Se afișează postările cu eticheta migranti. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta migranti. Afișați toate postările

luni, 2 noiembrie 2015

Fluxul de migranti se apropie de Romania

Crește numărul de migranți în Bulgaria

Așa cum era de așteptat, după ridicarea barierelor metalice la frontiera între Austria și Slovenia și a gardurilor de la frontiera Ungariei spre Serbia , migranții s-au îndreptat spre Bulgaria (urmând a trece ulterior prin România).
Pe 1 noiembrie 2015, AFP și Reuters au relatat :

Criza migranților se arată și în estul Europei. 

Barierele și-au făcut apariția la frontiere, migranții și refugiații începând să parcurgă distanțe mai mari , prin Bulgaria, în ciuda condițiilor grele

Corespondentul la Dimitrovgrad Laurent Geslin a relatat despre sosirea a 250 de migranți, în majoritate afgani, care au trecut munții din Bulgaria pentru că nu avuseseră bani pentru a plăti traversarea cu barca din Turcia spre Grecia. Unii nu mâncaseră de patru zile.
Unul dintre migranți, Bilal  spune că poliția bulgară a fost violentă cu ei.: « Ei ne-au prins, ne-au lovit și ne-au trimis într-o tabără (de corturi-nn). Am ieșit de acolo după 20 de zile și am ajuns aici după patru zile, mergând pe jos. Am ajuns aici 31. Am traversat frontiera prin munți, prin păduri»
Circa 100 de migranți încearcă zilnic să intre în Bulgaria clandestin, ascunși în camioane, pentru a evita să fie înregistrați și plasați în taberele de migranți din Bulgaria , unde ar trebui să aștepte aprobarea cererii de azil în UE. Ori, cum pentru afgani s-a decis să nu se acorde azil, aceștia ar urma să fie returnați pe unde au venit.
Condiții de viață foarte aspre
Noaptea, temperaturile scad sub 2 grade în tabere, unde nu sunt corturi încălzite. Odată ce primesc un permis de circulație, migranții își reiau drumul.. Mincho a devenit taximetrist după ce au ajuns migranții la Dimitrovgrad, O ocazie de a câștiga un ban într-un oraș devastat de șomaj : « Sunt unii oameni care mă anunță, tăietori de lemne de exemplu. Ei îi văd trecând pe oameni și știu că sunt migranți. Și mă cheamă. »
Lângă autobuzul care pleacă spre Belgrad, șase oameni s-au înfășurat în pături. Așteaptă de 24 de ore. Nici unul dintre ei nu are cei 25 de euro necesari pentru a plăti drumul până în capitala Serbiei.
130 de migrați în camion frigorific, în Bulgaria
Peste 130 de migranți au fost găsiți sâmbătă într-un camion frigorific, la frontiera tuco-bulgară. Erau 38 de bărbați, 33 de femei și 58 de copii care au afirmat că sunt sirieni și erau ascunși în spatele unor cutii cu sticle de apă minerală. Camionul a fost cercetat la principalul post de frontieră dintre Turcia și Bulgaria de la Kaptan-Andreevo. Șoferul turc, ce urma să ajungă în România a fost arestat.
Bulgaria a fost ocolită până acum de principalul flux de migranți, care trec din Turcia spre Grecia pe cale maritimă.
Dar autoritățile se așteaptă la o creștere a numărului de migranți prin Bulgaria, odată cu agravarea condițiilor meteorologice la apropierea iernii. 
Sâmbătă, poliția bulgară a controlat circa 6000 de vehicule și a arestat 16 călăuze și 495 de migranți clandestini în toață Bulgaria.(relatează Lefigaro cu AFP).
 Autoritățile de la noi au pregătit oare tabere pentru migranții care cer azil la noi, pentru ca ei să aștepte acolo, în incinte închise, răspunsul oficial și în caz de refuz al azilului să fie preluați de acolo pentru a fi conduși la granița prin care au intrat?
Pentru că astfefel de migranți se adaugă la numărul celor care vor fi repartizați de către UE la noi!

***********************************************************************************************************************************
5.11.2-15
Slovenia a dat noi competente armatei pentru a face fata miilor de migranti.
Soldatii ajuta politia pe cei 67km de frontiera a Sloveniei cu Croatia, la limita spatiului Schengen.
La intrarea in Slovenia, migrantii sunt primiti de politie  si , conform procedurilor UE, ar trebui condusi in centre de triere pazite, in care sa astepte decizia de primire sau de respingere a statutului de refugiant cu drept de azil.
Germania va infiinta de asemenea centre de triere (implicit si de retinere) a migrantilor in zonele sale de frontiera, pentru ca de acolo migrantii sa fie fie retrimisi de unde au venit (daca sunt migranti economici) fie repartizati in tarile UE (daca sunt refugiati din zone de conflict).
Politia suedeza evacueaza o tabara de "romani" din Malmö
Conform postului de radio de informatii Sveriges Radio, circa jumatate dintre ocupantii taberei (75 de persoane, care traiau in corturi, caravane si masini) au parasit tabara , dar ceilalti au refuzat sa plece si au inceput o manifestatie in afara taberei.
Martin Valfridsson, coordonatorul national pentru ameliorarea situatiei imigrantilor din UE aflati in stare de vulnerabilitate a declarat ca nu va exista nici o toleranta fata de cei care stau in tabere de acest fel, fie ca s-au instalat pe terenuri publice sau private. 
"Trebuie sa practicam toleranta 0 fata de cei care locuiesc pe teritoriul Suediei fara autorizatie".
" In orase;e mari, noi expulzam chiar si familiile cu copii care nu pot sa-si plateasca chiria".
Totusi, in tabara din Malmö au fost tolerati in mod exceptional migranti din Romania si din Bulgaria (numiti generic "romani" de catre mass media internationala nn) timp de 6 luni, inainte de a cere interventia politiei. Grupuri de romi au fost deja expulzati din alte orase suedeze, inclusiv din Stockholm.
In acelasi articol se mentioneaza ca orasul Malmö a devenit un centru al crimei si violentei.






·          Germania va infiinta de asemenea centre de triere (a se 

vineri, 30 octombrie 2015

Centre de retinere administrativa

În Franța, străinii fără drept de azil sunt internați în centre de reținere administrativă până la expulzare

Am citit în presa franceză că un mare număr dintre migranții ce se adunaseră în zona Calais au fost transportați la diferite centre de reținere administrativă (C.R.A,), așa că m-am gândit că e la ordinea zilei să ne interesăm ce sunt acestea și cum sunt ele folosite în țările occidentale civilizate, pe care le luăm noi cca model.

Străinii care nu au primit drept de sejur în Franța urmează a fi îndepărtați forțat spre o țară care acceptă să-i primească, cel mai adesea țara a cărei naționalitate o au. (În Franța nu se folosește termenul de cetățenie ci de naționalitate). Până la organizarea retrimiterii străinilor respectivi spre locul de origine sau a trimiterii într-o țară care îi acceptă, aceștia sunt reținuți în CRA.
Tot acolo sunt reținuți și cei care au făcut recurs la refuzul sejurului , până la primirea răspunsului din partea justiției judiciare sau administrative.

Există de asemenea și localuri de reținere administrativă (L.R.A.), destinate să primească pe timp scurt străinii după o anchetă judiciară  ce sunt în așteptarea transferării lor într-un CRA sau a expulzării.
Există, de asemenea și zone de așteptare în care sunt ținute persoanele cărora li se refuză primirea în Franța și care sunt sub cercetare judiciară -ZAPI).
Minorii pot fi reținuți împreună cu părinții lor în CRA, urmând a fi conduși tot cu părinții lor la frontieră.
În 2014,  26 371 persoane erau plasate în reținere în Franța metropolitană și 23 166 în teritoriile franceze de peste mare, totalizând astfel 49 537 de persoane ce urmau a fi expulzate.

CRA au fost legalizate în 1981, când a fost organizată reținerea administrativă în Franța.
Aceste locuri de privare de libertate sunt controlate de poliție și nu depind de administrația penitenciară. Cei reținuți sunt păziți de polițiști și nu de gardieni de penitenciar.
Privarea de libertate nu are un caracter punitiv, adică nu este o pedeapsă pentru un delict sau pentru o crimă.
Capacitatea maximă pentru un centru de reținere este de 140 de locuri, dar există cazuri în care s-au creat câte două  astfel de centre unele lângă altele - fapt criticat din pricina riscurilor de securitate
Închiderea într-un astfel de centru de reținere este urmarea unei decizii administrative, cel mai adesea a unui prefect. Autorizația judiciară nu e necesară decât pentru o reținere de peste cinci zile și se poate prelungi până la 20 de zile, putând exista și o a doua prelungire de încă 20 de zile în situații excepționale.
Prin urmare în mod obișnuit străinii nedoriți sunt trimiși peste frontieră în maximum 20 de zile.
Cei reținuți în astfel de centre nu sunt închiși în celule, ci pot circula liber în „zona de viață” din interiorul centrului. (Desigur, nu pot ieși în afara acestuia).
În unele dintre aceste centre pot fi reținute familii, în altele persoanele sunt separate pe sexe și cazate în dormitoare comune.


