Spre două Europe

Europa lor și Europa noastră

„Europa cu mai multe viteze” există deja. E suficient să vedem că noi nu suntem în „spațiul Schengen”, deși ne tot zbatem să arătăm că îndeplinim condițiile cerute pentru a fi acolo. Nu suntem nici în „zona euro”. 

Proiecte separate, la care să ia parte doar unele dintre țările din UE? Dar asta exista și până acum. Legislația UE permite asta și în prezent.

Care e adevărata problemă, ce supără de fapt ?

Ce doresc țările din Europa de Vest

În realitate, țările Europei de Vest doresc  integrarea zonei euro într-un stat federal. 

Dar realizarea unor organisme comune noi   (un parlament al zonei euro, un buget al zonei euro, o trezorerie europeană, un fond monetar european, eurobonduri, etc.) necesită o modificare a tratatelor europene și deci un acord unanim al celor 27, ceea ce face ca lucrurile să pară foarte complicate.  Și atunci?

Dacă Uniunea asta nu ne convine, să facem altă Uniune!

Din declarațiile liderilor politici occidentali transpare opinia lor că singurul mod de a merge mai departe ar fi scoaterea   zonei euro din Uniune și deci semnarea unui  alt tratat  anume între țările care împart aceeași monedă. 

Interesant că la acel nou tratat ar fi invitată să participe și Marea Britanie,  deși nu ar fi în zona euro și nici în UE. (conform declarației președintelui Franței François Hollande)

Prin urmare adevăratul criteriu nu ar fi moneda unică, ci gradul de dezvoltare a țărilor componente. 
Ca în vechea fabulă, acele țări ar putea spune că vor egalitate, „dar nu pentru căței”. 

Care ar fi avantajul lor? 
Bugetul celor 27 s-ar reduce, rămânând mai mulți bani în bugetul celor 19. 
În schimb, piața comună ar rămâne la fel ca acum!

Evident, asta ar însemna formarea a două Europe, chiar dacă instituțiile ar rămâne parțial comune (Comisia și Parlamentul ar reuni doar reprezentanții țărilor din zona euro ). 
Și implicit:

desființarea Uniunii Europene așa cum o știm acum. (Chiar dacă ea ar rămâne cu numele)

Desigur, asta ar provoca o ruptură cu țările din Est ce se află în afara zonei euro și care se tem exact de acest lucru.  Grupul de la  Visegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) a înțeles cât se poate de bine pericolul și a chemat, joi, pe partenerii lor să nu facă decât propuneri de reforme   «consensuale»…

Fiind și perioadă de alegeri, viitorul Uniunii va aștepta probabil alegerile germane din septembrie. 

Noi ce așteptăm?

***************************************************

25 Martie 2017

Ieri a fost o reuniune a „celor 27” la Vatican. Papa a îndemnat la unitate, alternativa fiind slăbirea și moartea Uniunii.

Frumoasă imagine de grup a reprezentanților Uniunii Europene în jurul papei Francisc, 

în Capela Sixtină. În fundal se vede Judecata de Apoi pictată de Michelangelo. 

Le-a spus oare, ceva, această frescă oficialilor din UE?

Președintele nostru l-a invitat (în scris) pe suveranul pontif Francisc să facă o vizită de stat în țara noastră. Și ne-a comunicat că „dacă va fi posibil”, probabil suveranul pontif va veni în România.

Summit ul de la Roma
Iaca, s-a terminat și reuniunea de aniversare a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.
Reuniunea s-a terminat foarte repede, din câte am putut vedea, a avut un aer festiv, fără prea multe discuții. (Desigur, discuțiile avuseseră loc anterior). S-a semnat o declarație solemnă la sfârșit.
S-a folosit chiar același stilou ca pe 25 martie 1957.

Semnăturile șefilor de state pe Declarația finală

foto REUTERS/Remo Casilli

Declarația finală de la Roma

Declarația finală atât de așteptată a fost plină de tact.

S-au trecut în revistă succesele repurtate în cei 60 de ani.

Comentatori de la RFI califică Declarația finală adoptată la summit drept o „declarație prudentă”, care a urmărit „să îndulcească puțin primul jet (al dușului rece) pentru a ține cont de rezervele de ultim minut mai mult sau mai puțin mărturisite din partea grecilor, a polonezilor și a românilor”.

În privința conținutului, Declarația se situează mai mult în reamintirea dispozițiilor în vigoare și în extinderea prudentă a situației existente și nu o modificare majoră: nu e momentul pentru un nou tratat, nici pentru modificarea tratatelor aflate în vigoare. Nimeni nu vrea să meargă dincolo de un lung proces  de negociere, urmat de un proces aleatoriu de ratificare. 

S-a declarat dorința de unitate, de dezvoltare durabilă, de o prezență mai puternică pe plan internațional, dar nu s-a vorbit despre menținerea fondurilor pentru reducerea decalajelor între țările din Est și țările din Vest.

S-a spus că se dorește o Europă mai puternică în chestiunile importante și mai puțin prezentă în problemele secundare, ceea ce corespunde cu  al patrulea scenariu propus de către Jean-Claude Junker, intitulat « Să se facă mai puțin, dar într-un mod mai eficient » 

 „Vom colabora la nivelul cel mai adecvat atingerii scopurilor noastre, acesta putând fi nivelul Uniunii Europene sau nivelul național, regional ori local, într-un spirit de încredere și de cooperare loială, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității. Vom asigura marja de manevră necesară la diferitele niveluri pentru a consolida potențialul de inovare și de creștere al Europei”.

Adică nu vor participa toate statele la toate acțiunile.

Nu s-a pomenit de sintagma „Europa cu mai multe viteze”, care dă fiori reci românilor, dar nemulțumește și pe polonezi și greci

Nici nu era nevoie, pentru că nu denumirea contează, ci faptele. 
Nu s-a mai vorbit de mai multe viteze, ci de mai multe ritmuri și intensități.
„Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu.”
Toată lumea și-a dat seama că Europa cu mai multe viteze e un proces ce are deja vechime, care este deja autorizat prin ceea ce se numește cooperarea întărită între mai multe țări membre în toate domeniile alese de acestea.
Adică al treilea scenariu propus de către Jean-Claude Junker, intitulat « Cei care vor mai mult fac mai mult »
S-a vorbit  de „Europa zonei euro”. Adică oficial nu s-a spus că ar fi două Europe, „cu două viteze”, practic însă....e clar că așa este și așa va fi, din ce în ce mai mult.

