Se afișează postările cu eticheta apa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta apa. Afișați toate postările

luni, 9 februarie 2015

Apa, aspirina si infarctul

 C\teva sfaturi simple, care pot face diferenţa

Recomandate de un medic
  Infarctul, aspirina şi şi apa
  Câtă lume cunoașteți care spune că nu vrea să bea nimic înainte de culcare pentru că pe urmă trebuie să se trezească de foarte multe ori în timpul nopții? De fapt e bine să beţi apă pe tot parcursul zilei, inclusiv seara, mai ales că rinichii sunt în plină activitate pe timpul nopţii.



  
  Băutul apei într-un timp anume îi maximizeaza acesteia eficiența în corp.

2 pahare cu apă, după trezire – ajută la 
activarea organelor interne

1 pahar cu apă cu 30 de minute înaintea unei mese –
 ajută la digestie

1 pahar cu apă înaintea unei băi – ajută la 
scăderea tensiunii arteriale

1 pahar cu apă înainte de a merge la culcare – 
preîntâmpină atacul cerebral sau infarctul

   A bea apă înainte de culcare ajută 
și la prevenirea cârceilor pe timpul nopții. Mușchii de la picioare  au nevoie de hidratare, altfel  se chircesc și durerea te trezește.
    Aspirina


   Dr. Virend Somers este cardiolog la Clinica Mayo, 
și este prim autor al raportului publicat la 29 iulie 2008 în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie.-iată ce zice el despre infarct:

   Majoritatea infarcturilor apar în timpul zilei, între orele 6:00 
și 18:00.
A face un infarct în timpul nop
ții, când inima ar trebui sa se odihnească, înseamnă că s-a întâmplat ceva neobișnuit.

   Dr.Somers 
și colegii săi au muncit timp de un deceniu pentru a arăta că de vină este apneea de somn.
1. Dacă iei o aspirină pe zi, atunci ia-o seara.


Motivul: Aspirina are un timp de înjumătă
țire de 24 de ore; de aceea, dacă majoritatea infarcturilor se petrec în orele mici ale dimineții, aspirina ar putea să-şi exercite acţiunea.

2. Aspirina poate rămâne timp îndelungat în cutia cu medicamente, chiar ani de zile (când se înveche
ște, miroase ca oțetul).
Există sortimente diferite de aspirină..
Bayer produce 
aspirina cristal care se dizolvă instantaneu pe limbă.
Efectul ei este mai rapid decât al tabletelor.



Cine suferă de inimă ar trebui să păstreze nişte aspirine lângă pat.


E vorba de infarcturi.

Mai sunt 
și alte simptome ale unui infract în afara durerii în brațul stâng.
Mai există 
și o durere intensă în barbă, greață, transpirație din abundență. Și aceste simptome pot apărea dar frecvența lor e mai redusă.

  Notă: S-ar putea să NU existe durere în piept în timpul unui infarct.
Majoritatea oamenilor (în jur de 60%) care au făcut infarct în somn, nu s-au trezit.
Dar, dacă el se produce, durerea în piept s-ar putea să vă trezească din somn.


   Dacă infarctul are loc:


Dizolvați imediat 2 aspirine în gură și înghiți-ți-le cu puțină apă.
Sunați la salvare
Suna
ți un vecin sau pe un membru al familiei care locuiește în apropiere.
- Spune
ți-i: "infarct!"
- Spune
ți-i că ați luat 2 aspirine.
- A
șezați-vă într-un scaun sau fotoliu în fața ușii și așteptați sosirea acestora.
Nu stati intins, ci pe şezut !

    NU STA
ȚI ÎNTINS !