AFP

Normele de cazare în CRA


  • Suprafața utilă de minimum 10 m/persoană (incluzând spațiul din dormitor și spațiile liber accesibile la orele stabilite )
  • Dormitoare colective separate pe sexe pentru maximum 6 persoane;
  • Dotări sanitare cu lavoare, dușuri și wc-uri , câte un grup sanitar la 10 reținuți.
  • Un telefon cu acces liber/50 de reținuți
  • Spații și materiale necesare pentru masă, conform normelor
  • La mai mult de 40 de reținuți : o sală de recreere și de destindere separată de sala de mese , cu o suprafașă de minim  50 m, pentru fiecare 15 deținuți suplimentari sala fiind mărită cu 10 m2.
  • Una sau mai multe încăperi dotate cu echipament medical, pentru asistență medicală.
  • Un spațiu pentru primirea vizitei familiei și a autorităților consulare.
  • Un spațiu rezervat avocaților
  • Un spațiu pentru Oficiul francez al imigrării și integrării.
  • Un spațiu, echipat cu un telefon, pentru asociația care îi informează pe străini și îi ajută să-și exercite drepturile.
  • Un spațiu de plimbare în aer liber 
  • Un spațiu pentru bagaje
  • În cazul CRA destinate familiilor, camere special echipate inclusiv cu materiale de puericultură.
Asociațiile atrag atenția asupra faptului că dispozitivele de supraveghere care abundă interzic orice intimitate celor reținuți, menționându-se și faptul că ușile dormitoarelor au geamuri în partea de sus.

Asistența medicală în CRA
Persoanele plasate în centre de retenție au dreptul de a vedea un medic. Medicii și infirmierele care vin în centrele de reținere fac parte din personalul spitalicesc și pot avea normă întreagă sau parțială.

Drepturile străinilor cu situație neregulată
Ce ce sunt obligați să părăsească Franța au mai întâi un termen de 30 de zile pentru a pleca „voluntar”. Ei pot, în anumite condiții, să ceară Oficiului francez de imigrație și de integrare (OFII) un ajutor financiar.
Dacă străinul nu a plecat de bună voie în termen de 30 de zile, străinul fa fi trimis cu forța  și până atunci va fi reținut într-un centru rede reținere (CRA).  El poate cere să beneficieze de o consemnare la domiciliu, cu sau fără „brățară electronică”, dar practic această metodă nu prea se aplică, ea depinzând de „riscul de fugă” apreciat de judecător. Arestul la domiciliu decesită o urmărire ce e mai costisitoare decât deținerea în CRA, deci se preferă aceasta din urmă.

Efectele centrelor de reținere asupra imigrației ilegale în Franța

În anii 2000, Franța era prima destinație a celor care cereau azil: 49 733, față de 30 840 în Marea Britanie și 28 914 în Germania și doar 24 247 în SUA.
După 2002 însă, numărul de cereri de azil admise la frontieră a scăzut la numai 195 în 2004, crescând apoi la 1603 în 2007.
Din 2002-2003, migranții fără drrept de sejur confirmat au fost reținuți în cele 21 de centre de reținere administrativă (CRA), cele 182 localuri de reținere administrativă (CRA), 185 localuri de reținere administrativă  (LRA) sau în numeroasele zone de așteptare și de tranzit.  În 2009 erau 1732 de locuri în CRA, în Franța.
În 2009, 50 000 de străini erau reținuți în CRA și LRA.
Vârsta medie a migranților din aceste centre a fost 32 de ani iar durata de detenție medie a fost circa 10 zile.
Remarcabilă promtitudinea autorităților franceze, nu credeți?
Cei reținuți au fost expulzați în proporție de 50 %.
La sfârșitul anilor  2000, peste 150 de nationalități erau supus eprocedurilor de reconducere la frontieră, cele mai reprezentate fiind: algeriană (12,8% din totalul migranților  expulzați în 2009), marocană (12,2%), tunisiană (11,1%), apoi turci, indieni, chinezi, afgani, egipteni, malieni și brazilieni (2,3%). Datele acestea sunt mai vechi, după cum se vede.
Legislația în UE

  • În țările din Europa de Sud (Spania, Italia, Portugalia, Grecia, dar și în Irlanda și Luxemburg durata de reținere a migranțlor este de 60-90 de zile.
  • În Europa Centrală și de Est (în Slovenia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Austria, Portugalia, Polonia dar și în Belgia) durata de reținere este de 6-12 luni.
  • Norma europeană tinde să conveargă spre durata de reținere din Germania, de 18 luni. Tot atât e și în Malta.
  • În Letonia-20 de luni
  • În Europa de Nord (Marea Britanie, Olanda, Suedia, Danemarca, Lituania, Estonia, Finlanda, dar și în Cipru durata de reținere este nelimitată legal.  În practică, de cele mai multe ori e circa 20 de zile.
Observăm că România nu e pomenită aici. 
Centre de reținere în Europa
La sfârșitul anului 2000 în UE cu 27 de țări funcționau importante centre închise  : la Puertaventura, în Canare (1500 locuri), Crotone în Calabria (1000 locuri),  Yarl’s Wood Centre aproape de Bedford în Marea Britanie, (900 locuri), San Barracks și Lyster Barracks în Malta (700 locuri fiecare), Büren lângă Dortmund, în Germania (500 locuri), Borgo Mezzonone-Foggia aproape de Bolonia (peste 500 l), Detentieboten Zuid Holland aproape de Rotterdam (500 l),  Harmondsworth lângă Londra (500),  Campsfield House lângă’Oxford (500),  Orestiada în Tracia greacă (peste 300), Bélá-Jezová în Republica Cehă (peste 300), aeroport Schiphol la Amsterdam (300) sau Lampedusa pe insula italiană din largul Tunisiei (300) –
Capacitatea lor este în prezent insuficientă.
Au apărut și centre de reținere private.

********************************************************************************************************************************
7.11.2015
Primii migranti "relocalizati" au ajuns in Franta
Presa relateaza cu emotie ca primii solicitanti de azil relocalizati de UE au ajuns in Franta.
Este vorba despre 19 persoane originare din Eritreea, care ajunsesera initial in Italia , unde autrecut prin   "hot spot"- uri  si urmeaza a fi cazati in Franta in "structuri destinate sa-i adaposteasca pe solicitantii de azil"  - adica in centrele de retinere administrativa descrise mai sus.
Situatia acestor migranti este cu mult mai buna decat a imigrantilor considerati ilegali si care se adapostesc in conditii mizere , cum pot, pe campia din zona Calais in speranta ca vor putea trece in Marea Britanie.
Mograntii relocalizati  in cadrul acordului UE vor beneficia de o examinare rapida a cererilor lor de azil (circa 2-4 luni, fata de 9 luni cat e intervalul obisnuit) si cei mai multi dintre ei vor primi statutul de refugiat politic.
Franta " a propus Italiei si Greciei sa preia 200 de persoane in Noiembrie , 300 in Decembrie si 400 in Ianuarie " on cadrul programului de relocalizare.
Remarcati ca Franta propune ea numarul de migranti pe care ii va primi si de unde anume, nu i se repartizeaza din partea UE niste persoane, fara ca tara care ii primeste sa aiba ceva de zis.
François Hollande a anubtat in septembrie ca Franta e fata sa primeasca 24 000 de refugiati on doi ani, in cadrul "planului de repartizare a 120 000 de migranti" intocmit de  Comisia europeana.
Observam ca presedintele Frantei a subliniat faptul ca e vorba despre cei 120 000 de migranti si nu despre cote care sa ramana in mod permanent aplicabile pentru relocarea oricator migranti in viitor. 
Asta, in conditiile in care se asteapta sa soseasca trei milioane de migranti in UE!

luni, 26 octombrie 2015

Mini-summitul european referitor la migranti

Păreri divergente la summitul de duminică privind migranții din Balcani


Cum iarna se apropie, Jean-Claude Junker a paznici de frontieră vor fi trimiși îchemat pe conducătorii din 10 state membre UE :  Austria, Bulgaria, Croația, Macedonia, Germania, Grecia și Ungaria, Olanda, România , Suedia și Slovenia, dar și din trei țări ce nu sunt în UE: Albania, Macedonia și Serbia la Bruxelles, pentru a găsi o soluție comună. 
Comisia europeană apreciază că e nevoie de o cooperare mai mare, consultări și acțiuni operaționale imediate.
Jean-Claude Junker dorește să aducă țările să se pună de acord asupra gestionării fluxului de migranți  și să întărească controlul frontierelor și înregistrarea migranților.
Conform Organizației internaționale pentru migranți, peste 680 000 de migranți și refugiați au venit în Europa peste mare, venind din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

100 000 de locuri în centrele de primire a migranților vor fi amenajate în Balcani

Președintele Comisiei Europene Jean-claude Junker a spus luni că circa 100000 de locuri vor fi create în Balcani pentru migranți. Dintre acestea, circa 50 000 de locuri vor fi create în Grecia și alte 50 000 de locuri vor fi pe drumul prin țările balcanice , precum și în Macedonia, Albania  și Serbia.  Remarcăm că Serbia e privită ca un membru de facto al Uniunii Europene, chiar dacă încă nu a aderat la UE.

