Se afișează postările cu eticheta Franta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Franta. Afișați toate postările

joi, 19 februarie 2015

Uber contra Boer

Uberpop în conflict cu legislaţia UE în domeniul taximetriei

19.02.2015

Poliţia taxiurilor din Franţa

Din 630 de taxiuri controlate cu ocazia salonului aeronautic
de la Bourget,
241 au primit sancţiuni, în valoare totală de 30000 
Prefecturile de poliţie din Franţa au secţii specializate  în controlul taxiurilor: „grupul taxi transport de persoane”, mai cunoscute sub porecla „Boers”.

Această denumire are o origine foarte interesantă: în 1917 numeroşi „ruşi albi” se refugiaseră în Franţa fugind de revoluţia bolşevică şi practicau meseria de vizitiu . Ei pronunţau stâlcit termenul argotic folosit pentru poliţişti: „bourres”, zicând: „boers”.

Acest cuvânt este folosit în zilele noastre pentru desemnarea neoficială a poliţiştilor însărcinaţi cu controlul taxiurilor şi a celorlalte forme de transport public de persoane şi cu reprimarea taxiurilor clandestine, din Paris şi zona din jurul Parisului.  Brigada cu acest specific a fost fondată în 1938.
Brigada „boerilor” se compune din 70 de poliţişti în civil, dintre care patru ofiţeri de poliţie judiciară. Repartizaţi în două grupe , ei lucrează 7 zile din 7, 24 de ore din 24 .
Ei supraveghează, controlează  şi reprimă infracţiunile privint diferitele reglementări ale transportului de persoane plătit.
Pedepsele pentru practicarea clandestină a activităţii de taximetrie sunt foarte aspre în Franța: maşina blocată, şoferul arestat şi pasibil de un an închisoare şi 15 000 de euro amendă!

 
Uberpop - taxiuri cu neprofesionişti

Acţiunile "Boerilor"  au fost întreprinse şi împotriva celor care foloseau serviciul Uberpop , care pune în legătură printr-o aplicaţie smatphone pasagerii cu automobilişti care nu sunt şoferi profesionişti.
Fondat în 2009 în California, Uber e prezent acum în peste 200 de oraşe şi 54 de ţări (acum un an era în doar 60 de uraşe din 21 de ţări).
Controversatul serviciu american de maşini cu şofer (VTC) se confruntă cu legislaţia din ţările europene, în care această activitate este considerată practicare ilegală a taximetriei.
VTC a depus o (nouă) plângere în faţa Comisiei europene împotriva Franţei (urmând să facă plângeri şi împotriva Germaniei şi Spaniei) spune jurnalul Les Echos.
Prin aceste plângeri se cere modificarea legislaţiei specifice din aceste ţări.
E de înţeles că Travis Kalanick, fondatorul şi patronul societăţii Uber nu se dă bătut, dat fiind că este vorba despre o piaţă enormă, cu câştiguri pe măsură.
În 2014 societatea Uber încasase 1,2 miliarde de dolari şi a semnat un parteneriat strategic cu un grup chinez (Baidu), extinzându-se pe  piaţa asiatică. Firma doreşte să extindă atât în Asia, cât şi în America de Sud. În China , India şi chiar SUA, Uber se confruntă cu concurenţa acerbă a altor firme autohtone, practicând la început preţuri foarte joase pentru a falimenta concurenţa.
Societatea declară însă că preţurile nu sunt fixe, ci variază după cerere şi ofertă.  Clienţii spun că preţurile pot creşte şi de 8 ori dacă e furtună de zăpadă sau o zi cu solicitări foarte numeroase, ori la ore de vârf. Şi iată că ceea ce părea foarte ieftin poate deveni foarte scump.
Încasările de 3,4 miliarde de dolari în ultimele două luni dovedesc avântul crescând al afacerii. În decembrie 2014, afacerea era evaluată la 40 de miliarde de dolari, fiind întrecută doar de Facebook în privinţa creşterii explozive.
În viziunea domnului Kalanick, automobiliştii vor renunţa treptat la maşinile proprii pentru a folosi serviciile unor societăţi de transport.
Societatea Uber nu se limitează la transportul pasagerilor, oferind şi garaje, dar şi livrări rapide de produse. Uber doreşte să conceapă şi o maşină fără şofer, prin asocierea cu Universitatea din Carnegie Mellon.
Plata se poate face prin PayPal, la prima plată utilizatorul primind un bonus. (Pe de altă parte, însă, PayPal percepe un comision pentru schimbarea valutei , comision ce variază în funcţie de ţară).
Se mai practică şi sistemul de „recomandare” : un nou client ce indică un cod specific celui care i-a recomandat serviciul mai primeşte un bonus. E de presupus că respectivul care a făcut recomandarea va primi la rândul său o bonificaţie din partea firmei. În acest mod simplu, pentru o mică sumă se obţine o publicitate intensivă.