Cine poate mai mult va face mai mult, în cât mai multe domenii ce duc la dezvoltare accentuată.

Cei care nu pot...ghinion! (Dar desigur nimeni nu îi împiedică să se dezvolte  în ritm uluitor de  accentuat pentru a reduce diferențele....ușa rămâne deschisă....hai nu plângeți. Președintele nostru părea destul de liniștit, a și spus că va vorbi cu primul ministru în legătură cu absorbția de fonduri europene. Și pe astea chiar ar trebui să le folosim, pentru că foarte probabil vor fi ultimele pe care le vom primi!)

Piața internă rămâne desigur, doar importăm foarte mult din UE.
Politica de coeziune a fost amintită în conferința de presă a președintelui nostru - sperăm că ea va fi susținută în continuare...
Politica de vecinătate  rămâne și ea, desigur.

În rest...cine poate bea și mănâncă, cine nu stă și se uită. 
Dar ce credeați?
Mai aproape e pielea decât cămașa.
Fiecare țară trebuie să se dezvolte, nu să aștepte să o dezvolte alții, că nu se va întâmpla. 
Că asta va duce la mărirea discrepanțelor existente...ce să-i faci!

Despre discuțiile purtate de către oficialitățile țărilor din Vestul Europei, vedeți aici: 

http://nazone.ro/2017/03/in-care-ue-vrem-sa-fim.html 

Acordul UE cu Turcia a crescut numărul de migranti

Fluxul de migrantí a crescut

Care sunt frontierele europene?

Europa sau spatiul Schengen?

La prima vedere, a simplu sa stim care sunt frontierele Uniunii Europene, Orice cautare pe internet de arata care sunt acestea si ne arata harta cu tarile ce fac parte din UE.
Numai ca unele tari continua sa nu faca parte pe deplin din UE. Si din pacate, acesta este cazul Romaniai si al Bulgariei- tari care par sa fie lasate din ce in ce mai mult in afara Europei.
Stim cu totii ca Romania a investit foarte mult pentru a-si securiza frontierele si a putea sa faca parte din Europa cu adevarat.
Numai ca Europa nu se gandeste si la Romania si la Bulgaria atunci cand se vorbeste despre "frontierele Europei"/
Chiar in aceste zile se vorbeste despre "frontierele comune"  care erau asigurate pana acum de catre statele membre ajutate de  Frontex .  Comisia europeana urmeaza sa  transforme Frontex in Agentia europeana de paza a frontierelor si  de paza a coastelor (AEGFGC- titlu provizoriu) cu buget si personal mult mai ample, urmand a beneficia pana in 2020 de un buget de 322 milioane de euro, avand echipamente proprii si un efectiv de rezerva de 1500 de persoane provenind din statele membre (mobilizabil in 3 zile).
Una dintre principalele sarcini ale noii agentii de paza a frontierelor va fi controlarea fluxului de migranti.

Interesant este ca tot acest proiect priveste "supravegherea mai eficace a frontierelor exterioare ale zonei Schengen".

Rezulta de aici ca Europa e limitata de fapt la "zona Schengen" si ca celelalte doua state -"paria" ale UE - n-au decat sa se descurce singure, cum or putea, ca si pana acum.
Cele doua state de la " periferia rau famata" sunt bune ca sa li se trimita o parte dintre migranti, desigur pe cei nedoriti  (adica mai prost calificati sau care prezinta riscuri de securitate, desi nedovedite cu certitudine pentru a fi respinsi) . Iar intre ele si zona Schengen se va ridica bariera intarita a noiii agentii de paza a frontierelor UE.
Odata cu stipularea acestei noi scheme europene, e limpede ca cele doua state sunt condamnate sa ramana pe vecie niste periferii neintegrate in faimoasa Uniune Europeana.
Iar politicienii nostri nu spun nimic. Nici ziaristii nu par sa observe. De ce oare?

Unele state europene nu vad cu ochi buni proiectul, pentru ca el prevede posibilitatea de interventie la frontiere in caz de urgenta chiar si fara acordul statului membru respectiv.
" Daca un stat membru se dovedeste incapabil sa -si asigure controlul frontierelor exterioare, Europa ar trebui sa aiba posibilitatea de a prelua responsabilitatea acestora" a spus Manfred Weber.
Se face aluzie la Grecia, care nu a putut stavili fluxul de imigranti clandestini.
Bine, bine, dar Romania?
Romania asculta fara cracnire ordinele, va primi refugiatii care i se trimit, (deci a renuntat la dreptul suveran de a accepta sau nu stramutari de persoane. A acceptat chiar si incalcarea propriei Constitutii de catre UE),  a mai primit si multi alti refugiati care venisera direct aici din Siria, Moldova sau din Afganistan, are frontierele securizate (dupa cum se vede pana acum), dar continua sa fie tinuta in afara "frontierelor comune".
Daca - eventual - ar fi depasita de vreo situatie ce ar putea surveni....ei bine, sa se descurce cum o putea!
Europa se gandeste la frontierele statelor de categoria I care o compun, nu la cele de categoria a doua.

Mini-summitul european referitor la migranti

Păreri divergente la summitul de duminică privind migranții din Balcani

Cum iarna se apropie, Jean-Claude Junker a paznici de frontieră vor fi trimiși îchemat pe conducătorii din 10 state membre UE :  Austria, Bulgaria, Croația, Macedonia, Germania, Grecia și Ungaria, Olanda, România , Suedia și Slovenia, dar și din trei țări ce nu sunt în UE: Albania, Macedonia și Serbia la Bruxelles, pentru a găsi o soluție comună. 

Comisia europeană apreciază că e nevoie de o cooperare mai mare, consultări și acțiuni operaționale imediate.

Jean-Claude Junker dorește să aducă țările să se pună de acord asupra gestionării fluxului de migranți  și să întărească controlul frontierelor și înregistrarea migranților.

Conform Organizației internaționale pentru migranți, peste 680 000 de migranți și refugiați au venit în Europa peste mare, venind din Orientul Mijlociu, Africa și Asia.