Ce au spus șefii de state prezenți

  • Prim-ministrul ungar a spus că țara lui este doar un observator în această criză.

Adică ungurii și-au rezolvat problemele: au făcut gardul care împiedică migrarea și au obținut să nu li se repartizeze migranți din partea UE. Așa că acum premierul ungar privește de pe margine zbaterile celorlalte țări din UE în această problemă.
Ne amintim că Ungaria a închis în primul rând frontiera sa cu Serbia, pe 175 km, apoi a ridicat ziduri din sârmă ghimpată și spre Croația,  pe două tronsoane de frontieră de 38km și de 78 km. Restul frontierei cu Croația, lungă de circa 350 km e reprezentat de râul Drava, greu de trecut.  Ca rezultat, aproape nici un migrant nu mai reușește să intre în Ungaria. 

La nouă zile după închiderea graniței Ungariei un flux fără precedent de migranți a potopit mica Slovenie. După 17 octombrie peste 62000 de migranți au ajuns în Slovenia, doar duminică trecând prin Slovenia 14 000 de migranți.  Slovenia a cerut ajutorul Uniunii Europene. 
  • La mini-summitul de duminică, prim-ministrul sloven Miro Cerar a spus:  "Dacă nu găsim o soluție astăzi, dacă nu vom face tot ce putem astăzi, atunci este sfârșitul Uniunii Europene ca atare".. El a mai spus că „ dacă alte țări europene restrâng accesul migranților, și Slovenia va fi nevoită să facă același lucru. (Logic, nu? nn)..„Dacă nu vom adopta acțiuni concrete, cred că Europa va începe a se destrăma! A mai adăugat dl. Cerar. Premierul sloven Cerar a invitat Croația să nu mai continue să-i împingă pe migranți înainte spre Slovenia în drumul lor spre alte țări din UE. 
  • Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat presei că „nu vom permite ca țările noastre să devină o zonă-tampon” să devină o zonă-tampon de primire a migranților.
  • Președintele macedonean Gjorge Ivanov l-a citat pe Benjamin Franklin , care a spus: „ Dacă nu rămânem împreună, vom fi spânzurați separat”.
  • Primul ministru croat Zoran Milanovic a spus că „trebuie să fie atacată originea problemei, în Turcia și Grecia”, mai multe țări deplângând faptul că Grecia lasă să treacă în fiecare zi mii de migranți spre celelalte țări din UE.
  • Doamna Angela Merkel a menționat că Grecia s-a angajat, în mod remarcabil, să accepte să creeze cu ajutorul ONU 30 000 de locuri  (de primire temporară a migranților) în acest an, urmând ca într-o a doua fază să creeze încă 20 000
  • Nu știm dacă președintele nostru a spus ceva și ce anume.                                                                                                                             Poate că ar fi fost momentul să reliefeze poziția ambiguă în care se află România față de UE, ca membră în UE, dar nu și în spațiul Schengen.                                                                                                                                          Când se vorbește despre paza granițelor UE se subânțeleg în general  granițele spațiului Schengen. România e chemată să i se repartizeze refugiați, dar își apără singură granițele, cum poate. E drept, migranții nu doresc să se stabilească în România, pentru că au aflat desigur că aici e cel mai scăzut nivel de trai din UE și că nu există locuri de muncă disponibile. Asta nu înseamnă că nu vor fi trimiși aici forțat acei azilanți pe care statele bogate din Europa nu vor să-i primească. Deja se stabilește eliberarea de acte românești pentru miile de azilanți ce ne vor fi colonizați pe teritoriul nostru.   Cred însă, după umila mea părere, că celor care vor apărea la noi neinvitați și fără voința lor nu ar trebui să li se asigure mai mult decât le asigură statul român propriilor lor cetățeni.  Adică migranții nu ar trebui să primească mai mulți bani decât primesc la noi cetățenii fără venituri. Știu că nu e mult, dar ar fi nedrept ca unor străini să li se dea mai mult decât propriilor cetățeni.                                                                                                                                          Iar dacă Slovenia va face la rândul său garduri la frontieră, migranții vor schimba ruta prin țara noastră - e destul de clar. Așa încât România trebuie să ia aceleași măsuri ca și țările învecinate
  • Ultima veste este că Austria face gard la granița cu Slovenia. Ar fi primul gard ridicat între două țări ce fac parte din Spațiul Schengen. Așa încât, cu atât mai mult spre spațiul exterior UE ar trebui făcute garduri. Slovenia ar trebui să se grabească să-i urmeze exemplul .  Primul ministru sloven , Milo Cerar, a declarat că va ridica o barieră spre Croația, dacă va fi necesar.  E de prevăzut că fluxul se va îndrepta spre România. La ce se gândesc guvernanții noștri? .
  • Spania ridică o închidere cu înălțimea de 6 m , cu captatori și camere de luat vederi în enclavele sale din Africa (Ceuta și Melilla). Anterior fusese construită o închidere de numai 3 m înălțime, dar în 2005 au murit 15 persoane în timpul unei tentative de a trece împrejmuirea. 
  • Grecia a ridicat o barieră în Tracia (pe o lungime de 12,5 km) încă din 2012 pentru a-i împiedica pe migranții originari din Afganistan, Pakistan și Bangladesh să vină din Turcia. Ca urmare, migranții au început să traverseze Mediterana spre Sicilia și spre insulele grecești din Marea Egee.
  • Bulgaria a instalat o barieră cu înălțimea de 3m și lungimea de 30 km în 2013, la frontiera ei cu Turcia.  Ea va fi prelungită cu 58 km în anul 2010.
  • Macedonia prevede de asemenea să facă o împrejmuire 
  • Franța și-a închis și ea, la un moment dat frontiera cu Italia la Vintimille, dar fără a construi un perete. În schimb a făcut ziduri de grilaj în preajma portului Calais (o închidere pe două rânduri: un gard înalt de 4m și altul de 2-3m cu partea superioară curbată în afară .). Căile de acces spre tunelul pe sub Canalul Mânecii sunt și ele prevăzute cu garduri din sârmă ghimpată. Față de cei 10 km de garduri de până acum, se vor adăuga alți 29 km de garduri cu înălțimea de 4m pentru a păzi terminalul Eurotunelului. 

În afară de decizia de a-i „reloca”(coloniza)  pe migranți în alte țări din Europa, o politică mai amplă comună este pentru moment în stadiu incipient.
Țările din UE să nu-i mai lase să treacă pe migranțí spre alte state din Uniunea Europeană
Într-un plan în 16 puncte, șefii de state vor încerca să-și echilibreze pozițiile. 
400 de paznici de frontieră vor fi trimiși la frontiera din Balcanii Occidentali a UE, cerându-se în schimb statelor frontaliere din UE să-și abandoneze poziția de a lăsa să treacă spre alte țări pe migranții sosiți în acele țări.
E limpede că fiecare dintre țările aflate la marginile UE trebuie să păzească drastic propriile granițe pentru a împiedica trecerea migranților (așa cum a făcut deja Ungaria), dacă nu vrea ca aceștia să rămână pe teritoriul lor. (nn)
În proiectul de declarație, conducătorii europeni caută să accelereze repatrierea persoanelor ce provin din Asia de Sud –adică Afganistan și Pakistan, ale căror cereri de azil sunt respinse pentru că aceștia vin pur și simplu pentru a avea un nivel de trai mai bun și nu pentru a se salva de război sau de oprimare.
Germania, care are trupe în Afganistan pentru a ajuta la stabilizarea țării în cadrul unei misiuni NATO dorește ca Comisia europeană să negocieze un acord asupra repatrierii persoanelor din Afganistan ale căror cereri de azil au fost respinse.
În același proiect se spune că trebuie crescute eforturile de supraveghere a frontierelor, asta însemnând și mai multe nave în largul Greciei, mai mult control asupra frontierelor terestre din partea Macedoniei  și mai mulți bani alocați pentru controlul frontierelor.
Harta cu numărul de cereri de azil prezentate de sirieni între Aprilie 2011- Septembrie 2015.
Se ubservă presiunea uriașă a numărului mare de refugiați din Turcia, Liban, Iordania și Irak la frontierele Uniunii Europene. 