Situaţia şoferilor de la Uber

Şoferii care au contract cu Uber nu sunt salariaţi, ci lucrează ca liber profesionişti. Contractul lor poate fi reziliat în orice moment de către Uber. Uber ia un comision de 20% din banii încasaţi, trimite solicitările clienţilor  şi plăteşte o soldă şoferilor o dată pe săptămână. Se primesc şi prime, în funcţie de numărul de curse (care trebuie să fie foarte mare) şi de aprecierile formulate de către clienţi. 
Dacă nota dată de client este sub 4,6, clientul constată că aplicaţia sa Uber nu mai funcţionează!  Şoferii  îşi pot  alege orarul de lucru. Şoferii spun însă că trebuie să lucreze minim 11 ore pe zi pentru a se întreţine, pentru că Uber trimite solicitări a intervale mari.
Şoferii care nu au autorizaţie pentru practicarea taximetriei sunt consideraţi în afara legii în Franţa, Germania, Spania sau la noi şi suportă rigorile legii dacă sunt prinşi.

Să vedem care va fi decizia UE 
*****************************************************************
29.11.2016

Uber în fața Curții de justiție europene

Am scris acest articol pe 19.02.2015. Acum,  la sfârșitul lui noiembrie 2016 încă se așteaptă decizia UE. Mai precis, decizia Curții de justiție a Uniunii europene (CJUE), care organizează în prezent o primă audiere asupra statutului societății Uber. Judecătorii vor decide dacă Uber este un serviciu de transport, cu toate obligațiile care decurg din acest statut, sau dacă este doar o platformă on ligne.
O asociație a șoferilor de taxi din Barcelona, susținută de guvernul spaniol a sesizat justiția europeană pe motiv că Uber nu trebuie să respecte aceleași reglementări ca taxiurile,  ceea ce duce la concurență neloială.
Uber susține în schimb că nu e decât o platformă pentru șoferii independenți și trebuie să respecte doar directivele pentru comerț on line și pentru servicii de informație.
Franța a impus numeroase restricții pentru Uber. Acestea ar urma să fie ridicate dacă decizia Comisiei europene și a CJUE vor da dreptate platformei californiene, în acest caz urmând probabil puternice manifestații contra Uber, în Franța.
Până în prezent Uber a pierdut un recurs în fața tribunalului muncii de la Londra, iar șoferii săi au obținut dreptul de a fi considerați salariați ai societății (având astfel mai multe drepturi în fața legii) și nu independenți. Uber va face continua însă acțiunile sale în justiție.

Un aviz al avocatului general ar trebui să fie publicat în primul trimestru al anului 2017 și un verdict ar putea fi pronunțat în a doua parte a anului 2017. 
Astăzi, 29 noiembrie își vor spune părerea în fața justiției europene șapte dintre statele membre , Comisia europeană și Asociația europeană de liber schimb (Islanda, Lichtenstein, Norvegia și Elveția).
Până atunci, veniturile societății Uber cresc continuu.
Veniturile brute ale furnizorilor și ale platformelor colaborative din UE au fost estimate la 28 de miliarde de euro în 2015!
Estonia a găsit o cale acceptabilă din punct de vedere fiscal: acestă țară a pus la punct un sistem care trimite automat datele șoferilor la autoritățile fiscale, pentru ca această activitate să fie fiscalizată în Estonia. Aviz amatorilor!








luni, 12 mai 2014

Ministrul francez al Justiţiei acuzat că nu a cântat Marseilleza

Ministrului Justiţiei din Franţa i s-a cerut demisia pentru că nu a cântat imnul naţional 

joi, 20 martie 2014

Val de sinucideri la Orange

9 salariaţi de la firma Orange (Franţa) s-au sinucis de la începutul anului 2014 iar 11 s-au sinucis în 2013. 

luni, 30 decembrie 2013

TVA creşte în Franţa de la 19,6% la 20%

De la 1 ianuarie 2014, în Franţa TVA  va fi 20% 

O echipă a postului de televiziune France 2 a urmărit o gospodină la cumpărăturile curente, calculând de fiecare dată diferenţa de preţ ce survine după majorarea TVA cu 0,4%. În ziua respectivă, pentru persoana aceea, diferenţa era cam de un euro. Diferenţa aceasta nu cuprinde, însă, efectul majorării asupra preţurilor mărfurilor ca urmare a majorării costurilor materiilor prime, transporturilor etc.

duminică, 1 decembrie 2013

Strategia de dezvoltare pe 10 ani a Franţei


În urmă cu câţiva ani, întrebat fiind de ziarişti care este strategia de dezvoltare a României, primul ministru de atunci, domnul Tăriceanu a răspuns (citez din memorie) : "Nu avem nevoie de aşa ceva, se va ocupa Uniunea Europeană de asta".
În celelalte ţări ale Uniunii Europene, însă, se fac strategii şi planuri de dezvoltare.