100 000 de locuri în centrele de primire a migranților vor fi amenajate în Balcani

Președintele Comisiei Europene Jean-claude Junker a spus luni că circa 100000 de locuri vor fi create în Balcani pentru migranți. Dintre acestea, circa 50 000 de locuri vor fi create în Grecia și alte 50 000 de locuri vor fi pe drumul prin țările balcanice , precum și în Macedonia, Albania  și Serbia.  Remarcăm că Serbia e privită ca un membru de facto al Uniunii Europene, chiar dacă încă nu a aderat la UE.

Ce au spus șefii de state prezenți

• Prim-ministrul ungar a spus că țara lui este doar un observator în această criză.

Adică ungurii și-au rezolvat problemele: au făcut gardul care împiedică migrarea și au obținut să nu li se repartizeze migranți din partea UE. Așa că acum premierul ungar privește de pe margine zbaterile celorlalte țări din UE în această problemă.
Ne amintim că Ungaria a închis în primul rând frontiera sa cu Serbia, pe 175 km, apoi a ridicat ziduri din sârmă ghimpată și spre Croația,  pe două tronsoane de frontieră de 38km și de 78 km. Restul frontierei cu Croația, lungă de circa 350 km e reprezentat de râul Drava, greu de trecut.  Ca rezultat, aproape nici un migrant nu mai reușește să intre în Ungaria. 

La nouă zile după închiderea graniței Ungariei un flux fără precedent de migranți a potopit mica Slovenie. După 17 octombrie peste 62000 de migranți au ajuns în Slovenia, doar duminică trecând prin Slovenia 14 000 de migranți.  Slovenia a cerut ajutorul Uniunii Europene. 

• La mini-summitul de duminică, prim-ministrul sloven Miro Cerar a spus:  "Dacă nu găsim o soluție astăzi, dacă nu vom face tot ce putem astăzi, atunci este sfârșitul Uniunii Europene ca atare".. El a mai spus că „ dacă alte țări europene restrâng accesul migranților, și Slovenia va fi nevoită să facă același lucru. (Logic, nu? nn)..„Dacă nu vom adopta acțiuni concrete, cred că Europa va începe a se destrăma! A mai adăugat dl. Cerar. Premierul sloven Cerar a invitat Croația să nu mai continue să-i împingă pe migranți înainte spre Slovenia în drumul lor spre alte țări din UE. 
• Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat presei că „nu vom permite ca țările noastre să devină o zonă-tampon” să devină o zonă-tampon de primire a migranților.
• Președintele macedonean Gjorge Ivanov l-a citat pe Benjamin Franklin , care a spus: „ Dacă nu rămânem împreună, vom fi spânzurați separat”.
• Primul ministru croat Zoran Milanovic a spus că „trebuie să fie atacată originea problemei, în Turcia și Grecia”, mai multe țări deplângând faptul că Grecia lasă să treacă în fiecare zi mii de migranți spre celelalte țări din UE.
• Doamna Angela Merkel a menționat că Grecia s-a angajat, în mod remarcabil, să accepte să creeze cu ajutorul ONU 30 000 de locuri  (de primire temporară a migranților) în acest an, urmând ca într-o a doua fază să creeze încă 20 000
• Nu știm dacă președintele nostru a spus ceva și ce anume.                                                                                                                             Poate că ar fi fost momentul să reliefeze poziția ambiguă în care se află România față de UE, ca membră în UE, dar nu și în spațiul Schengen.                                                                                                                                          Când se vorbește despre paza granițelor UE se subânțeleg în general  granițele spațiului Schengen. România e chemată să i se repartizeze refugiați, dar își apără singură granițele, cum poate. E drept, migranții nu doresc să se stabilească în România, pentru că au aflat desigur că aici e cel mai scăzut nivel de trai din UE și că nu există locuri de muncă disponibile. Asta nu înseamnă că nu vor fi trimiși aici forțat acei azilanți pe care statele bogate din Europa nu vor să-i primească. Deja se stabilește eliberarea de acte românești pentru miile de azilanți ce ne vor fi colonizați pe teritoriul nostru.   Cred însă, după umila mea părere, că celor care vor apărea la noi neinvitați și fără voința lor nu ar trebui să li se asigure mai mult decât le asigură statul român propriilor lor cetățeni.  Adică migranții nu ar trebui să primească mai mulți bani decât primesc la noi cetățenii fără venituri. Știu că nu e mult, dar ar fi nedrept ca unor străini să li se dea mai mult decât propriilor cetățeni.                                                                                                                                          Iar dacă Slovenia va face la rândul său garduri la frontieră, migranții vor schimba ruta prin țara noastră - e destul de clar. Așa încât România trebuie să ia aceleași măsuri ca și țările învecinate , 
• Ultima veste este că Austria face gard la granița cu Slovenia. Ar fi primul gard ridicat între două țări ce fac parte din Spațiul Schengen. Așa încât, cu atât mai mult spre spațiul exterior UE ar trebui făcute garduri. Slovenia ar trebui să se grabească să-i urmeze exemplul .  Primul ministru sloven , Milo Cerar, a declarat că va ridica o barieră spre Croația, dacă va fi necesar.  E de prevăzut că fluxul se va îndrepta spre România. La ce se gândesc guvernanții noștri? .
• Spania ridică o închidere cu înălțimea de 6 m , cu captatori și camere de luat vederi în enclavele sale din Africa (Ceuta și Melilla). Anterior fusese construită o închidere de numai 3 m înălțime, dar în 2005 au murit 15 persoane în timpul unei tentative de a trece împrejmuirea. 
• Grecia a ridicat o barieră în Tracia (pe o lungime de 12,5 km) încă din 2012 pentru a-i împiedica pe migranții originari din Afganistan, Pakistan și Bangladesh să vină din Turcia. Ca urmare, migranții au început să traverseze Mediterana spre Sicilia și spre insulele grecești din Marea Egee.
• Bulgaria a instalat o barieră cu înălțimea de 3m și lungimea de 30 km în 2013, la frontiera ei cu Turcia.  Ea va fi prelungită cu 58 km în anul 2010.
• Macedonia prevede de asemenea să facă o împrejmuire 
• Franța și-a închis și ea, la un moment dat frontiera cu Italia la Vintimille, dar fără a construi un perete. În schimb a făcut ziduri de grilaj în preajma portului Calais (o închidere pe două rânduri: un gard înalt de 4m și altul de 2-3m cu partea superioară curbată în afară .). Căile de acces spre tunelul pe sub Canalul Mânecii sunt și ele prevăzute cu garduri din sârmă ghimpată. Față de cei 10 km de garduri de până acum, se vor adăuga alți 29 km de garduri cu înălțimea de 4m pentru a păzi terminalul Eurotunelului. 