  Un cardiolog a  afirmat că dacă fiecare persoană, care cite
ște aceste sfaturi  le trimite măcar altor 10 persoane, probabil o viață ar putea fi salvată. 

vineri, 19 decembrie 2014

Petrol de sist

Petrolul de şist se extrage tot prin fracturare hidraulică

S-a vorbit mult despre gazele de şist , despre care găsiţi chiar aici multă documentaţie.
Nu s-a scris mai deloc despre petrolul de şist (în engleză shale oil), care se extrage tot prin metoda fracturării hidraulice.
conf. stop-petrole-de-schiste77/2011 . 
Între timp au apărut mai multe companii care exploatează hidrocarburile ce erau ale noastre: Chevron, Gazprom ş.s.m.d. În Franţa, în schimb, fracturarea hidraulică a fost interzisă!
În Germania, practic este tot interzisă.În Marea Britanie, prin interdicţiile puse, iarăşi nu se poate face. În Polonia sunt puse taxe mari, condiţii severe şi e concesionat doar 15% din teritoriu.
Doar la noi e concesionat 75% din teritoriu , inclusiv în zone cu activitate seismică intensă, ori în zone cu ape minerale, ori în rezervaţii naturale. 

Este vorba despre un petrol uşor conţinut în formaţiuni geologice poroase cu permeabilitate scăzută, cum ar fi şisturile sau gresia.
Este vorba despre un tip de petrol uşor de rezervoare etanşe (în engleză tight oil sau light zight oil, prescurtat LTO)
Producerea de petrol de şist recurge la aceleaşi procedee de extracţie (fracturarea hidraulică) şi foloseşte deseori foraje orizontale în continuarea celor verticale ca şi în cazul exploatărilor de gaze de şist.
Acest petrol este diferit de petrolul ieşit din şisturile bituminoase (care mai este numit şi ulei de şist).
Caracteristicile zăcămintelor
Formaţiunile de petrol de şist sunt heterogene şi variază foarte mult chiar pe distanţe mici, chiar pe parcursul aceluiaşi foraj orizontal sau de la o sondă la alta. Asta face ca estimările zăcământului să fie dificile.
Producerea de petrol de şist cere un aport de gaz natural.
Condiţii de exploatare
Se începe prin forarea unui puţ ce poate merge până la 3km adâncime, după care forajul se face orizontal pe lungimi de 2-3 km. Se pompează în aceste foraje un produs de fracturare hidraulică (apă, petrol, azot, dioxid de carbon sau propan lichefiat), la care se adaugă aditivi chimici pentru a se creşte presiunea în rocă până la fracturarea (zdrobirea) acesteia şi un agent de menţinere a golurilor din roca fracturată (nisip sau bile de ceramică).
Exploatarea petrolului de şist cere mult mai multe puţuri de foraj decât exploatarea petrolului convenţional.
Producţia de petrol de şist scade rapid
Ca şi în cazul gazelor de şist, producţia sondelor de petrol de şist scade foarte rapid.
Dacă un zăcământ convenţional poate produce timp de 25 de ani, un zăcământ de petrol de şist nu produce mai mult de 5 ani, cu o scădere a producţiei începând din al doilea an.
Pentru a se menţine producţia, trebuie să se foreze fără încetare, noi şi noi puţuri.
Unii specialişti consideră că acest lucru ar constitui o dificultate insurmontabilă în Europa.
Dar ce, România e în Europa?
Apa freatică.
Un raport făcut public în februarie 2014 a stabilit că cele 40 000 de puţuri forate în SUA, dintre care
jumătate în Texas, au consumat 370 000 000 m3 de apă. Trei sferturi dintre aceste puţuri se găsesc în regiuni semi-aride sau care suferă de secetă.  Ca urmare a exploatării hidrocarburilor în acest mod, în unele locuri apa freatică a coborât cu circa 100m în ultimii ani.
După un raport,
«boom-ul fracturării hidraulice a gazului şi petrolului de şist cere mai multă apă decât avem la dispoziţie ».
Poluare atmosferică
Locuitorii din zona puţurilor se plâng de dureri de cap, ameţeli şi sângerări nazale.
Mari concentraţii de sulfuri
La exploatarea petrolieră de la Bakken (de petrol de şist) s-a constatat o mare concentraţie de sulfură de hidrogen, ceea ce pune probleme de siguranţă pentru lucrătorii care trebuie să manipuleze produsul extras şi pune probleme de asemenea pentru canalizare.