În Franţa se defineşte planul de dezvoltare pe 10 ani.


sâmbătă, 30 noiembrie 2013

Deputatii francezi penalizeaza clientela prostituatelor

Prostituţia: deputaţii au votat penalizarea cumpărării de acte sexuale (în Franţa)


duminică, 3 noiembrie 2013

Manifestatii in Franta

Criza bretonă: violenţe la Quimper, între 15.000 şi 30.000 manifestanţi contra ecotaxei şi pentru locuri de muncă

marți, 22 octombrie 2013

Gaz de şist: exploatarea şi explorarea definitiv interzise în Franţa

Consiliul Constituţional din Franţa a confirmat interdicţia fracturării hidraulice

Comisariatul general al dezvoltării durabile, din cadrul Ministerului Ecologiei, Dezvoltării Durabile şi Energiei din Franţa anunţă acestă ştire în mass media şi pe pagina sa de internet.
Consiliul Costituţional a confirmat vineri 11 octombrie interdicţia fracturării hidraulice pentru căutarea şi exploatarea de hidrocarburi.

miercuri, 25 septembrie 2013

Dosar cu rromi in Suedia

Romii- suspecţi din oficiu?

Poliţia  din oraşul Lund din Suedia a pus la punct un registru (o bază de date) cu numele a   4029 de rromi stabiliţi  ilegal pe acolo. Cotidianul Dagen Nyheter a dat publicităţii acest fapt, care a stârnit indignare multor cetăţeni.
Registrul electronic este accesibil agenţilor de poliţie din toate departamentele şi poliţiei criminale.

luni, 12 august 2013

Opoziţie contra gazelor de sist în Europa

Manifestaţii în Marea Britanie, Polonia şi Franţa

Opoziţia la gazele şi la petrolul de şist a devenit acută în ultimele săptămâni în trei ţări europene. În Marea Britanie, în Polonia şi în Franţa proiectele de foraj au suscitat reacţii  de blocare, de ocupare sau de proteste de o intensitate neîntâlnită până acum.

În Polonia

De două luni, compania petrolieră americană Chevron şi-a reinstalat camioanele şi personalul în două mici comune poloneze (Zurawlow şi Rogow) situate în apropiere de graniţa cu Ucraina, pentru a continua prospectarea gazelor de şist, pentru care au făcut deja sondaje seismice.
Locuitorii contestă validitatea autorizaţiilor eliberate firmei şi se opun categoric continuării prospecţiunilor, după experienţa negativă avută deja când, după explorările seismice efectuate de Chevron, apa de băut a devenit neagră iar casele au fost fisurate.

joi, 4 iulie 2013

Restructurare la Air France

Sindicatul personalului din domeniul aeronautic din Franţa protestează contra privilegiilor acordate foştilor şefi de stat


marți, 5 februarie 2013

Transportul militar pe calea ferată - în Franţa

Militarii circulă în Franţa (şi) pe calea ferată!



Chiar şi pentru defilarea de ziua naţională, în Franţa a fost o mare deplasare de trupe, desfăşurată în mare parte pe calea ferată. Dar căile ferate şi trenurile militare franceze sunt folosite tot timpul anului.