Angela Merkel a avertizat că nu va exista o soluție fără Turcia, care nu a fost invitată la acest mini-sommit.

UE a prezentat Turciei un așa-numit plan de acțiune prin care Turcia să primească fonduri (circa 3 miliarde de euro) ca să absoarbă mai mulți migranți din Siria, primind de asemenea și un regim  mai lejer de acordare a vizelor pentru Europa și avansarea discuțiilor pentru eventuala aderare a Turciei la UE. 

duminică, 18 octombrie 2015

Turcia foloseste migrantii ca sa intre in UE

Turcia cere să fie primită în Uniunea Europeană ca să se rezolve problema migranților.

Uniunea Europeană nu pare a fi găsit altă soluție decât să ceară ajutorul Turciei, care să primească mai mulți refugiați și în același timp să-și supravegheze mai bine frontierele (adică să nu-i lase să intre, sau să nu-i lase să iasă?)
Într-adevăr, atunci problema migranților se va rezolva dintr-o dată, căci cele trei milioane de migranți aflați în Turcia vor deveni și ei cetățeni europeni și deci vor putea circula legal spre Germania sau spre Suedia. 
Nu vor mai fi nevoiți să treacă prin Slovenia ori prin Croația, ci vor putea lua avionul direct spre Berlin. Asta va mări și cifra de afaceri a companiilor aeriene, deci iată - avantaje.
Portretul doamnei Angela Merkel cu văl islamic,
purtat de demonstranți pro imigrație
Doamna cancelar Angela Merkel, aflată azi (duminică) în vizită în Turcia pentru a discuta propunerile europene de ajutorare a Turciei: sume de bani, vize acordate ușor pentru cetățenii turci și până la urmă accelerarea formalităților de aderare a Turciei la UE.

Dar ministrul de externe turc a estimat că ar trebui ca UE să dea 3 miliarde de euro pe an Turciei.
Turcia dorește de asemenea instituirea unei „zone de securitate” de-a lungul frontierei cu Siria, dar europenii și americanii se tem că asta ar facilita intervențiile armate ale Turciei în nordul Siriei, unde locuiește o populație kurdă ce luptă cu Statul Islamic...

Păi atunci să fie primită Turcia în Uniunea Europeană, ca să știm o socoteală. Dacă intră și Statul Islamic în Uniunea Europeană, chiar nu vor mai fi probleme. Siria ar putea să fie primită de asemenea în UE. Adică de ce ar rămâne Siria pe dinafară? 

duminică, 11 octombrie 2015

UE cauta bani pentru migranti


Deja nu li se mai spune refugiați?

Se vehiculează ideea unei taxe pentru migranți

În presa germană pe internet (Süddeutsche Zeitung) se scrie despre  discuțiile dintre Comisia europeană și guvernul german în privința înființării unei taxe europene excepționale destinate finanțării gestiunii crizei migranților.
Ideia acestui  ” impozit de solidaritate” ar fi fost discutată și la Adunarea generală  FMI - Banca Mondială.
Ar fi vorba despre o suprataxă pe carburanți sau pe TVA - cam în felul în care a susținut Germania de Vest , după reunificare, Germania de Est.
Sumele colectate în acest fel ar fi îndreptate spre Spania, Italia, Bulgaria și Grecia, pentru ca aceste țări să-și securizeze mai bine frontierele. De asemenea, o parte din bani ar fi folosiți în afara Europei, pentru a se îmbunătăți condițiile în care sunt primiți migranții în țări ”sigure” aflate la perferia Uniunii și a condițiilor de trai din țările de origine ale migranților.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german a dezmințit știrea, spunând  ” .nu dorim nici creșterea de impozite în Germania, nici crearea unei taxe europene”.

Totuși, Berlinul și Bruxelles caută surse de venit pentru a finanța măsurile preconizate pentru frânarea afluxului de migranți spre Europa - scrie Süddeutsche Zeitung.
Totuși, ideea a plăcut unor cercuri de extremă dreaptă din Franța .
Fluxul de migranți s-a mărit.
În acestă săptămână, în Grecia au ajuns 7000 de migranți pe zi!
Conform cotidianului Bild, Germania ar putea primi anul acesta până la 1,5 milioane de persoane, mult mai multe decât se preconizase.
UE s-a angajat joi, la o conferință ce a avut loc la Luxemburg, să ajute țările de tranzit din Balcanii de vest și cele învecinate cu Siria ,(ai căror reprezentanți veniseră la conferința respectivă)  cerându-le în schimb o serie de măsuri .

Primul hotspot deschis în insula Lesbos

În circa zece zile se va deschide primul centru de înregistrare și de triere a migranților, ( hotspot) în insula greacă Lesbos, la Mytilene. . Acolo migranții vor fi identificați, apoi triați. Următoarele centre hotspot se vor organiza în insulele Kos , Samos, Chios și Leros,
Centrul de la Lesbos va fi organizat într-o tabără existentă pentru refugiați , alcătuit din construcții prefabricate.
Pentru organizarea acestor centre, Grecia va primi un ajutor mărit din partea Uniunii Europene, cu mai mult personal și fonduri sporite.
În aceste centre se va stabili dacă migranții au venit în Europa din motive economice sau pentru că fug de război. Migranții din motive economice vor fi trimiși înapoi, iar refugfii  de război vor fi orientați spre procedura de azil.
La fața locului vor fi agențiile Frontex pentru supravegherea frontierelor, Eosa pentru azil și Europol pentru poliție. Amprentele digitale ale migranților vor fi stocate în baza de date europeană Eurodac.
De la începutul anului, 400 000 de persoane au debarcat pe coastele Greciei.

Jean Asselborn, Ministrul Afacerilor străine și europene și al imigrației și azilului din Luxemburg s-a deplasat sâmbătă la Atena împrenă cu Comisarul european pentru Migrații și Afaceri interne, pentru a observa gestionarea crizei migranților în insulele Greciei.
El a spus că solicitanții de azil vor fi ”primiți cu demnitate”, dar că ei trebuie să accepte să fie înregistrați, pentru că trebuie să știm ”cine bate la poarta noastră”.
Jean Asselborn a salutat colaborarea exemplară cu autoritățile din Grecia și a pledat pentru responsabilitatea colectivă și europeană în gestiunea frontierelor exterioare, explicând că ” asta nu înseamnă că suveranitatea unui stat e diluată, ci că se aduce un ajutpr celor care il cer în privința gestionării frontierelor exterioare”. .
El a adăugat că fără o gestionare rațională și eficace a frontierelor exterioare ale UE, spațiul Schengen se va distruge, pentru că fiecare țară va reintroduce controale la frontierele interioare.

Pentru moment cei veniți din Siria, din Eritreea și din Irak sunt considerați refugiați de război, cei din Afganistan nefiind incluși printre cei ce vor fi repartizați în țările UE.

ONU a cerut un efort internațional pentru a ajuta la repatrierea milioanelor de afgani care au plecat în străinătate în ultimii ani , existând opinia că această repatriere ar ajuta la stabilizarea situației din această țară.

Cam jumătate dintre cei ajunși pe insula Lesbos sunt sirieni, ceilalți fiind în majoritate afgani, dar și palestinieni, iranieni și pakistanezi.

Mulți tineri pretind că nu au încă 18 ani, pentru că minorii singuri primesc drept de azil.

