritate vieţii ostaticilor. Primul ministru nipon şi-a scurtat turneul diplomatic , s-a întors de urgenţă la Tokyo şi a convocat ambasadorul Algeriei la ministerul nipon de afaceri externe.  S-a reuşit să fie salvaţi 7 dintre salariaţii japonezi, adică aceia care nu fuseseră ucişi în prima fază a ostilităţilor.



Ministrul de externe român s-a mulţumit să aştepte veşti de la oficialii algerieni, pe care i-a acuzat că nu au oferit date corecte. El a oferit false speranţe familiei celui care a murit din pricina rănilor în spitalul algerian. Oficialii algerieni au afirmat că informaţiile furnizate au fost corecte.


22 ianuarie

Cum a fost cu ai noştri

Inginerii Tiberiu Costache şi Mihail Bucur au căzut victime acestui conflict care ridică multe semne de întrebare. Familiile lor vor să afle în ce condiţii au murit ei. Dl Ponta a declarat " n-o să le fie uşor, dar le urez succes" . Asta e tot ce poate face pentru ei?
Aflăm de la televizor că amândoi românii care au murit în Algeria au fost victimele unei /unor explozii. Asta înseamnă că ei s-au găsit printre cei folosiţi ca scuturi umane de către islamişti. Poate cel puţin unul dintre ei nu a avut centura cu explozibil chiar pe corp, când islamiştii i-au luat cu ei în acele camioane, iar armata algeriană a tras în ei, ci a fost doar lângă unul care avea aşa ceva, şi astfel a mai supravieţuit puţin, murind apoi la spital. 
Tot azi îl vedem la postul nostru de televiziune pe primul ministru al Algeriei a deplâns moartea ostaticilor, în enumerare începând cu cei algerieni, ceea ce lăsa impresia că unii dintre cei în care a tras armata algeriana erau algerieni. Doar că singurul algerian mort în evenimente fusese împuşcat chiar în prima zi, în schimbul de focuri, iar de atunci nici un  ostatic algerian nu şi-a  pierdut viaţa. Nici un algerian nu era printre cei folosiţi ca scuturi vii, când a declanşat armata algeriană atacul «feroce» -după termenul folosit chiar de oficialităţile algeriene. 

Ministrul nostru de externe a fost lăudat de dl Ponta. Pentru ce, oare? 

  • Pentru că nu i-a cerut cuiva de la ambasada din Algeria să se ducă la spital ca să vază ce face amărâtul de român rănit, dar s-a grăbit să anunţe familia acestuia că omul era în afara pericolului, când el fusese victima unei explozii şi era muribund? Priviţi cum au acţionat japonezii!
  • Pentru că nu a intervenit, la fel cu oficialii japonezi, pentru oprirea carnagiului? 
  • Pentru că nu e deloc preocupat de situaţia celorlalţi români aflaţi încă în Algeria (şi pe care încerca să-i îmbărbăteze dl. Floria)? Dl. ministru nici măcar nu şi-a pus problema lor!
  • Pentru că s-a pronunţat cu de la sine putere, în termeni ritoşi,  asupra unei (de fapt eventuale) participări a ţării noastre la evenimentele complicate din acea zonă îndepărtată nouă, unde - spre deosebire de Norvegia, Franţa sau Marea Britanie ţara noastră nu are interese economice -  fără a se gândi nici la faptul că astfel de decizii se iau în CSAT şi nu se comentează înainte de a se lua? Nici la implicaţiile ce le-ar avea o astfel de implicare în situaţia amărâţilor de români care îşi câştigă din greu pâinea acolo? Doar asta şi ar trebui să fie suficient pentru schimbarea lui din funcţie!

Notă: 
Toate informaţiile din acest articol sunt publice, oricine le poate găsi pe net. De ce doar MAE pare să nu ştie ce s-ar fi putut face?

Surse:  www.huffingtonpost.fr/2013/01/19/en-direct-algerie-prise-dotages-denouement-proche-deuxieme-assaut-armee_n_2509095.html?utm_hp_ref=france#118_lhomme-a-la-tete-des-ravisseurs
             www.magharebia.com/cocoon/awi/xhtml1/fr/features/awi/features/2012/10/01/feature-03
             mounadil.wordpress.com/2013/01/21/elements-pour-une-theorie-du-complot-a-in-amenas/
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 15.04.2014
Şeful jihadist Mokhtar Belmokhtar, despre care se crede că a organizat luarea de ostateci de la In-Amenas (Algeria) s-ar fi retras în Libia. Supranumit «Belawar» («chiorul» în arabă) sau Khaled Abou al-Abbas, Belmochtar este un fost combatant din Afganistan împotriva trupelor sovietice , care a devenit apoi unul dintre şefii Al-Qaïda din Maghrebul islamic (Aqmi).  Considerat mort în evenimentele de după răpire, se pare că el este în viaţă şi se află în Libia.