Comisia centrală a căilor ferate din cadrul Statului Major al armatei terestre a Franţei dirijează 180 de trenuri ce transportă material militar în fiecare an. Ea se ocupă de activitatea feroviară a armatei în parteneriat cu Sncf (reţeaua feroviară a Franţei) şi cu ministrul transporturilor. Fiecare dintre aceste entităţi posedă şi întreţine o parte din căile ferate. Ministerul Apărării utilizează regulat 70 de instalaţii, şine sau peroane, din domeniul public feroviar şi 50 situate pe amplasamente militare. Pe căile ferate militare şi civile pe care circulă trenuri aparţinând Sncf, serviciul militar al căilor ferate poate să adauge o parte dintre cele 523 de vagoane adaptate pentru transportul de tehnică militară.
Căile ferate permit transportul materialelor, vehiculelor şi personalului către locurile de antrenament sau către o bază de îmbarcare spre o destinaţie din străinătate.« Aceste căi ferate sunt strategice, ele permit transportul masiv de material,  subliniază locotenent-colonelul  Christian Morin, adjunctul comisiei centrale a căilor ferate. Se economiseşte astfel potenţialul vehiculelor, care nu rulează şi deci nu se accelerează punerea lor în condiţii operaţionale. »
Des voies ferrées situées sur des sites du ministère de la Défense permettent aux trains d'accéder au plus prêt des zones militaires
Pentru a se asigura aceste misiuni de transport, militarii urmează cursuri specifice în materie de tracţiune de tren, de întreţinere şi de construcţie de căi ferate.  « În timpul războiului din   Kosovo, această competenţă feroviară a permis să se construiască sau să se reabiliteze căi ferate », reaminteşte locotenent-colonelul Morin. 
sursa: http://www.defense.gouv.fr/actualites/articles/militaires-en-bonne-voie
Această colaborare serveşte probabil ambelor părţi. Se împart cheltuielile între ministerul Transporturilor şi cel al Apărării, militarii capătă calificări ce le servesc şi în viaţa civilă, căile ferate sunt bine întreţinute...(observăm că infrastructura nu a fost separată de rest).
De ce nu e şi la noi aşa?
--------------------------------------------------

Privatizarea CFR Marfă


Aud la televizor un cunoscut comentator spunând la Antena 3: 

" eu nu transport marfă pe calea ferată, aşa că...dar nu ştiu ce treabă avea CSAT -ul cu treaba asta...."

Nici eu nu transport marfă pe calea ferată, dar poate că alţii transportă.

O să spuneţi că noi, România, oricum nu mai producem nimic, aşa că nu avem ce să transportăm pe calea ferată. Se mai produce câte ceva în România, dar de către firme străine. Da, dar noi importăm multe. Cam totul. Iar costul transportului se adaugă la banii pe care trebuie să-i plătim pentru ce cumpărăm, de pildă, de la supermarket.

O să spuneţi că şi până acuma se plătea transportul, doar că banii mergeau la CFR Marfă, adică la statul nostru. Se plătea, dar puţin, aşa că CFR Marfă ieşea în pierdere. N-aveţi grijă, dacă se privatizează n-o să mai fie în perdere. 
Cum n-a mai fost în pierdere nici Romtelecom-ul, după ce l-a luat compania de telefonie a statului grec. (Nu se poate numi privatizare, deci, dar efectul a fost similar: grecii au mărit urgent preţurile, că tot n-aveau concurenţă).

O să spuneţi că la transportul de marfă pe calea ferată există deja transport privat, prin urmare ar fi concurenţă. Vorba e că CFR Marfă e mult mai mare decât companiile private şi poate impune preţul. Până acuma a impus un preţ mic. După privatizare, va impune un preţ mare.

Cum a a fost şi cu băncile.

Câtă vreme băncile erau româneşti, dobânzile la împrumuturi erau foarte mici. După 1989 au continuat să fie mici, chiar mult mai mici decât rata inflaţiei, aşa că desigur au început să acumuleze pierderi mari, cu buna ştiinţă a celor ce le conduceau. Au fost vândute unor bănci străine. Dobânzile la împrumuturi au crescut vertiginos pentru români, depăşind şi dobânzile cămătăreşti, în timp ce în ţările lor aceleaşi bănci practicau dobânzi mici. Întreprinderile noastre n-au mai putut să ia împrumuturi, sau- dacă au luat- au dat rapid faliment. Şi au fost vândute la fier vechi.

Dar noi am continuat neabătut pe acelaşi drum

Se pare că CFR Marfă reprezintă o uriaşă resursă de fier vechi şi de cherestea (sub forma actuală de vagoane - deci se pot duce pe roţile proprii spre topitorii). Preţul de vânzare va fi oricum sub preţul fierului vechi. 
Locomotivele ar valora 900 milioane de lei (considerate la jumate de preţ).Vagoanele ar rămâne gratis. 

După care, lucrurile vor continua , la vale, ca şi până acum.