Afganii refuză însă să fie retrimiși în patrie și fiind foarte numeroși, îi îngrijorează pe oficialii greci, care se tem că vor rămâne cu ei pe cap.
Ce vor face cu cei care nu sunt primiți în țările UE? Ar trebui ca Grecia să organizeze centre de detenție pentru zeci de mii de persoane ce urmează a fi repatriate forțat?
Ministrul grec Mouzalas a declarat că Grecia nu are vocația de a deveni ”un gigantic lagăr de concentrare ”. El a explicat că în Grecia nu se pot prevedea 100 000 de locuri de primire sau 200 000 de locuri de detenție pentru migranții ce nu vor primi drept de azil.
Cum au fost primiți în Franța
Unii afgani, mai norocoși, au ajuns deja în unele țări europene, cum ar fi Franța.
Presa relatează cum sunt cazați 700 de migranți într-un liceu parizian dezafectat. Cetățenii din zonă donează sistematic migranților colete cu haine - pe care unii migranți și le însușesc pentru a le vinde în exterior. O persoană voluntară le dă migranților lecții de limbă franceză.  Oamenii sunt cazați în fostele săli de clasă cu ziduri deteriorate și cu pardoseli umede și dorm pe saltele puse una lângă alta.  Li se oferă o masă pe zi. Masa e preparată la fața locului de o voluntară ajutată de unii dintre migranți. Situația lor e provizorie, căci primarul a declarat că locul prezintă un risc grav de securitate și probleme de igienă, așa încât trebuie să fie evacuat într-o lună. Cei ce sunt eligibili pentru azil vor fi adăpostiți timp de o lună până se vor îndeplini formalitățile. Persoanele vulnerabile, femeile și copiii vor fi relocate în alt centru de primire. Exită zvonuri despre violuri, cazuri de prostituție și taxe cerute pentru a dormi pe o saltea.
************************************************************************************************************************
25.10.2015
Agenția europeană de supraveghere a frontierelor - Frontex - trebuie să organizeze procedura de înregistrare a celor care cer azil, dar și să participe mai activ la polititica de trimitere înapoi  a celor care nu primesc dreptul de azil. Dar ei așteaptă încă banii promiși din partea UE.

Rezolvarea problemei migranților - conform domnului Fabrice Leggeri, directorul executiv al Frontex - este ”tratarea problemei la sursă, adică în Grecia” (conform Le Monde fr -”migrants dans les balkans un sommet operationnel pour une situation exceptionnelle”). El susține organizarea de ”hot spot” de către autoritățile naționale, ajutate de către agențiile europene. Un hot spot este un loc de debarcare și de primire în care diferite agenții europene să „trateze fluxul” împreună cu autoritățile naționale.
Frontex procedează la un prim examen pentru a determina naționalitatea, apoi o audiere pentru a stabili profilul persoanei, drumul pe care l-a urmat  etc.  Agenția poate de asemenea să culeagă informații asupra grupurilor criminale organizate, pe care le va transmite la poliție și la Europol.
Biroul de azil european primește informațiile și pornește procesul de „relocalizare” pentru cei care îndeplinesc condițiile de azil în UE.
Persoanele audiate și înregistrate care nu sunt eligibile pentru statutul de azilant trebuie să fie retrimise în țările de origine. Dar ei au dreptul de a face apel și de a aștepta răspunsul. În acest timp, aceste persoane vor rămâne în centre de reținere.
Responsabilii subliniază însă că marea majoritate a celor care cer azil refuză procedura de înregistrare, pentru că se tem că vor fi trimiși într-o țară în care nu doresc să meargă...

S-a constatat efectiv la Lesbos că 100 de sirieni au cerut azil de la 1 ianuarie 2015, în timp ce 120 000 de persoane (cel puțin) au ajuns pe această insulă. Se dorește ca adevărații refugiați să îndeplinească formalitățile necesare, pentru ca ceilalți să poată fi trimiși înapoi...
Jean-Claude Junker afirmă că această criză poate dura zece ani.
Se propune crearea unui corp de pază a frontierelor europene și se așteaptă proiectul Comisiei și decizia Consiliului în decembrie.
Dar la care frontiere europene se referă proiectul?
România este sau nu este între frontierele europene?
Domnul Fabrice Leggeri spune că misiunea FRONTEX este gestionarea frontierelor exterioare pentru a asigura buna funcționare a spațiului Schengen.

Prin urmare, atâta vreme cât România nu este primită în spațiul Schengen, ea nu va fi efectiv în interiorul granițelor europene, pe care ar urma să le păzească acel corp de pază integrată ce urmează a se înființa  și care va cupringe și pază de coastă, pentru frontierele maritime. 

S-a propus ca fiecare stat din UE să contribuie cu câte o sumă de bani pentru această pază integrată, iar suma va fi stabilită ”de o serie de criterii, printre care și partea de supraveghere a frontierelor exterioare ale UE pe care o asumă deja”.
Din câte știm, România a cheltuit deja sume mari de bani pentru securizarea frontierelor sale, pe care le consideră și ale Uniunii Europene. Rămâne de văzut dacă și Uniunea Europeană ne consideră în interiorul frontierelor sale, sau în afara lor.....

Comisia evocă și posibilitatea creării unei ”forțe de reacție rapidă” ce ar putea interveni în 24 sau 48 de ore, dar și înființarea unui „Birou de întoarceri” care să grăbească și să organizeze repatrierea celor care nu au primit drept de azil.
Condițiile în care stau migranții la Calais, în Franța
Între timp, Le Monde descrie în articolul „Dans la «jungle» de Calais” condițiile în care trăiesc circa 3000 de persoane (în alte articole se vorbește despre 800) pe un câmp din afara orașului, într-o tabără de corturi înghesuite unele într-altele, cu doar câteva puncte de apă, câteva toalete și câteva dușuri,  la care se stă la coadă.

Corturile au fost donate de către ONG-uri. Se distribuie o singură masă pe zi (pentru care se așteaptă trei ore la coadă)  și doar 500 de persoane pot accede zilnic la duș.
Cadre medicale care u vizitat centrul  Jules-Ferry semnalează o puternică epidemie de râie. O epidemie de varicelă, ca și diferite răni căpătate în urma încercărilor de a trece garduri de sârmă ghimpată au fost de asemenea semnalate.
Femeile și copiii, tot circa 3000, au primit adăpost într-un centru de recreere care „a fost rechiziționat” în acest scop.
În tabăra de corturi (tabăra de la Jules-Ferry) nu există autorități sanitare, iar pompierii refuză să intre. (Nici n-ar putea, după cât de înghesuite sunt corturile).
De săptămâna viitoare, însă, se vor lua măsuri pentru a se îmbunătăți asistența sanitară pentru migranți. Se vor face vaccinări, iar asistența medicală va fi pe toată durata zilei.
Pentru îngrijiri medicale, pentru cei care nu au asigurare de sănătate (cum e cazul migranților) , un medic acordă consultații timp de două-trei ore pe zi, într-un cabinet aflat la distanță de o oră de mers pe jos. Pentru îngrijiri stomatologice, o jumătate de zi pe săptămână.
Acești migranți s-au adunat la Callais pentru a trece în Marea Britanie prin tunelul de sub Canalul Mânecii, dar autoritățile au sporit acum paza la acest tunel....
Migranții nu vor să se îndepărteze de Calais, sperând să poată trece până la urmă în Marea Britanie.
Între timp, din pricina lipsei de condiții igienice, tabăra de corturi a fost desființată - iar migranții s-au adăpostit pe unde au putut.
S-a solicitat autorităților să furnizeze căsuțe din lemn pentru adăpostirea migranților.

************************************************************************************************************************
29.10.2015

Migranții din Calais sunt trimiși în „centre de reținere” din alte zone ale Franței

La 21 octombrie, după demolarea taberei de corturi , 46 de persoane au fost trimise cu avionul la mii de kilometri spre sud, la Centrul de reținere administrativă (CRA) din Nîmes . A urmat un val de puneri în retenție de o amploare fără precedent. (Conform Le Monde)
Pe 22 octombrie, alți 50 de migranți au fost trimiși cu autobuzul la CRA Mesnil-Amelot (Seine-et-Marne), apoi alți 50 au fost trimiși cu avionul la CRA din Cornebarrieu, aproape de Toulouse.
Încă 50 de persoane au fost trimise la Marsilia iar alți 50 de migranți - la Metz.  Alt grup de 50 de persoane a fost trimis la Mesnil, Fluxul trimiterilor în centrele de reținere este proporțional cu fluxul  de sosiri în zona Calais.
************************************************************************************************************************
Ministrul de Interne al Franței se felicită pentru măsurile luate în zona Calais: nici un migrant nu mai trece în Marea Britanie de le 25 octombrie (ilegal, prin canalul Pas-de Calais).

