Se afișează postările cu eticheta bruxelles. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bruxelles. Afișați toate postările

luni, 26 octombrie 2015

Mini-summitul european referitor la migranti

Păreri divergente la summitul de duminică privind migranții din Balcani


Cum iarna se apropie, Jean-Claude Junker a paznici de frontieră vor fi trimiși îchemat pe conducătorii din 10 state membre UE :  Austria, Bulgaria, Croația, Macedonia, Germania, Grecia și Ungaria, Olanda, România , Suedia și Slovenia, dar și din trei țări ce nu sunt în UE: Albania, Macedonia și Serbia la Bruxelles, pentru a găsi o soluție comună. 
Comisia europeană apreciază că e nevoie de o cooperare mai mare, consultări și acțiuni operaționale imediate.
Jean-Claude Junker dorește să aducă țările să se pună de acord asupra gestionării fluxului de migranți  și să întărească controlul frontierelor și înregistrarea migranților.
Conform Organizației internaționale pentru migranți, peste 680 000 de migranți și refugiați au venit în Europa peste mare, venind din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

100 000 de locuri în centrele de primire a migranților vor fi amenajate în Balcani

Președintele Comisiei Europene Jean-claude Junker a spus luni că circa 100000 de locuri vor fi create în Balcani pentru migranți. Dintre acestea, circa 50 000 de locuri vor fi create în Grecia și alte 50 000 de locuri vor fi pe drumul prin țările balcanice , precum și în Macedonia, Albania  și Serbia.  Remarcăm că Serbia e privită ca un membru de facto al Uniunii Europene, chiar dacă încă nu a aderat la UE.

Ce au spus șefii de state prezenți

  • Prim-ministrul ungar a spus că țara lui este doar un observator în această criză.

Adică ungurii și-au rezolvat problemele: au făcut gardul care împiedică migrarea și au obținut să nu li se repartizeze migranți din partea UE. Așa că acum premierul ungar privește de pe margine zbaterile celorlalte țări din UE în această problemă.
Ne amintim că Ungaria a închis în primul rând frontiera sa cu Serbia, pe 175 km, apoi a ridicat ziduri din sârmă ghimpată și spre Croația,  pe două tronsoane de frontieră de 38km și de 78 km. Restul frontierei cu Croația, lungă de circa 350 km e reprezentat de râul Drava, greu de trecut.  Ca rezultat, aproape nici un migrant nu mai reușește să intre în Ungaria. 

