Dezvoltarea Poloniei cu ajutor european

Strategia Poloniei în cadrul Europei

Conform unui articol publicat în Le Monde, Polonia se pregătește de o importantă schimbare politică odată cu alegerile ce vor avea loc duminică 25 octombrie.

Marele favorit al acestor alegeri este partidul Dreptate și Justiție (PiS) , al fostului prim-ministru Jaroslaw Kaczynski. Conform sondajelor, acest partid va câștiga în fața partidului de centru dreapta aflat la putere (Platforma civică), ce a fost mult timp condus de Donald Tusk, actualul președinte al Consiliului european.

Timp de opt ani, strategia domnului  Tusk, continuată de prim-ministrul Ewa Kopacz , a fost să plaseze țara în centrul Europei. Operând o apropiere istorică de Germania, fost dușman al Poloniei în decursul istoriei, a fost folosită cu succes o politică a negocierilor și a compromisului care a dus la avansarea poziției Poloniei fără a irita principalele capitale europene.

Timp de zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană, Polonia s-a afirmat ca un partener ascultat la Bruxelles și un bun elev al UE.

Venirea la putere a partidului naționalist PiS ar putea schimba și poziția Poloniei față de refugiați. Jaroslaw Kaczynski a pus în cauză cetele de migranți și « riscurile epidemiologice » pe care ei le-ar putea cauza Poloniei. El s-ar putea alia în această privință cu primul ministru ungar Viktor Orban, pentru a refuza aplicarea cotelor și primirea de refugiați. Domnul Kaczynski a salutat și politica economică naționalistă a domnului Orban, iar programul PiS prevede preluarea unor părți din economia poloneză din mâinile grupurilor europene. PiS este apropiat de grupul conservatorilor britanici din Parlamentul european.

Naționalismul polonez nu va însemna însă răcirea relațiilor cu UE, din partea căreia Polonia a  avut și va mai avea mari beneficii sub formă de fonduri structurale .

Dezvoltarea Poloniei cu ajutorul fondurilor europene

Polonia a primit mari sume de bani din partea UE și a știut să le folosească din plin.

(Oare de ce noi nu suntem de loc în stare de așa ceva?)

 Între 2007 și 2013 Polonia a beneficiat de 81,5 miliarde de euro din partea UE. Acum Polonia este principalul beneficiar al fondurilor europene (mai mult decât Spania sau Franța) : între 2014 și 2020 Polonia va primi 82,5 miliarde de euro.

Cu acordul Comisiei europene, Polonia va destina aceste fonduri infrastructurii și mediului (27,5 miliarde), dezvoltării inteligente (8,6 miliarde), științei și educației (4,5 miliarde), dezvoltării regiunilor frontaliere de Est (2 miliarde) și domeniului informatic (2 miliarde). Fondurile rămase vor fi distribuite către programe regionale, care vor avea o structură similară cu programele naționale. 28 miliarde de euro vor fi destinați politicii agricole. Fondurile europene sunt în centrul oricărei politici poloneze.

Fondurile anterioare au fost folosite în special pentru dezvoltarea industriei poloneze, axată pe de o parte pe cercetare și dezvoltare pentru modernizarea echipamentelor industriale și pentru finanțarea marilor linii de producție iar pe de altă parte pentru modernizarea infrastructurii și relansarea activității miilor de întreprinderi poloneze. Din anul 2002, ponderea industriei poloneze a crescut continuu, depășind acum 33% din PIB.

Pentru a obține fonduri europene între 2007 și 2013 întreprinderile poloneze au prezentat business plans foarte ambițioase, obținând mijloace de producție supradimensionate și au demarat o concurență  puternică pe piața națională , ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Există de asemenea disponibilități mari pentru export, unele dintre întreprinderile poloneze numărându-se acum printre giganții europeni.

Între 2007 și 2014 valoarea exporturilor poloneze s-a dublat.

După ce a avut o creștere medie de 4,1% între 2003 și 2013, țara a înregistrat o creștere de 3,4% în 2014 iar previziunile pentru 2015 sunt similare.

Întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat și ele de fonduri europene.