În afară de decizia de a-i „reloca”(coloniza)  pe migranți în alte țări din Europa, o politică mai amplă comună este pentru moment în stadiu incipient.

Țările din UE să nu-i mai lase să treacă pe migranțí spre alte state din Uniunea Europeană

Într-un plan în 16 puncte, șefii de state vor încerca să-și echilibreze pozițiile. 

400 de paznici de frontieră vor fi trimiși la frontiera din Balcanii Occidentali a UE, cerându-se în schimb statelor frontaliere din UE să-și abandoneze poziția de a lăsa să treacă spre alte țări pe migranții sosiți în acele țări.
E limpede că fiecare dintre țările aflate la marginile UE trebuie să păzească drastic propriile granițe pentru a împiedica trecerea migranților (așa cum a făcut deja Ungaria), dacă nu vrea ca aceștia să rămână pe teritoriul lor. (nn)

În proiectul de declarație, conducătorii europeni caută să accelereze repatrierea persoanelor ce provin din Asia de Sud –adică Afganistan și Pakistan, ale căror cereri de azil sunt respinse pentru că aceștia vin pur și simplu pentru a avea un nivel de trai mai bun și nu pentru a se salva de război sau de oprimare.

Germania, care are trupe în Afganistan pentru a ajuta la stabilizarea țării în cadrul unei misiuni NATO dorește ca Comisia europeană să negocieze un acord asupra repatrierii persoanelor din Afganistan ale căror cereri de azil au fost respinse.

În același proiect se spune că trebuie crescute eforturile de supraveghere a frontierelor, asta însemnând și mai multe nave în largul Greciei, mai mult control asupra frontierelor terestre din partea Macedoniei  și mai mulți bani alocați pentru controlul frontierelor.

Harta cu numărul de cereri de azil prezentate de sirieni între Aprilie 2011- Septembrie 2015.
Se ubservă presiunea uriașă a numărului mare de refugiați din Turcia, Liban, Iordania și Irak la frontierele Uniunii Europene. 

Angela Merkel a avertizat că nu va exista o soluție fără Turcia, care nu a fost invitată la acest mini-sommit.

UE a prezentat Turciei un așa-numit plan de acțiune prin care Turcia să primească fonduri (circa 3 miliarde de euro) ca să absoarbă mai mulți migranți din Siria, primind de asemenea și un regim  mai lejer de acordare a vizelor pentru Europa și avansarea discuțiilor pentru eventuala aderare a Turciei la UE. 

Dezvoltarea Poloniei cu ajutor european

Strategia Poloniei în cadrul Europei

Conform unui articol publicat în Le Monde, Polonia se pregătește de o importantă schimbare politică odată cu alegerile ce vor avea loc duminică 25 octombrie.

Marele favorit al acestor alegeri este partidul Dreptate și Justiție (PiS) , al fostului prim-ministru Jaroslaw Kaczynski. Conform sondajelor, acest partid va câștiga în fața partidului de centru dreapta aflat la putere (Platforma civică), ce a fost mult timp condus de Donald Tusk, actualul președinte al Consiliului european.

Timp de opt ani, strategia domnului  Tusk, continuată de prim-ministrul Ewa Kopacz , a fost să plaseze țara în centrul Europei. Operând o apropiere istorică de Germania, fost dușman al Poloniei în decursul istoriei, a fost folosită cu succes o politică a negocierilor și a compromisului care a dus la avansarea poziției Poloniei fără a irita principalele capitale europene.

Timp de zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană, Polonia s-a afirmat ca un partener ascultat la Bruxelles și un bun elev al UE.

Venirea la putere a partidului naționalist PiS ar putea schimba și poziția Poloniei față de refugiați. Jaroslaw Kaczynski a pus în cauză cetele de migranți și « riscurile epidemiologice » pe care ei le-ar putea cauza Poloniei. El s-ar putea alia în această privință cu primul ministru ungar Viktor Orban, pentru a refuza aplicarea cotelor și primirea de refugiați. Domnul Kaczynski a salutat și politica economică naționalistă a domnului Orban, iar programul PiS prevede preluarea unor părți din economia poloneză din mâinile grupurilor europene. PiS este apropiat de grupul conservatorilor britanici din Parlamentul european.

Naționalismul polonez nu va însemna însă răcirea relațiilor cu UE, din partea căreia Polonia a  avut și va mai avea mari beneficii sub formă de fonduri structurale .

Dezvoltarea Poloniei cu ajutorul fondurilor europene

Polonia a primit mari sume de bani din partea UE și a știut să le folosească din plin.

(Oare de ce noi nu suntem de loc în stare de așa ceva?)

 Între 2007 și 2013 Polonia a beneficiat de 81,5 miliarde de euro din partea UE. Acum Polonia este principalul beneficiar al fondurilor europene (mai mult decât Spania sau Franța) : între 2014 și 2020 Polonia va primi 82,5 miliarde de euro.

Cu acordul Comisiei europene, Polonia va destina aceste fonduri infrastructurii și mediului (27,5 miliarde), dezvoltării inteligente (8,6 miliarde), științei și educației (4,5 miliarde), dezvoltării regiunilor frontaliere de Est (2 miliarde) și domeniului informatic (2 miliarde). Fondurile rămase vor fi distribuite către programe regionale, care vor avea o structură similară cu programele naționale. 28 miliarde de euro vor fi destinați politicii agricole. Fondurile europene sunt în centrul oricărei politici poloneze.

Fondurile anterioare au fost folosite în special pentru dezvoltarea industriei poloneze, axată pe de o parte pe cercetare și dezvoltare pentru modernizarea echipamentelor industriale și pentru finanțarea marilor linii de producție iar pe de altă parte pentru modernizarea infrastructurii și relansarea activității miilor de întreprinderi poloneze. Din anul 2002, ponderea industriei poloneze a crescut continuu, depășind acum 33% din PIB.