La Colocviile pluridisciplinare legate de "Gaz şi Petrol de şist " în Franţa în 2011,2012, 2013, conferinţele au tratat:
  • miza tehnologică asociată cu hidrocarburile neconvenţionale
  • riscurile toxicologice asociate cu gazul şi cu petrolul de şist
  • riscurile hidrologice
  • riscurile geologice şi seismologice
  • riscurile toxicologice şi sanitare
Probleme de transport
Exploatarea petrolului cere numeroase vagoane-cisternă, transportul pe cale ferată fiind mai economic decât construirea de oleoducte din pricina duratei mici de viaţă a acestor puţuri. (Deşi costul transportului pe cale ferată e de trei ori mai mare decât transportul prin conducte).
Asta predispune la accidente feroviare.
De asemenea, în caz de accident rezultă poluări majore ale mediului.
sursa principală: wikipedia

Costul de extracţie limitează preţul

Costul de extracţie al petrolului de şist este estimat la 75 $/baril. Dacă preţul petrolului pe piaţă scade sub acest barem, producerea de petrol de şist nu mai este rentabilă. 
Unii experţi consideră însă că în 5 ani preţul petrolului va ajunge la 150 $/baril, pe de o parte ca urmare a epuizării rezervelor de petrol de şist şi pe de altă parte ca urmare a scăderii investiţiilor de explorare din pricina preţului scăzut al petrolului. În această situaţie, firmele petroliere se îndreaptă spre exploatarea petrolului de şist din alte ţări. Dar cam toată lumea a aflat deja că producţia de petrol de şist este efemeră. 
Totuşi, petrolul de şist de la noi s-ar putea să revină mai ieftin companiilor străine, pentru că la noi redevenţa e practic neglijabilă ,concesiunile se obţin probabil foarte ieftin şi mâna de lucru autohtonă e foarte ieftină. De asemenea, nu există controale sau condiţii de mediu, nu se cere tratarea apei uzate, nimeni nu întreabă ce substanţe chimice se folosesc sau ce procedee tehnologice. 
Azi de pildă, costul barilului de petrol brut la bursă era 55,04 $.




Compania OMV Petrom anunță că a descoperit un nou zăcământ de petrol și gaze în județul Buzău. 
Posibila viitoare sondă este în perimetrul VIII Urziceni Est, la o adâncime de peste 2.500 de metri
(Cum adâncimea corespunde cu cea la care se exploatează hidrocarburi de şist- mai numite şi hidrocarburi din roca-mamă- iar amplasamentul se găseşte lângă o zonă din care zăcământul petrolier este aproape epuizat  - "matur" - deducem că este vorba despre petrol de şist, motiv pentru care a fost necesară asocierea cu Hunt Oil- una dintre societăţile care exploatează hidrocarburile de şist din zona Eagle Ford, dar şi din alte părţi ale lumii n.n.)

 Descoperirea a fost făcută în cadrul parteneriatului de explorare onshore încheiat în 2010 de OMV Petrom şi subsidiara grupului petrolier american Hunt Oil. Asocierea vizează explorarea blocurilor I Adjud şi VIII Urziceni Est, operatorul fiind Hunt Oil.


Vedeţi şi aici date despre sonda Burcioaia 700, de lângă Adjud 

http://nazone.ro/2013/11/noua-sonda-pentru-gaze-sau-petrol-de.html


Fracturarea hidraulică (fracking) este unul dintre principalele subiecte de discordie în întreaga lume,
«Această tehnică face obiectul controverselor, inducând un anumit număr de riscuri şi de daune. Slaba densitate a hidrocarburilor impune un număr mare de puţuri de foraj şi o durată mică de viaţă a fiecăruia dintre acestea. Se presupune un risc de poluare a subsolurilor, deci şi a apei freatice, şi tehnica de foraj profund pare actualmente a fi prost stăpânită în privinţa consecinţelor sale geologice »

după site-ul Futura Sciences.

vineri, 19 septembrie 2014