joi, 24 septembrie 2015

Oameni si foci

Vanatoarea de foci

Am văzut intr-un film documentar cum erau vânate niște foci mari, de câteva tone fiecare, care se cheama „foci elefant”.
Focile erau pe malul oceanului, în grup foarte mare. Un grup de 4-5 oameni înarmați cu niste bâte lungi s-au apropiat de grupul de foci. Unul dintre oameni s-a dus drept la una dintre foci , paremi-se chiar  un mascul enorm. La apropierea omului, foca și-a ridicat mult capul , depășind omul în înălțime. Omul i-a aplicat scurt o lovitură de bâtă în cap, iar foca s-a prăvălit la pământ. Celelalte foci s-au foit puțin, dar fără să fugă în apă sau să faca altceva notabil. Omul s-a apropiat de a doua focă și a culcat-o la pământ în același fel. Celelalte foci iarăși n-au facut altceva decât să se neliniștească puțin, dar fără sa facă nimic altceva. Oamenii au continuat, doborând una dupa alta o mulțime de foci- documentarul nu ne-a mai arătat câte anume, dar faleza era acoperită de leșuri.  
M-am întrebat de ce aceste animale, care au totuși o inteligență asemănatoare cu a altor mamifere,  stăteau în felul acesta și asteptau  fără a face nimic. Erau animale foarte masive și ar fi fost de ajuns să se bulucească toate asupra oamenilor ca să-i strivească sub greutatea lor. Aveau și dinți, cu care s-ar fi putut apăra. Ori ar fi putut să se refugieze în apă. Totuși, ele se mulțumeau să fornăie și să se balanseze puțin și atât. Cea în dreptul căreia ajungea un om cu bâtă încerca să se ferească, dar era doborată rapid, în timp ce focile celelalte asteptau  fără a încerca să intervină toate odată, sau fără ca măcar să fugă în apă. 
M-am gândit atunci că aceste animale au ca singur dușman natural ursul polar. El vânează întotdeauna o singură focă, din care poate mânca pe urmă multă vreme, așa că dacă a vânat o focă nu va mai vâna alta decât după destul de mult timp.  Așa încât focile își închipuiau că oamenii, dacă și-au luat deja o pradă nu vor mai dori alta.
Da, dar acelea erau niște animale, iar inteligența lor era limitată.



Dar ce spuneți de oamenii care gândesc oarecum asemanator?

Aflăm abia acum că la o ședință ce a avut loc prin luna iunie, la UE s-a propus ca fiecare stat din cele 28 ale UE să primeasca o COTA PARTE  din 40 000 de emigranți ce ajunseseră în Europa.  (De fapt ...fiecare stat în afară de anumite state, menționate mai departe). României i-ar fi revenit după un calcul oarecare 1700 de refugiați .
Ce a facut reprezentantul României în acest caz? Exact ca o focă, și-a închipuit că dacă acceptă acest număr de refugiați, UE nu ne va cere niciodată să primim mai mulți. 
Acceptăm 1700 de refugiati și cu asta -basta - pe vecie.

„Mai mulți nu putem
Așa că nu a contestat sistemul în sine, nici nu a vorbit despre numărul MARE de refugiați pe care noi i-am primit deja fără să ne plângem la UE (în treacăt a spus cineva la tv că România găzduiește în prezent aproximativ 80.000 de cetățeni străini, dintre care 54.000 sunt cetățeni din afara spațiului Uniunii Europene, iar 24.000 sunt cetățeni originari din state UE. În ultimul an au intrat în România aproape 13.000 de cetățeni străini, arată datele Oficiului Român pentru Imigrări, citate de Ziarul Financiar. Cei mai mulți cetățeni străini provin din Republica Moldova, aproximativ 15.500 de persoane, dar sunt și din Turcia -9.200, din China -7.600, din Siria 1.987, din SUA-1.743 si din Serbia-1.196. Cei mai mulți străini, adică 16.500 de persoane, se află în țara noastră deoarece sunt membri de familie ai unui cetățean român.)
Nu și-au pus reprezentanții noștri nici un moment întrebarea cum cum se va rezolva problema celorlalte mii de  migranți aflați deja în Italia, Grecia și Ungaria. El a crezut că nouă nu ni se va cere mai mult, deși  se vorbise despre un algoritm și un procent care să ramână ca regulă și pe viitor.

Premierul ungar s-a mobilizat imediat , s-a deplasat la organismele de conducere ale UE și a avut convorbiri cu toți șefii acestora. S-a organizat și o reuniune a grupului țărilor din Estul UE  - dar reprezentanții României au stat liniștiti acasă.

Când s-a pus problema să fie „relocați” (adică strămutați/colonizați) pe teritoriile celorlalte țări din UE (în afară desigur de Ungaria, Italia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, ce știuseră să-și apere interesele) încă 120 000 de migranți după același algoritm, nouă revenindu-ne de data asta 7000 de persoane (dintre care circa 2000 de sirieni și restul africani și afgani) , reprezentanții noștri s-au neliniștit puțin, dar tot nu le-a venit sa creadă. Cum adică, parca era vorba doar de 1700?

Tot nu s-au sfătuit ai noștri cu reprezentanții celorlalte țări care erau contra cotelor obligatorii. Au crezut că poate vor avea noroc și "năpasta" va trece de la sine. 
Și iată că la Consiliul JAI,  Polonia (care nu se stie ce a negociat cu UE) nu s-a mai opus cotelor obligatorii. Așa că Romania nu a avut nici o șansă.

Acum ai nostri încep să ne spună ca n-o fi nici o nenorocire dacă primim 7000 de migranți, fie ei și africani , că tot nu avem locuri de munca nici pentru ai noștri. Și unde avem deja atâția asistați social, vom mai avea 7000, ce o sa fie? 

Ni se spune acum că putem să-i primim chiar cu ușurință pe cei 7000.  Încă-i bine!

(Nu   vom mai indexa pensiile cu rata inflației și conform măririi salariilor , așa că vom micșora de  fapt pensiile ca putere de cumpărare și vom imparti astfel aceiasi bani la mai multe mii de persoane. Numarul pensionarilor autohtoni va scădea rapid din pricina hranei sărăcacioase, a lipsei de medicamente și a statului în frig iarna. Banii astfel economisiți vor fi repartizați noilor sosiți, care sunt -poate- obisnuiti sa traiasca la limita subzistentei. Vor veni însa cei de la UE și vor controla condițiile lor, fiți siguri. ).
Da, s-a spus că UE va da 6000 de euro pentru fiecare refugiat. Dar asta va fi pentru toți cei 10 ani cât va avea acel refugiat drept de rezidență la noi. Așa că dacăa împărțim cei 6000 de euro la 10, aflăm că va trebui să ne descurcăm cu 600 de euro pe an pentru casa, masa, școlarizarea și îngrijirile medicale pentru  fiecare emigrant. 
Sigur, unii dintre ei vor învăța limba română și poate își vor găsi un loc de muncă. Sau mai degrabă, dacă au ceva bani de acasă, vor porni un negoț, cum au facut deja destui arabi pe la noi.

Doar că pe cei mai școliți îi vor opri probabil cei care fac repartizarea, doar cine împarte parte își face, nu? Iar cei cu puține șanse de adaptare sau cei suspectați de legături cu organizații teroriste vor fi îndepărtați din spațiul Schengen – ia ghiciți unde?  

Clar, nu aceasta e viata la care au visat migranții cand au pornit în bejenie. Desigur că vor vrea să plece de aici și să ajungă în țările bogate din UE, așa cum și-au dorit. Doar că li s-au luat amprentele și îndată ce vor fi depistați pe teritoriul altui stat din UE vor fi returnați imediat acolo unde au fost „relocați”. Adică la noi, dacă aici fuseseră repartizați. Și asta fara a li se mai plăti vreo sumă pentru „îndulcirea hapului”, așa cum s-a facut pentru cetățenii români și bulgari care au fost repatriați în grupuri mari din Franța sau din alte țări europene.
Acum iarăși ai nostri se leagănă cu iluzia că acesta va fi numarul final de migranți trimiși obligatoriu la noi, în regim de domiciliu forțat.  Asta, în pofida faptului că se vorbește despre milioane de migranți care așteaptă la rând să urmeze exemplul celor de până acum.
Deja se spune că cei care au traversat ilegal Mediterana în anul 2015 ar fi 350 000. Păi atunci să ne așteptăm ca și numărul de migranți repartizați nouă, de data asta în mod automat și fără alte discuții, să creasca la 20 400.  Cota pe anul ăsta. Și cu asta s-ar termina, oare?

Așa credeau și focile, că nu se poate ca nenorocirea să loveasca din nou. Dar au fost vânate până ce nu mai ramaseseră decât câteva exemplare.  Acum nu mai sunt vânate, într-adevar, dar diversitatea lor genetică e foarte redusa (ele provin dintr-un  număr foarte mic de exemplare ce nu au fost vânate în secolele trecute) , așa încât continuă sa fie specie periclitată.

Așa că acum înțelegem de ce Ungaria a ridicat garduri la graniță. 