La nouă zile după închiderea graniței Ungariei un flux fără precedent de migranți a potopit mica Slovenie. După 17 octombrie peste 62000 de migranți au ajuns în Slovenia, doar duminică trecând prin Slovenia 14 000 de migranți.  Slovenia a cerut ajutorul Uniunii Europene. 
  • La mini-summitul de duminică, prim-ministrul sloven Miro Cerar a spus:  "Dacă nu găsim o soluție astăzi, dacă nu vom face tot ce putem astăzi, atunci este sfârșitul Uniunii Europene ca atare".. El a mai spus că „ dacă alte țări europene restrâng accesul migranților, și Slovenia va fi nevoită să facă același lucru. (Logic, nu? nn)..„Dacă nu vom adopta acțiuni concrete, cred că Europa va începe a se destrăma! A mai adăugat dl. Cerar. Premierul sloven Cerar a invitat Croația să nu mai continue să-i împingă pe migranți înainte spre Slovenia în drumul lor spre alte țări din UE. 
  • Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat presei că „nu vom permite ca țările noastre să devină o zonă-tampon” să devină o zonă-tampon de primire a migranților.
  • Președintele macedonean Gjorge Ivanov l-a citat pe Benjamin Franklin , care a spus: „ Dacă nu rămânem împreună, vom fi spânzurați separat”.
  • Primul ministru croat Zoran Milanovic a spus că „trebuie să fie atacată originea problemei, în Turcia și Grecia”, mai multe țări deplângând faptul că Grecia lasă să treacă în fiecare zi mii de migranți spre celelalte țări din UE.
  • Doamna Angela Merkel a menționat că Grecia s-a angajat, în mod remarcabil, să accepte să creeze cu ajutorul ONU 30 000 de locuri  (de primire temporară a migranților) în acest an, urmând ca într-o a doua fază să creeze încă 20 000
  • Nu știm dacă președintele nostru a spus ceva și ce anume.                                                                                                                             Poate că ar fi fost momentul să reliefeze poziția ambiguă în care se află România față de UE, ca membră în UE, dar nu și în spațiul Schengen.                                                                                                                                          Când se vorbește despre paza granițelor UE se subânțeleg în general  granițele spațiului Schengen. România e chemată să i se repartizeze refugiați, dar își apără singură granițele, cum poate. E drept, migranții nu doresc să se stabilească în România, pentru că au aflat desigur că aici e cel mai scăzut nivel de trai din UE și că nu există locuri de muncă disponibile. Asta nu înseamnă că nu vor fi trimiși aici forțat acei azilanți pe care statele bogate din Europa nu vor să-i primească. Deja se stabilește eliberarea de acte românești pentru miile de azilanți ce ne vor fi colonizați pe teritoriul nostru.   Cred însă, după umila mea părere, că celor care vor apărea la noi neinvitați și fără voința lor nu ar trebui să li se asigure mai mult decât le asigură statul român propriilor lor cetățeni.  Adică migranții nu ar trebui să primească mai mulți bani decât primesc la noi cetățenii fără venituri. Știu că nu e mult, dar ar fi nedrept ca unor străini să li se dea mai mult decât propriilor cetățeni.                                                                                                                                          Iar dacă Slovenia va face la rândul său garduri la frontieră, migranții vor schimba ruta prin țara noastră - e destul de clar. Așa încât România trebuie să ia aceleași măsuri ca și țările învecinate
  • Ultima veste este că Austria face gard la granița cu Slovenia. Ar fi primul gard ridicat între două țări ce fac parte din Spațiul Schengen. Așa încât, cu atât mai mult spre spațiul exterior UE ar trebui făcute garduri. Slovenia ar trebui să se grabească să-i urmeze exemplul .  Primul ministru sloven , Milo Cerar, a declarat că va ridica o barieră spre Croația, dacă va fi necesar.  E de prevăzut că fluxul se va îndrepta spre România. La ce se gândesc guvernanții noștri? .
  • Spania ridică o închidere cu înălțimea de 6 m , cu captatori și camere de luat vederi în enclavele sale din Africa (Ceuta și Melilla). Anterior fusese construită o închidere de numai 3 m înălțime, dar în 2005 au murit 15 persoane în timpul unei tentative de a trece împrejmuirea. 
  • Grecia a ridicat o barieră în Tracia (pe o lungime de 12,5 km) încă din 2012 pentru a-i împiedica pe migranții originari din Afganistan, Pakistan și Bangladesh să vină din Turcia. Ca urmare, migranții au început să traverseze Mediterana spre Sicilia și spre insulele grecești din Marea Egee.
  • Bulgaria a instalat o barieră cu înălțimea de 3m și lungimea de 30 km în 2013, la frontiera ei cu Turcia.  Ea va fi prelungită cu 58 km în anul 2010.
  • Macedonia prevede de asemenea să facă o împrejmuire 
  • Franța și-a închis și ea, la un moment dat frontiera cu Italia la Vintimille, dar fără a construi un perete. În schimb a făcut ziduri de grilaj în preajma portului Calais (o închidere pe două rânduri: un gard înalt de 4m și altul de 2-3m cu partea superioară curbată în afară .). Căile de acces spre tunelul pe sub Canalul Mânecii sunt și ele prevăzute cu garduri din sârmă ghimpată. Față de cei 10 km de garduri de până acum, se vor adăuga alți 29 km de garduri cu înălțimea de 4m pentru a păzi terminalul Eurotunelului. 