Pentru a obține fonduri europene între 2007 și 2013 întreprinderile poloneze au prezentat business plans foarte ambițioase, obținând mijloace de producție supradimensionate și au demarat o concurență  puternică pe piața națională , ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Există de asemenea disponibilități mari pentru export, unele dintre întreprinderile poloneze numărându-se acum printre giganții europeni.

Între 2007 și 2014 valoarea exporturilor poloneze s-a dublat.

După ce a avut o creștere medie de 4,1% între 2003 și 2013, țara a înregistrat o creștere de 3,4% în 2014 iar previziunile pentru 2015 sunt similare.

Întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat și ele de fonduri europene.

Presa dă exemplul întreprinderii Sil Polonia, cu specific informatic (rețele și sisteme) care număra 200 de angajați. Întreprinderea a prezentat un proiect de dezvoltare (lucrat într-un an de zile) și a beneficiat de 7 milioane de euro din fonduri europene pentru recrutare de ingineri . S-au efectuat controale regulate asupra dezvoltării proiectului și s-a operat o asociere cu Sil France . Mica întreprindere a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro, lucrând pentru firme mari din Europa sau de pe alte continente. Acum întreprinderea are 1 800 de angajați, dintre care 800 au fost angajați anul trecut, iar până la sfârșitul anului se vor mai angaja 500 de persoane. O echipă de 50 de recrutori caută personal calificat în afara Poloniei, în Ucraina, în Africa sau în Franța.

Cercetarea și dezvoltarea – în centrul atenției

Inovația este considerată tema centrală a competitivității poloneze, care se pregătește deja pentru perioada în care nu va mai beneficia de fonduri europene.

Cercetarea și dezvoltarea vor primi fonduri sporite (12,5 miliarde de euro în 2020). Cu cât proiectul este mai novator, cu atât are mai multe șanse de a fi finanțat. De asemenea se cere dovada experienței în domeniu. Cooperarea cu universități științifice constituie un avantaj. Se urmărește de asemenea punerea pe piață a rezultatului cercetării .

Se acordă atenție tuturor proiectelor care favorizează competitivitatea, cum sunt inovația și performanța de mediu ridicată. 
Pentru că se dorește o dezvoltare durabilă, adică una care să nu distrugă resursele naturale și mediul înconjurător. 
În schimb societatea are două obligații: să cumpere active noi (în afară de cazul în care e vorba despre o întreprindere mică sau mijlocie) și să-și mențină investiția pe cel puțin cinci ani (3 ani pentru IMM).

Câtă deosebire față de ceea ce se petrece la noi!

E suficient să comparăm evoluția PIB din Polonia cu datele din România. Dacă în 1990 PIB-ul Poloniei era cu doar 50% mai mare decât al României, acum este de 2,75 ori mai mare ! 

*****************************************************************************************************************

14.11.2015
Ceea ce era de asteptat, s-a intamplat:
Polonia refuza sa primeasca migranti.
Doar ca a anuntat asta exact in momentul de dupa atentatele din Franta, adica in momentul in care aceasta decizie este explicabila prin insasi desfasurarea evenimentelor.

Dupa atentatele de la Paris, Polonia nu considera ca e posibil din punct de vedere politic sa respecte acordurile europene de relocalizare a imigrantilor, a declarat astazi (sambata 14.11.15)  Konrad Szymanski, viitor responsabil cu Afacerile europene in guvernul in curs de formare la Varsovia. 

Europa in fata migratiei

Comisia Europeană propune primirea a 120 000 de refugiați

«Într-o zi, milioane de oameni vor părăsi emisfera sudică pentru a merge în emisfera nordică. Ei nu se vor duce acolo ca prieteni. Pentru că se vor duce pentru a o cuceri. Și ei o vor cuceri cu fiii lor. Pantecele femeilor noastre ne va aduce victoria.» 

Houari Boumediene (În 1974, la tribuna ONU)

În le Figaro din 19 decembrie 2006, Mouammar Kadhafi declara :

« Fără sabie, fără pușcă, fără cuceriri armate, cei 50 de milioane de musulmani din Europa o vor transforma în curând în continent musulman! »

Dar acum e vorba de un număr mare, foarte mare de musulmani, care se îndreaptă încolonați spre Europa, ca să îngroașe rândurile celor care s-au stabilit deja acolo în decursul timpului. Acum migrația se produce organizat, în grupuri compacte și în fluxuri continue .  Interesant că ei nu se îndreaptă spre țările musulmane bogate și liniștite, cum ar fi Quatar, Kuweit, Arabia Saudită...Nu, ei doresc să se stabilească în Europa și anume în țările cele mai înstărite de acolo, chiar dacă acolo sunt alte tradiții și alte culturi decât cele în care au fost crescuți și educați. Nu face nimic, își vor aduce cu ei stilul de viață propriu.

Așa cum alpiniștii își stabilesc baze la diferite cote în vederea cuceririi unui munte, tot așa și fluxul de migranți are o serie de baze tranzitorii în care se regrupează pentru continuarea drumului spre ținta finală.

Și este vorma despre milioane de oameni care adastă deja în zone considerate „de tranziție” ca Turcia sau în Liban, acum și în Serbia sau Ungaria (venind din Afganistan, Siria, Irak, Iran, Egipt, Iordania

Dacă Uniunea Europeană își face acum socoteli pentru 120 000 de migranți, acesta nu e decât începutul.

Patru milioane de refugiați sirieni au ajuns deja în Turcia (2 milioane), în Liban (1,1 milioane) și în alte țări învecinate și așteaptă la rând să se încoloneze spre Europa. Din octombrie 2013, HCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați) a recunoscut aproape în totalitate sirienilor ce și-au părăsit țara statutul de refugiați: opozanți, activiști, civili, jurnaliști, kurzi, diferite grupuri religioase, toți sunt considerați refugiați. Mai puțin cei care au fost dovediți ca fiind teroriști după ce au făcut atacuri, violuri și luări de ostatici.

Turcia ia deja măsuri pentru asigurarea condițiilor ca acești migranți să-și continue modul de viață tradițional în țările în care vor ajunge.