Fiindcă în felul ăsta, ei iși rezolvă problema: emigranții care au intrat deja la ei sunt trimiși urgent mai departe, iar UE îi repartizează in diferite ALTE țări, iar alții nu vor mai intra, deci în Ungaria nu va mai fi nici un azilant .
Gardul servește și Austriei și Germaniei, pentru că va stăvili șuvoiul de emigranți. Să nu uităm că premierul ungar s-a sfatuit cu președintele unui partid din coaliția de guvernământ din Germania înainte de a trece la ridicarea gardurilor. De asemenea, Ungaria propune soluții pentru rezolvarea situației:  plăți către țările în care se refugiază inițial azilanții (Turcia, Liban), avansând chiar și cifre. E clar că și asta a fost discutat cu Germania, dar e mai bine să se înceapă negocierea cu cifre avansate de Ungaria, pe care să se discute mai târziu cu Germania. Tot Ungaria propune ca forțe maritime militare ale UE să păzească în Mediterana ca sa returneze bărcile cu azilanți. Desigur și asta s-a discutat "mai sus", dar e mai bine ca propunerea sa pară că vine de la cineva care vorbește mai mult în nume propriu. 
Noi ne laudăm că nu facem garduri. Chestionat în aceasta problemă, un reprezentant al nostru (parcă ministrul de externe) a spus că noi avem granițe naturale care ne feresc de migranți clandestini: ” avem Dunărea!".  Se vede că nu se uitase pe hartă să vada că avem granițe terestre spre sud-vest, dar și spre celelalte puncte cardinale. Si apoi,  dacă nu i-a oprit Mediterana pe migranții acestia, credeți că îi va opri un fluviu?

Noi ne laudăm că avem supraveghere electronică a granițelor, așa încât îi vom repera îndată pe cei care ar trece ilegal frontiera. 
Bun, si dupa ce îi vom repera, ce vom face? Doar nu vom trage în ei. Dacă ar fi doi-trei, i-am putea duce la postul de Poliție . Dar dacăa sunt mii? Ni se arată corturile pregătite. Și mai departe? Dacă vom incerca să-i trimitem cu trenuri spre Ungaria, știm deja ce vor face ungurii: îi vor aresta pe însoțitori și vor returna migranții la noi., spre satisfacția Germaniei și Austriei.  
Parcă tot mai buna e soluția gardului  - care a fost experimentată deja cu succes de Israel.
S-a mai spus la "tembelizor" că de fapt noi avem nevoie să vina popor la noi, pentru că ai noștri au plecat în număr mare iar cei care mai sunt în țară nu prea fac copii. Chiar spuneau unii "pricepători" că ar trebui "să-i atragem" pe emigranți. Dar comentatorii care spun așa ceva nu adaugă și motivele pentru care românii au plecat peste hotare iar cei care sunt aici nu prea mai fac copii: aici nu sunt locuri de muncă! Complexele industriale de la noi au fost distruse sistematic. Orașe întregi care fuseseră create în jurul unor uriașe complexe industriale sunt acum golite de locuitori, pentru că nu mai există locuri de muncă. Orașul Onești, de pildă, în care se aduceau înainte materii prime petroliere cu uriasele petroliere românești (care au disparut și ele) avea un uriaș combinat petrochimic - alături de alte patru rafinării românești. Nu mai avem niciuna.  Și nu e decât un exemplu.
Țările din Vest primesc un anumit numar de emigranți, dar îi aleg în funcție de pregătire, vârstă și de nevoile economiei lor. Pe ceilalți îi trimit altundeva. Unde? La cei care nu au posibilitatea să aleagă.....
Dar noi asteptăm în continuare să vedem: poate că fenomenul acesta se va opri de la sine, fără să facem noi nimic. 

Credeți? 

Și încă ceva: cine credeți că va fi mai agreat în UE: România, care întâi a fost de acord, apoi s-a opus  categoric, apoi a fost de acord fiind silită, sau Ungaria care și-a negociat de la început poziția și rămâne ferm la ea, având acordul tacit al UE, pentru că a adoptat măsuri care convin și Austriei și Germaniei?
Cine va ieși mai bine din aceasta criză: România, care va primi contra voinței ei oricâți emigranți îi vor vi trimiși de UE, inclusiv din Ungaria, sau Ungaria, care nu va primi NICI UN EMIGRANT,  cu aprobarea UE? 


******************************************************************************
Update 26.01.2018
Care e situația la începutul anului 2018?

Pentru migranții veniți pe diferite căi funcționează foarte multe ONG-uri care se ocupă de cursuri pentru adaptarea acestora în România și pentru găsirea de locuri de muncă pentru aceiași migranți.

În paralel, numeroase firme (în general străine, așa cum sunt în cea mai mare parte firmele ce acționează la noi ) aduc muncitori străini pentru activitățile pe care le desfășoară aici. Spunând că la noi nu găsesc mână de lucru calificată în meseriile de care au nevoie, ei aduc muncitori din țările cele mai îndepărtate, de multe ori țările de origină ale investitorilor respectivi. Aceștia vin cu familiile lor, desigur. 
 Aproape 1500 de străini au obținut, în primele opt luni ale anului 2014, dreptul de a munci în România.  Cei mai mulți vin din China, Filipine, Turcia , Indi și chiar SUA.  Ei lucrează în IT, petrol și gaze sau servicii.  În general ei sunt calificați, având studii superioare sau medii, foarte puțini fiind calificați. 
La sfârșitul anului 2017 firmele străine „au cerut deschiderea granițelor pentru muncitorii străini” - deci pentru străinii din alte țări care ar dori să se stabilească aici. Pentru ei salariul minim ar fi salariul mediu de la noi (peste 3000 de lei/lună) .
În fiecare an , începând din 1914, se aprobă un contingent de lucrători din alte țări care să vină să se stabilească aici.
Pentru anul 2017, s-a aprobat venirea a 5000 de lucrători permanenți, 1700 de lucrători detașați, alți 700 persoane transferate în interiorul companiei străine, 500 lucrători înalt calificați, 400 de sezonieri, 100 de lucrători stagiari și 100 de lucrători transfrontalieri. 

Observăm că majoritatea e formată din lucrători permanenți, care se stabilesc aici cu familiile lor. 
Pe de altă parte, angajatorii au declarat în același an că au 7300 de locuri de muncă vacante. Deci urmează să vină în continuare mii de persoane din străinătate, cei mai puțin calificați fiind aduși din Filipine, Thailanda, Nepal și Vietnam.  
La noi s-au desființat școlile profesionale.
Bucătari nepalezi, curieri ucrainieni, constructori vietnamezi , plătiți cu salariul mediu pe economie iau locul românilor plecați peste graniță. Pentru angajatori e bine. Își aleg lucrătorii pe care îi vor, din țările care le convin.
Dar care vor fi urmările? 
În Ungaria s-au gândit deja: acolo nu se dorește schimbarea caracterului etnic al populației.
Dar la noi? Se gândește cineva la asta?

La începutul anului 2016 erau la noi peste 25000 de muncitori străini angajați cu forme legale.
Câți or fi acum?
Asta, în timp ce românii plecați la muncă în străinătate spun că nu găsesc de lucru aici!









miercuri, 16 septembrie 2015

Spre Norvegia prin Rusia

Ruta nordica de intrare in Europa cu ajutorul Rusiei

O nouă rută de migrare pentru sirienii ce vor să ajungă în Europa: prin Rusia.
Deși drumul e foarte lung, el este mult mai puțin periculos decât traversarea Mediteranei în bărci supraaglomerate ce se pot scufunda și are mai mulți sorți de izbândă decât traversarea frontierelor securizate ale statelor din Europa de Est, pentru că pe acest traseu beneficiază de ajutorul Rusiei.
Traseul are și marele avantaj de a duce direct în Norvegia, țara cu cel mai ridicat nivel de trai!
Iar frontiera dintre Rusia și Norvegia se trece foarte simplu pe bicicletă.

Pentru moment ruta e mai puțin cunoscută, astfel încât doar puțin peste 200 de refugiați sirieni au parcurs acest lung traseu pentru a ajunge în Norvegia. 
Traseul de 5000 km între Damasc și Kirkens (un orășel nordic din Rusia, aflat la 500 km de cercul polar arctic) se parcurge cu avionul și cu trenul. 
Conform AFP, Rusia și Siria sunt în bune relații iar sirienii obțin ușor viza de intrare în Rusia. Ei pot călători cu avionul până la Moscova, apoi ajung cu trenul la Murmansk (oraș mare din nordul Rusiei), de unde merg la Nikel, un orășel aflat la 20 de kilometri de granița cu Norvegia.
Ultima parte a traseului se parcurge pe biciclete.
Rusia interzice trecerea frontierei pe jos, iar Norvegia amendează cu sume mari pe cei care transportă migranți în vehicule, aceștia făcându-se vinovați de trafic de ființe umane.
Așa că rămâne soluția bicicletelor.
Migranții cumpără (la prețuri mari) biciclete din Rusia își încarcă pe ele puținele bagaje, iau copiii în brațe și parcurg cei 20 de kilometri până la frontiera norvegiană. După trecerea frontierei, bicicletele nou-nouțe sunt abandonate , iar migranții sunt trimiși spre centrele de primire de la Oslo, unde vor depune cererile de azil. 
Drumul costă între 3000 și 4000 de euro, adică mai puțin decât celelalte rute .
Refugiații parcurg drumul în mod legal și nu sunt expuși riscurilor .
De la începutul anului 1800 de sirieni au cerut azil în Norvegia , mult mai puțini decât în Suedia. 