În afară de decizia de a-i „reloca”(coloniza)  pe migranți în alte țări din Europa, o politică mai amplă comună este pentru moment în stadiu incipient.
Țările din UE să nu-i mai lase să treacă pe migranțí spre alte state din Uniunea Europeană
Într-un plan în 16 puncte, șefii de state vor încerca să-și echilibreze pozițiile. 
400 de paznici de frontieră vor fi trimiși la frontiera din Balcanii Occidentali a UE, cerându-se în schimb statelor frontaliere din UE să-și abandoneze poziția de a lăsa să treacă spre alte țări pe migranții sosiți în acele țări.
E limpede că fiecare dintre țările aflate la marginile UE trebuie să păzească drastic propriile granițe pentru a împiedica trecerea migranților (așa cum a făcut deja Ungaria), dacă nu vrea ca aceștia să rămână pe teritoriul lor. (nn)
În proiectul de declarație, conducătorii europeni caută să accelereze repatrierea persoanelor ce provin din Asia de Sud –adică Afganistan și Pakistan, ale căror cereri de azil sunt respinse pentru că aceștia vin pur și simplu pentru a avea un nivel de trai mai bun și nu pentru a se salva de război sau de oprimare.
Germania, care are trupe în Afganistan pentru a ajuta la stabilizarea țării în cadrul unei misiuni NATO dorește ca Comisia europeană să negocieze un acord asupra repatrierii persoanelor din Afganistan ale căror cereri de azil au fost respinse.
În același proiect se spune că trebuie crescute eforturile de supraveghere a frontierelor, asta însemnând și mai multe nave în largul Greciei, mai mult control asupra frontierelor terestre din partea Macedoniei  și mai mulți bani alocați pentru controlul frontierelor.
Harta cu numărul de cereri de azil prezentate de sirieni între Aprilie 2011- Septembrie 2015.
Se ubservă presiunea uriașă a numărului mare de refugiați din Turcia, Liban, Iordania și Irak la frontierele Uniunii Europene. 

Angela Merkel a avertizat că nu va exista o soluție fără Turcia, care nu a fost invitată la acest mini-sommit.

UE a prezentat Turciei un așa-numit plan de acțiune prin care Turcia să primească fonduri (circa 3 miliarde de euro) ca să absoarbă mai mulți migranți din Siria, primind de asemenea și un regim  mai lejer de acordare a vizelor pentru Europa și avansarea discuțiilor pentru eventuala aderare a Turciei la UE. 

miercuri, 16 ianuarie 2013

Cu GPS -ul prin Europa


zagreb

Încrederea excesivă în tehnologie dăunează 

O belgiancă de 67 de ani a devenit celebră după ce şi-a ratat ţinta de destinaţie cu circa  1300 km, urmând neabătut indicaţiile GPS-ului ei.
Intenţionând să meargă la gara din Bruxelles, aflată la 73,5  de km de casa ei din Solre-sur-Sambre,  doamna s-a orientat după dispozitivul său de ghidaj, străbătând cu neştirbită încredere aproape toată Europa, în căutarea gării cu pricina.
A fost nevoită ca, pe parcursul celor două zile în care a şofat, să facă de două ori plinul de benzină şi să se oprească pentru a dormi puţin. Nu a dat atenţie panourilor indicatoare, având informaţii suficiente din partea dispozitivului mult mai modern.
Traversarea Germaniei şi a Austriei nu i-au oferit prilejuri de îndoieli asupra corectitudinii traseului.
Slovenia i s-a părut de asemenea foarte asemănătoare cu ceea ce ştia de acasă. Când a ajuns, însă, în Croaţia, ceva a făcut-o să-şi dea seama că nu se mai afla în Belgia......S-a oprit la Zagreb.
Cum fiul ei îi declarase, între timp, dispariţia la poliţie, autorităţile au ajutat-o să revină acasă.

Ştirea din presa franceză e completată de informaţia că fiabilitatea şi precizia sistemului GPS nu sunt identice în fiecare punct al globului......e un fapt recunoscut.

Interesant este faptul că nu este primul caz de acest fel.  
Duminică, cinci turiste asiatice care voiau să ajungă la Lourdes- cunoscut punct de pelerinaj din Hautes-Pyrénées, Franţa, s-au trezit la 800 km de destinaţia dorită, fiind ghidate de GPS-ul lor spre un sat din Finisterre, unde se află o capelă cu nume asemănător. (Povesteşte ziarul regional Ouest-France). Cele cinci tinere femei veniseră cu avionul de la Los Angeles până la Roissy, lângă Paris, rezervaseră prin internet  camere la un hotel din Lourdes, dar s-au trezit într-un sat aflat la 800 km de ţinta lor. Proprietara unui bar le-a oferit o hartă tipărită şi le-a indicat traseul către Pirinei, unde se află locul de pelerinaj Lourdes.