Turcia va construi 100 de noi moschei în străinătate

În acest context înțelegem mai bine de ce tocmai acum Turcia a „aranjat” să construiască la noi o mare moschee și un mare centru de studii islamice (sunite). Dar și un spațiu de cazare și de servire a mesei pentru un mare număr de solicitanți. (Refugiați?).

Președinția turcă a afacerilor religioase (DIB), care supervizează moscheile din Turcia, are în vedere construcția a peste 100 de moschei în întreaga lume, în 38 de locuri lucrările fiind deja în curs.

Moscheea de la București nu va fi singura construită de Turcia în Balcani, notează Daily Sabah. (cotidian turc de mare tiraj). În mai, președintele Erdogan a pus piatra de temelie pentru ceea ce este considerată drept cea mai mare moschee din Balcani, la Tirana, lăcaș de cult cu o capacitate de 4.500 de persoane.

Doar Balcanii, incluzând și România, au fost deja vizați pentru instituirea unui califat islamic!

Acceste țări au mai fost cucerite în trecut de Imperiul Otoman, au deja minorități turce și tătare care conviețuiesc în bune condiții cu populațiile majoritare, care se dovedesc tolerante față de religia musulmană. În același timp vădita dezorganizare ce domnește acolo pare să fie un teren propice pentru instalarea de noi comunități și obiceiuri.

Muftiul Iusuf Murat susține că într-un alt stat european se va construi cea mai mare moschee din Uniunea Europeană, cu o suprafață de 78.000 de metri pătrați, semnificativ mai mare decât cea care ar putea fi construită la București (ce va avea  o suprafață de 11.000 m², cam cât Moscheia Albastră din Istanbul).

De ce o fi însă un secret locul în care va fi construită acestă moschee gigantică? Se vede că valul de migrație e coordonat cu construirea de moschei cu capacitate adecvată și că se știe deja (nu de către noi) unde și cum se vor stabili noile populații ale Europei.

Ce face în acest timp Uniunea Europeană

Comisia Europeană și președintele ei Jean-Claude Juncker vor propune un nou ansamblu de măsuri pentru a acționa „de urgență” în privința crizei migranților.

Conform relatărilor din Le Monde, miercuri 9 septembrie se va propune primirea a 120 000 de solicitanți suplimentari de azil (sosiți deja în Grecia, Italia și Ungaria).

În primăvară se elaborase un plan de primire a 40 000 de refugiați, pentru care se stabiliseră niște „cote” pentru cele 28 de state, care nu au fost însă respectate până la urmă. Numărul refugiaților crește însă vertiginos.

În prezent 30 000 dintre persoanele sosite pe coastele italiene și grecești au fost deja „relocalizate”, în timp ce o nouă rută de migrație s-a conturat prin Balcani spre Ungaria, ca poartă de intrare în UE.

Ungaria și grupul de la Visegrad se opun primirii de migranți.

Dar Ungaria deține o alianță cu țările „grupului de la Visegrad”, țări ce se vor reuni vineri la Praga. Republica Cehă, Slovacia și Polonia , alături de Ungaria sunt foarte reticente în fața ideii de a primi cereri de azil pe teritoriile lor.

Vedem că aceste țări nu pierd vremea, ci se reunesc pentru a-și defini o poziție comună înainte de discuțiile pe ansamblul UE. România e pe dinafară și acolo.

Președintele Comisiei va propune săptămâna viitoare un mecanism permanent de relocalizare, prin care să se repartizeze valul migrator în diferitele țări din UE.
Adică nu e vorba doar despre cifrele de migranțí din prezent, ci și despre cele care vor urma, acele milioane care așteaptă la rând.
Iar țările care nu ar vrea să primească azilanți să fie invitate să contribuie cu bani la întreținerea acestora în alte țări - asta ca să forțeze în acest fel țările mai sărace , care nu și-ar permite să plătească, să primeazcă migranții pe teritoriile lor.

Înțelegem acum de ce, cu toate că la noi se vehiculează un număr de 1700 de migranți care ar fi „repartizați” României, în Daily Mail se vorbește despre circa 7000 care ar urma să vină la noi. Sau 7800. Asta, în plus față de migrația „uzuală” care vine la noi din Ucraina, din Republica Moldova, din Serbia  și chiar din Siria (din Siria au venit anul trecut 1500 de persoane).
Țările dezvoltate i-ar tria pe migranți 

Se remarcă faptul că migranții au ca țintă finală țările cu nivel ridicat de trai din nordul și vestul Europei. Germania, Suedia , Norvegia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie sunt țări spre care se îndreaptă în coloane strânse sutele de mii de migranți.

Dar aceste țări doresc să repartizeze acest flux și spre celelalte țări din UE, după verificarea situației fiecărei persoane ce solicită azil.

Firește că aceste persoane sunt foarte diferite între ele. Unii sunt oameni cu pregătire superioară: ingineri, informaticieni, medici. Alții sunt persoane cu educație sumară.

E de presupus că cei cu pregătire superioară vor primi mai ușor accceptul de a rămâne în țările dezvoltate în care doresc să trăiască.
Iar ceilalți? Păi..poate că ceilalți vor fi trimiși spre țările în care există de asemenea o populație cu educație precară, cu procent mare de analfabetism și cu industrie „pe butuci” – cum ar fi de pildă România, care se laudă și cu o primire călduroasă a diferitelor minorități naționale.  Odată ce trierea se va face în Vest, e clar cum vor decurge lucrurile.
România - spațiu tampon la periferia UE?

Unii își închipuie că toate acestea ar fi un prilej ca România să intre în sfârșit și ea în „spațiul Schengen”. Eu cred că dinpotrivă, afluxul de migranți cu pregătire sumară va fi un argument în plus ca România să fie ținută în afara spațiului Schengen, pentru ca acei migranți nedoriți să fie ținuți mai ușor în afara acelui spațiu. Un spațiu-tampon, la periferia Uniunii Europene, în care migranții cu pregătire sumară sau care prezintă riscuri de extremism să fie ținuți la distanță, alături de rromi și de alte categorii nedorite în Vest.