(conform bigbrowser).
Dezavantajul ar fi temperaturile scăzute din această regiune, la Kirkens media temperaturile fiind puțin peste 0 grade Celsius. În rest, totul merge de minune!
Le Guardian a discutat cu singurul polițist aflat la frontiera norvegiană, care a spus:
„E ceva destul de nou, A început cam de șase luni. Cam douăzeci de persoane încearcă în fiecare lună. A fost și un cuplu care a trecut pe o singură bicicletă. Dar ceilalți au venit în mașini rusești. E foarte ușor pentru ei să traverseze. Și e legal.”

Sirienii, afganii sau cei din Eritreea aflațí deja în România ori cei care urmează să vină aici după „relocare” ar putea ajunge foarte simplu de aici în Norvegia.
Biletul de avion de la București la Moscova costă foarte puțin (cu Tarom e cel mai ieftin)

Viza de intrare în Rusia se poate obține de la București fără probleme.
Avantajul plecării în Norvegia este acela că de acolo refugiații nu vor mai fi „relocați” în alte țări din Ue în care aceștia nu vor să se stabilească. În schimb, dacă ei vor vrea să plece din nou spre Germania sau spre Suedia, ori spre alte țări din Uniunea Europeană după ce au fost „relocați” deja, ei vor fi retrimiși de autoritățile de acolo în țările în care li s-a stabilit domiciliul după trierea din UE.
Norvegia însă, nefăcând parte din UE tratează cererile de azil fără a avea legătură cu „cotele” UE.
Prin urmare, cei care vor fi trimiși aici fără voia lor și care vor să trăiască într-o țară cu nivel de trai foarte ridicat pot lua de aici avionul spre Moscova, ca apoi să parcurgă traseul descris anterior spre Murmank și Nikel cu trenul și să treacă frontiera cu bicicleta.  Drumul ar costa mult mai puțin, având în vedere costul scăzut al biletelor de avion până la Moscova. 

luni, 14 septembrie 2015

Orban propune un pan de ajutorare

Primul ministru ungar Viktor Orban a propus un plan de ajutorare cu 3 miliarde de euro a țărilor vecine cu Siria pentru ca refugiații sa aibă o viață mai bună acolo.

Într-un interviu publicat sâmbătă în cotidianul german Bild , Viktor Orban a afirmat că are un plan, pe care îl va prezenta șefilor Uniunii europene la viitoarea întâlnire la nivel înalt.
Viktor Orban a spus : „ Acești migranți nu vin din zone de război, ci din tabere situate (în aceste țări frontaliere). Acolo, ei erau în siguranță. Deci acești oameni nu fug de pericol, ei au fugit deja și nu mai trebuia să se teamă pentru viața lor” , considerând că acești refugiați nu vin în Europa „pentru a căuta securitate, ci pentru că vor o viață mai bună decât într-o tabără. Ei vor o viață germană, poate o viață suedeză”.
Soluția propusă de domnul Orban ar fi un ajutor economic masiv acordat Turciei, Libanului și Iordaniei, care au primit aproape patru milioane de refugiați sirieni .
În ultima perioadă însă, refugiații se îndreaptă masiv spre Europa, chiar dacă au de înfruntat riscuri.
Pentru a contracara această tendință, domnul Orban propune trimiterea de ajutoare (3 miliarde de euro sau mai mult, la nevoie) celor trei țări din vecinătatea Siriei, iar pe de altă parte a luat măsuri pentru închiderea frontierei Ungariei cu Serbia cu un șir dublu de garduri din sârmă ghimpată.
De asemenea, Ungaria a făcut cunoscut că după data de 15 septembrie orice imigrant ilegal va fi pasibil de pedeapsa cu închisoare.
Anunțul a provocat un aflux și mai mare de migranți, care au încercat să traverseze Ungaria înainte de a intra în vigoare măsurile anunțate. Sâmbătă Ungaria a înregistrat un nou record de sosiri, cu 4330 de intrări.
Poziția domnului Viktor Orban e adoptată în condițiile în care Ungariei nu i s-a cerut de către Uniunea Europeană să primească nici un azilant.
E drept că Ungaria se confruntă cu probleme ca urmare a marelui flux de migranți care îi tranzitează teritoriul, dar migranții nu doresc să rămână în Ungaria și nici Uniunea Europeană nu a prevăzut ca vreun solicitant de azil să fie repartizat Ungariei, toți migranții urmând a fi repartizați obligatoriu în alte țări .
Planul UE prevede ca toți migranții care au ajuns în Ungaria, în Grecia și în Italia să fie repartizați în celelalte țări din Uniunea Europeană. 
Planul prevede și amprentarea azilanților și obligarea lor de a rămâne în țările în care ar fi repartizați din centrele de triere, fiind retrimiși în statele respective în cazul în care ar continua să vină în alte țări din UE.  Ministrul german de Interne, Thomas de Maizière a declarat că cei care cer azil trebuie să înțeleagă că „ei nu pot alege statele în care caută protecție”. 
Nu a spus însă cine va decide unde anume să se stabilească azilanții și după ce criterii se va stabili aceasta.
Dar Viktor Orban a avertizat că migranții au refuzat să le fie prelevate amprentele.
Poziția Ungariei a fost aspru criticată de diferite personalități din Europa, cu atât mai mult cu cât și alte țări din Europa de Est s-au opus sistemului de „cote obligatorii” de migranți repartizați în pofida voinței lor. Duminică, Slovacia și-a reafirmat opoziția fată de acest sistem, asigurâd că va „face totul (...) pentru a convinge Europa că aceste cote sunt un non-sens”.

Opoziția față de relocarea refugiaților e aprobată și de partidul CSU din Bavaria.

Opoziția față de priirea de migranți a primit un sprijin neașteptat, chiar din partea partidului CSU din Bavaria, component al coaliției de guvernământ din Germania. Uniunea crești-socială din Bavaria (CSU) s-a distanțat de poziția doamnei cancelar Angela Merkel în privința emigranților.  Într-un interviu din ziarul Spiegel , Horst Seehofer , președintele CSU și ministru-președinte al Bavariei a apreciat că decizia de a primi refugiații care se găsesc în Ungaria este «o greșeală care ne va da de lucru încă multă vreme» a spus că nu vede «nici o posibilitate de a reastupa sticla » și l-a invitat pe Viktor Orban în Bavaria pentru a «căuta o soluție». Un alt om politic din conducerea CSU, Hans-Peter Friedrich considerase de asemenea că primirea unui număr foarte mare de refugiați ar fi „ o eroare de judecată fără precedent”  și a adăugat de asemenea că printre refugiați s-au infiltrat teroriști.

Europa de Est are dreptate

Vineri 11 septembrie, cotidianul german conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un editorial intitulat « Europa de Est are dreptate »
Acest ziar apără atitudinea conducătorilor ungar, român și polonez care nu aprobă cotele de refugiați pe care caută să le impună Angela Merkel. „ principalul lor argument este acela că niște cote fixe nu rezolvă nici o problemă câtă vreme frontiera exterioară a spațiului Schengen nu este cu adevărat închisă(...). Cel care aprobă cote obligatorii atâta timp cât migranții trec frontierele în deplină libertate semnează un cec în alb”.

Nu se pomenește însă nici un cuvânt despre faptul că România și Bulgaria nici măcar nu sunt în spațiul Schengen! 

Prin urmare refugiații care ar fi „relocalizați” în aceste țări ar fi de fapt expulzați din spațiul Schengen.

Adică, ce folos că România a cheltuit vreo două miliarde de euro ca să-și securizeze frontierele, pentru a fi admisă în spațiul Schengen! Rezultatul este că migranții trec ilegal prin alte părți frontiera spațiului Schengen, pentru ca apoi să fie trimiși de către UE și spre România, care are frontierele securizate. Iar despre admiterea României în spațiul Schengen- nici o veste!.
Potopiți de valul de emigranți , germanii închid parțial frontiera cu Austria.
Duminică Germania a decis să reintroducă vechile controale ale frontierelor (în mod special spre Austria) pentru a stăvili afluxul de refugiați pe care nu mai e în măsură să-i primească. Anterior fuseseră luate măsuri asemănătoare și la frontiera dintre Ungaria și Austria. 
Marșul migranților pare a se transforma într-o competiție de alergare cu garduri