Adică, marea societate străină ce va cumpăra compania va vinde fierul vechi şi cheresteaua, va rămâne cu un profit uruaş şi îşi va aduce propriile vagoane, percepând preţuri exorbitante pentru transport.
Celelalte companii private existente vor mări şi ele preţurile- nemaifiind obligate să ţină preţurile "jos" de concurenţa de stat.  Firmele ce îşi transportă mărfurile respective îşi vor mări preţurile în consecinţă. Cei ce vom plăti vom fi, ca de obicei, noi toţi. De unde? Nu prea ştiu...
  Interesant va fi când statul va vrea să transporte ceva şi el pe calea ferată. 
Ce anume? Mărfuri nu mai produce, dar are o armată. Dacă -Doamne fereşte!- ar fi nevoie să se transporte nişte trupe? Ar trebui ca firmele private să fie de acord. Dar, poate că firmele respective ar avea deja alte contracte şi nu ar avea vagoane disponibile! Cred că firma privată respectivă ar cere "marea cu sarea" ca să binevoiască să facă acel transport.


Dar, ce ne pasă nouă? Noi nu avem marfă de transportat, cum spunea comentatorul de la Antena 3.....

6 februarie
Ni se spun mai multe amănunte:

"In conformitate cu prevederile Programului de privatizare al M.T. pe anul 2013, se estimeaza ca veniturile din privatizare vor inregistra un nivel de 291.090.000 lei, (66,18 milioane euro), rezultat in principal din vanzarea unui pachet majoritar de actiuni ce reprezinta 51% din capitalul social al SNTFM CFR MARFA S.A. prin licitatie publica cu strigare cu criterii de precalificare si decontarea tranzactiei pe parcursul anului 2013. 

In consecinta, prin adoptarea actului normativ propus, veniturile bugetare aferente anului 2013 vor fi alimentate cu suma de 50.010.000 lei (11,37 milioane euro), reprezentand transferuri catre bugetul de stat din dividende si dobanzi incasate de M.T. in calitate de institutie publica implicata in procesul de privatizare, iar suma de 268.752.103 lei ( 61,1milioane euro) va fi varsata suplimentar la trezoreria statului ca urmare a derularii procesului de privatizare, respectiv de vanzare de actiuni S.N.T.F.M. CFR MARFA S.A.", se arata intr-un proiect  de act normativ.

Relu Fenechiu a mai aratat ca Romania are discutii cu UE pentru a vedea in ce conditii pot fi anulate datoriile CFR Marfa, pentru ca aceasta companie sa fie mai atragatoare pentru investitori. 

"Avem discutii cu Comisia Europeana pentru anularea datoriilor catre bugetul de stat, pentru transformarea unora in actiuni. Datoriile sunt la bugetul de stat, CFR Infrastructura si bugetul asigurarilor sociale".
La sfârşitul anului trecut, datoriile companiei se ridicau la circa 450 de milioane de euro.
Păi, dacă statul român preia datoriile de 450 milioane euro şi vinde compania fără datorii cu 66,18 milioane de euro, înseamnă că vinde în pierdere cu 303,82 milioane de euro numai din ştergerea datoriilor.
Din diferenţa de cost între preţul deja anunţat şi valoarea reală se pierde mult mai mult. 
Valoarea fierului vechi ar fi 145 milioane de euro, la care s-ar adăuga valoarea cherestelei din vagoane. Deci chiar prin vânzarea ca fier vechi la un preţ de vânzare de 66,18 milioane de euro s-ar pierde mult peste (145-66,18) 79 de milioane de euro. Am ajuns deci la o pierdere estimată de peste 303 milioane de euro.

Numai că locomotivele şi vagoanele sunt funcţionale, nu sunt de aruncat. 

CFR Marfă are zeci de mii de vagoane, sute de locomotive, terenuri şi clădiri care valorează miliarde de euro.
"O locomotiva noua costa in jur de 1,6 - 2 milioane de euro. 900 de locomotive ori un milion de euro fac minim 900 de milioane. Dacă tragem linie şi calculăm, doar de aici se strâng aproape 1,1 miliarde de euro", spune liderul sindical Bogdan Hossu.

Grosul pierderii, şi care va fi inestimabilă, va consta însă în pierderea capacităţii proprii de transport marfă pe calea ferată! 

http://www.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/fmi-nu-impune-privatizarea-cfr-marfa-89118

marți, 8 ianuarie 2013

Coabitare (politica)


        Coabitarea politică 

în Franța

Cum pe la noi se pare că multă lume nu știe ce e aceea coabitare politică, chiar unii cunoscuți comentatori afirmând că acest cuvânt nu înseamnă nimic, să încercăm să explicăm ce înseamnă coabitarea politică în Franța (de exemplu).
Coabitarea  desemnează coexistența instituțională între un șef de stat și un șef de guvern (ieșit din majoritatea parlamentară) ce sunt antagoniști din punct de vedere politic.