Perspectiva demografică negativă din țara noastră (natalitate scăzută și tendință de expatriere din motive economice) dar și toleranța populației autohtone le dă unora idei de a împământeni aici migranți din alte țări. Deigur, cei cu pregătire superioară nu vor accepta să vină aici, pentru că nu se vor mulțumi cu nivelul de trai de la noi. Dar cei care trăiesc deja în mizerie, nu vor avea de ales. Vor veni aici, unde vor avea asigurată reprezentarea în Parlament.

Ce fac alte țări din Europa de Est

Domnul Victor Orban nu pierde vremea, ci a avut întâlniri joi cu Donald Tusk, președintele Consiliului European și cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European. La conferința de presă comună, Victor Orban i-a invitat pe candidații la azil să rămână în Turcia și Serbia, două țări „sigure”.

El a insistat asupra faptului că măsurile luate de Ungaria pentru a-și controla frontierele, inclusiv prin garduri de sârmă ghimpată, ar răspunde cerințelor partenerilor europeni, în special ale Austriei și Germaniei.

Domnul Junker și Comisia europeană propun să se stabilească o listă de „țări sigure”, din care să nu fie primite cereri de azil și către care să se accelereze politica de reîntoarcere a migranților ce provin de acolo.

Comisia ar încerca să impună și o „agendă” pentru migrație. Joi și vineri sunt stabilite la Luxemburg discuții și reuniuni informale a miniștrilor de afaceri externe. Nu și al României.

Marea Britanie, care nu face parte din „spațiul Schengen”, a decis să-și întărească barierele la frontiera cu acesta. Țările europene au instituit controale la frontierele lor chiar în interiorul „spațiului de liberă circulație” pentru limitarea migrației.

Vom importa și conflictele interconfesionale? 

Turcia a preconizat de altfel construirea a 100 de moschei noi Dar șiiții și alaouiții?

Știm deja că între diferitele culte musulmane există conflicte care s-au manifestat prin atentate soldate cu foarte mulți morți. Aceste fenomene nu ar înceta, desigur, odată cu migrarea membrilor cultelor respective în alte țări. În vor tria europenii pe migranți și după aceste criterii?

De ce nu acționează Uniunea Europeană mai degrabă pentru rezolvarea conflictelor care alungă aceste populații în afara granițelor lor?

Și ce fac reprezentanții noștri în acest domeniu?  

Gândește cineva de la noi în perspectivă?

************************************************************************

Lucrurile evoluează cu repeziciune

ONU a făcut apel ca UE să primească cel puțin 200 000 de refugiați, care să fie repartizați în toate țările din UE pe baza unor cote obligatorii.

„Persoanele care au o cerere validă de protecție trebuie să beneficieze de un program de reinstalare în masă, cu participarea obligatorie a tuturor statelor membre în UE”.

Mi se pare că e pentru prima dată când ONU se exprimă atât de imperativ la adresa unor state. Rămâne de văzut cum vor reacționa acestea. Miniștrii afacerilor externe se reunesc astăzi (vineri) cercând să reconcilieze profundele divergențe existente pe această temă.

Budapesta și Sofia au luat contact cu Israel pentru ridicarea unei închideri de securitate

Ungaria și Bulgaria ar fi apelat la Israel pentru a ridica o barieră de securitate de-a lungul frontierelor lorcomune. Bariera ar fi asemănătoare cu cea construită de Israel de-a lungul frontierei sale cu Egiptul. (conform ziarului Haaretz).

Un antreprenor israelian a spus că cele două țări din Europa centrală, membre în UE, au început să studieze posibilitatea de a achiziționa acel tip de împrejmuire pentru a stăvili fluxul de migranți ce provin din Orientul Mijlociu și care doresc să se stabilească în Germania.

Ar fi vorba despre un grilaj electrificat înalt de 5 metri și echipat cu camere de luat vederi . Se pare că soluția este încă în discuție. 

Viktor Orban a declarat categoric că respinge ideia de a primi cote de migranți , spunând că „nimeni nu vrea să rămână în Ungaria, Slovacia, Estonia sau Polonia. Toți vor să meargă în Germania”.

Domnul Orban a afirmat că afluxul masiv de migranți amenință rădăcinile creștine ale Europei. ” noi avem dreptul de a decide să nu avem un număr mare de musulmani la noi în țară”. 

La Bruxelles, Ungaria și Austria au criticat Germania pentru faptul că a încetat de a retrimite pe sirienii care cer azil spre țările prin care au intrat în UE. Există și critici interne în Germania, în special în fosta Germanie de Est, unde aproape jumătate dintre locuitori sunt speriați de afluxul de migranți.

În același timp UE ar plănui să modifice acordul de la Dublin privitor la primirea de refugiați în UE - urmând a fi pe 14 septembrie o reuniune a miniștrilor de interne .

************************************************************************

08.09.2015

Foto Baz Ratner arhive Reuters

Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că țara sa nu se va lăsa potopită de refugiați sirieni și africani și pentru aceasta va continua construirea de împrejmuiri  sofisticate ale ale frontierelor .

Israel a terminat în 2013 închiderea electronică a 240 km de frontieră cu Egiptul, ceea ce a redus la 0 numărul de migranți din Eritreea și Sudan, care ajungeau anterior prin Egipt spre Israel.
Israel va întări de asemenea împrejmuirea de pe platoul Golan și va construi un asemenea gard (barieră de securitate) și înspre Iordania , în viitor frontierele statului Israel urmând a fi în întregime înconjurate cu asemenea împrejmuiri înalte de 5 m, elecrificate și prevăzute cu dispozitive electronice.
De la începutul conflictului din Siria, acum patru ani, peste patru milioane de refugiați au plecat de acolo spre Jordania, Liban, Turcia și alte țări, dar nici unul nu a ăncercat să intre în Israel. (conform AFP). 

Fondul european pentru investitii strategice

UE crează un fond pentru relansarea economică a statelor membre

«Creem un nou Fond european pentru investiţii strategice», (EFSI) care va permite «mobilizarea a 315 miliarde de euro pe parcursul următorilor trei ani» a declarat Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei europene , la Parlamentul european.
«A venit timpul să lansăm lucrări şi să repunem Europa la lucru. Nu avem nevoie de alţi bani, dar avem nevoie de un nou început şi de multe investiţii» a subliniat el. 
Preşedintele Comisiei europene a evocat posibile proiecte de investiţii: 
«Văd copii dintr-o şcoală din Tesalonic lucrând pe calculatoare foarte noi, văd un francez încărcându-şi maşina electrică pe autostradă», 

Dar guvernul României s-o fi gândit la nişte proiecte strategice, pentru dezvoltarea României? Adică proiecte de dezvoltare durabilă, care să aducă beneficii României pe termen lung ? 