Presa dă exemplul întreprinderii Sil Polonia, cu specific informatic (rețele și sisteme) care număra 200 de angajați. Întreprinderea a prezentat un proiect de dezvoltare (lucrat într-un an de zile) și a beneficiat de 7 milioane de euro din fonduri europene pentru recrutare de ingineri . S-au efectuat controale regulate asupra dezvoltării proiectului și s-a operat o asociere cu Sil France . Mica întreprindere a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro, lucrând pentru firme mari din Europa sau de pe alte continente. Acum întreprinderea are 1 800 de angajați, dintre care 800 au fost angajați anul trecut, iar până la sfârșitul anului se vor mai angaja 500 de persoane. O echipă de 50 de recrutori caută personal calificat în afara Poloniei, în Ucraina, în Africa sau în Franța.

Cercetarea și dezvoltarea – în centrul atenției

Inovația este considerată tema centrală a competitivității poloneze, care se pregătește deja pentru perioada în care nu va mai beneficia de fonduri europene.

Cercetarea și dezvoltarea vor primi fonduri sporite (12,5 miliarde de euro în 2020). Cu cât proiectul este mai novator, cu atât are mai multe șanse de a fi finanțat. De asemenea se cere dovada experienței în domeniu. Cooperarea cu universități științifice constituie un avantaj. Se urmărește de asemenea punerea pe piață a rezultatului cercetării .

Se acordă atenție tuturor proiectelor care favorizează competitivitatea, cum sunt inovația și performanța de mediu ridicată. 
Pentru că se dorește o dezvoltare durabilă, adică una care să nu distrugă resursele naturale și mediul înconjurător. 
În schimb societatea are două obligații: să cumpere active noi (în afară de cazul în care e vorba despre o întreprindere mică sau mijlocie) și să-și mențină investiția pe cel puțin cinci ani (3 ani pentru IMM).

Câtă deosebire față de ceea ce se petrece la noi!

E suficient să comparăm evoluția PIB din Polonia cu datele din România. Dacă în 1990 PIB-ul Poloniei era cu doar 50% mai mare decât al României, acum este de 2,75 ori mai mare ! 

*****************************************************************************************************************

14.11.2015
Ceea ce era de asteptat, s-a intamplat:
Polonia refuza sa primeasca migranti.
Doar ca a anuntat asta exact in momentul de dupa atentatele din Franta, adica in momentul in care aceasta decizie este explicabila prin insasi desfasurarea evenimentelor.

Dupa atentatele de la Paris, Polonia nu considera ca e posibil din punct de vedere politic sa respecte acordurile europene de relocalizare a imigrantilor, a declarat astazi (sambata 14.11.15)  Konrad Szymanski, viitor responsabil cu Afacerile europene in guvernul in curs de formare la Varsovia. 

Părintele protopop Vasile Lăiu şi gazele de şist

”Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara!“

Petre Țuțea.

Opoziţie contra gazelor de sist în Europa

Manifestaţii în Marea Britanie, Polonia şi Franţa

Opoziţia la gazele şi la petrolul de şist a devenit acută în ultimele săptămâni în trei ţări europene. În Marea Britanie, în Polonia şi în Franţa proiectele de foraj au suscitat reacţii  de blocare, de ocupare sau de proteste de o intensitate neîntâlnită până acum.

În Polonia

De două luni, compania petrolieră americană Chevron şi-a reinstalat camioanele şi personalul în două mici comune poloneze (Zurawlow şi Rogow) situate în apropiere de graniţa cu Ucraina, pentru a continua prospectarea gazelor de şist, pentru care au făcut deja sondaje seismice.
Locuitorii contestă validitatea autorizaţiilor eliberate firmei şi se opun categoric continuării prospecţiunilor, după experienţa negativă avută deja când, după explorările seismice efectuate de Chevron, apa de băut a devenit neagră iar casele au fost fisurate.

Polonezii contra gazelor de şist

Lupta fără sfârşit a sătenilor polonezi contra unui gigant al gazelor de şist

Acum un an, ei credeau că au obţinut victoria împotriva companiei americane Chevron.
Însă în luna iunie, bătălia a reînceput şi se desfăşoară zi şi noapte.
După cum relatează ziarul francez Liberation, ţăranii polonezi din Rogow şi Zurawlow au dus o luptă crâncenă timp de un an contra firmei Chevron.