Planul, anunţat în Noiembrie,  se va sprijini pe o parte din bugetul european şi pe BEI, Banca Europeană de Investiţii, dar nu se va alimenta din contribuţiile directe ale statelor membre, chiar dacă uşa e deschisă pentru fiecare dintre statele participante.

"Statele membre ar trebui să participe la acest fond pentru a-i creşte eficacitatea" a spus domnul Junker în limba germană, cu adresă directă spre Berlin. "Trebuie să fim conştienţi că avem o comunitate de destin, asta implică solidaritatea cu toată lumea" a argumentat el, subliniind că sumele din contribuţiile statelor membre nu ar urma să fie contabilizate în deficitul lor şi nici în datoria lor. 
Răspunzând criticilor că acest plan ar fi lipsit de ambiţie, el a afirmat că banii mobilizaţi "sunt mai importanţi decât ceea ce pot face singure statele membre".
El nu a exclus ca fondul să depăşească 315 miliarde de euro. "Avem nevoie de un mecanism supplu, simplu de utilizat, care să poată să se dezvolte cu timpul. El va putea să fie reînoit în 2018, 2019, 2020" a mai adăugat el. (conform Agenţiei AFP)

Luxemburg nu pierde timpul 

Guvernul din Luxemburg acţionează rapid, prezentând deja Comisiei europene 35 de proiecte, care să fie parţial finanţate prin programul de investiţii european.
Cele mai multe dintre  proiectele prezentate Comisiei sunt cunoscute şi dezbătute de mult timp. Mai ales şantierul viitorului tramvai din oraşul Luxemburg , ce ar costa cam 500 de milioane de euro.
Marele Ducat a propus de asemenea Comisiei  dublarea căii ferate dintre Bettemburg şi capitală, precum şi reconversia situlurilor industriale de la Dudelange şi de la Wilz, precum şi îmbunătăţirea eficacităţii energetice. (conform lessentiel lu ).

De unde vor veni banii

Planul de investiţii dispune de trei axe:
1. Mobilizarea resurselor financiare de investiţii fără mărirea datoriei publice
3. Susţinerea proiectelor şi investiţiilor în domenii cheie cum ar fi infrastructurile, educaţia, cercetarea şi inovarea
3. Eliminarea barierelor sectoriale şi a altor obstacole financiare şi nofinanciare pentru realizarea investiţiilor.
Ameliorarea mediului de investiţii

În cadrul bugetului UE va fi creată o garanție în valoare de 16 miliarde EUR, care va fi alocată fondului . BEI va angaja 5 miliarde EUR. 

CUM VA FUNCȚIONA FONDUL ÎN PRACTICĂ?

Rolul Fondului este de a mobiliza fonduri private suplimentare în sectoare și domenii

specifice . Se estimează că efectul multiplicator al fondului va atinge 1:15 prin investiții în

economia reală. Acesta este rezultatul capacității inițiale de asumare de riscuri a fondului și

reprezintă o medie estimată, calculată după cum urmează: Pentru fiecare euro inițial pentru

care fondul asigură protecție, BEI ar putea pune la dispoziție 3 EUR unui anumit proiect sub

formă de creanțe subordonate. 

Se poate preconiza că investitorii privați vor fi dispuși să investească în

tranșele de rang superior ale aceluiași proiect. Experiența BEI și a Comisiei Europene arată că

1 EUR sub formă de creanțe subordonate catalizează investiții totale de 5 EUR: 1 EUR sub

formă de creanțe subordonate și în plus 4 EUR sub formă de creanțe cu rang prioritar.

Aceasta înseamnă că 1 EUR de protecție asigurată de fond generează investiții private în

economia reală de 15 EUR, care altfel nu s-ar fi realizat. Acest efect multiplicator de 1:15

reprezintă o medie prudentă, bazată pe experiența din trecut în materie de programe ale UE şi BEI.

Exploatarea pe deplin a fondurilor structurale și de investiții europene:

1. O utilizare dublă, la nivel global, a instrumentelor financiare inovatoare pentru

perioada 2014-2020. Utilizarea în mai mare măsură a instrumentelor financiare

inovatoare în detrimentul granturilor ar trebui să creeze un efect de pârghie

suplimentar pentru fiecare euro mobilizat. Prin dublarea volumului instrumentelor

inovatoare și prin utilizarea efectului de pârghie astfel creat, între 2015 și 2017 ar

putea fi mobilizate investiții suplimentare în economia reală de cel puțin 20 de

miliarde EUR.

2. Statele membre și regiunile pot să mărească, la rândul lor, efectul multiplicator al

fondurilor UE prin creșterea cuantumului cofinanțării naționale dincolo de cerințele

legale minime.

3. În fine, statele membre sunt invitate să utilizeze în mod optim fondurile UE care încă

mai sunt disponibile din perioada de programare 2007-2013 și să se asigure că

acestea sunt utilizate pe deplin în sprijinul acestui Plan de investiți
Proiectele trimise de toate statele din UE totalizează circa 500 miliarde de euro!

România a trimis la Comisia Europeană o listă cu peste 200 de proiecte, în valoare de peste 62,5 milioane de euro

Cele mai mari sume ar fi pentru  autostrăzi , reabilitări de căi ferate şi pentru linia de metrou Voluntari-Bragadiru, precum şi lungirea liniei de metrou Pipera cu încă două staţii şi finalizarea liniei de metrou Drumul Taberei.
Clujul a cerut bani pentru universităţi, Spitalul Regional de Urgenţă şi pentru Institurul Oncologic

Regionalizarea Romaniei vazuta de la Uniunea Europeana

UE ne avertizează că regionalizarea nu va aduce noi fonduri europene României

Preşedintele Institutului pentru Regiunile Europei, Franz Schausberger a publicat în ziarul austriac Wiener Zeitung, un articol intitulat “Ploaia caldă a banilor europeni nu vine de la sine”.

Acolo se spune negru pe alb că: 

Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu va aduce automat o absorbţie mai mare a fondurilor europene.