Pregătirea pentru cutremur
Am citit și eu, ca și mulți alții, aceste sfaturi prețioase și încerc să-mi închipui cum ar trebui să le pun în practică :
(Ceea ce scrie cu negru sunt indicațiile de pe realitatea.net, probabil redactate de către specialiști. Ceea ce scrie cu roșu e ceea ce am înțeles eu din ele.)
„Nimeni nu poate prevedea sau preveni un cutremur. Când un cutremur are loc trebuie să fiţi pregătiţi să acţionaţi imediat.”- să vedem cum
„Pregătirea pentru un cutremur cere timp şi efort. Trebuie să va pregătiţi pentru ca dvs şi familia dvs să:
- evitaţi rănirile şi să-i ajutaţi pe ceilalţi
- minimizaţi efectul cutremurului asupra casei dumneavoastră
- supravieţuiţi cel puţin 72 de ore după un cutremur în casă sau la locul de muncă fără ajutor din partea echipelor de urgenţă” - S-o luăm pe rând. Principalul pericol în caz de cutremur e prăbușirea locuinței. Cum putem minimiza asta? Veți spune: consolidând locuința. Plătind o expertiză tehnică, apoi un proiect de consolidare și apoi lucrările de consolidare , apoi lucrările de refacere a finisajelor , în acest timp mutându-ne în altă parte. Unde? Nu știm. Dar oricum nu se pune problema, pentru că nu avem banii necesari pentru consolidare. Deci asta cade. Ce altceva am putea face? Să evităm rănirile. Păi dacă se prăbușește casa...cum să facem asta? Dar să spunem că am rămas în viață după cutremur.
„Pregătirea pentru un cutremur cere timp şi efort. Trebuie să va pregătiţi pentru ca dvs şi familia dvs să:
- evitaţi rănirile şi să-i ajutaţi pe ceilalţi
- minimizaţi efectul cutremurului asupra casei dumneavoastră
- supravieţuiţi cel puţin 72 de ore după un cutremur în casă sau la locul de muncă fără ajutor din partea echipelor de urgenţă” - S-o luăm pe rând. Principalul pericol în caz de cutremur e prăbușirea locuinței. Cum putem minimiza asta? Veți spune: consolidând locuința. Plătind o expertiză tehnică, apoi un proiect de consolidare și apoi lucrările de consolidare , apoi lucrările de refacere a finisajelor , în acest timp mutându-ne în altă parte. Unde? Nu știm. Dar oricum nu se pune problema, pentru că nu avem banii necesari pentru consolidare. Deci asta cade. Ce altceva am putea face? Să evităm rănirile. Păi dacă se prăbușește casa...cum să facem asta? Dar să spunem că am rămas în viață după cutremur.
Cică să supraviețuim 72 de ore (adică 3 zile și 3 nopți) fără a fi ajutați de echipele de urgență. Deci echipele de urgență sunt programate să apară după 3 zile. Să vedem deci, ce ar trebui să facem noi în aceste 3 zile, ca să supraviețuim.
Ce este de făcut înainte de un cutremur:
- pregătiţi un plan de urgenţă pentru familia şi casa dumneavoastră . Cum adică? Să vedem , poate ni se explică.
- dacă locuiţi singur pregătiţi un plan de urgenţă pentru dumneavoastră care să aibă în vedere prietenii şi vecinii . Adică dacă suntem singuri ,să ne pregătim să-i ajutăm pe vecini și pe prieteni. Sau cum?
- învăţaţi metode de prim ajutor medical, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară . Ehei, asta e ceva complicat. Pentru asta trebuie să avem cunoștințe medicale și să fim dotați cu medicamente de primă urgență, seringi, fașe, și probabil alte lucruri care nu îmi vin în minte, ca nespecialist. Cam greu......
- aflaţi care sunt locurile cele mai sigure în casa dvs în caz de cutremur şi exersaţi refugierea dvs în acele zone - Cum să aflu asta? Păi stai că ni se spune:
Locuri sigure: sub mese sau birouri grele, pe holuri, în colţul camerelor, lângă stâlpii de rezistenţă. Din păcate eu nu am în casă mese grele și nici birouri grele, că la bloc nu ai unde să ții mobilier masiv. Mobilele pentru cei ce stau la bloc sunt fragile, nu ne pot proteja dacă se prăbușește planșeul Pe hol? De ce adică ar fi mai sigur pe hol decât în cameră? Pereții despărțitori ce dau spre hol, la bloc, sunt în general subțiri, nu sunt de rezistență. În „colțul camerelor”? Depinde care colț. Două dintre colțurile camerelor sunt lângă ferestre, iar mai jos se spune că acolo nu e bine. În colțurile celelalte sunt de obicei uși, ori dulapuri. Ce facem? Reiese că nu avem nici un loc sigur.
Locuri periculoase: lângă ferestre sau oglinzi, lângă obiecte grele ce ar putea să cadă, bucătăria, uşile. Cum uși se află în fiecare cameră, iar în cealaltă parte sunt ferestre, deasupra sunt lustre, încă odată deducem că nu avem locuri sigure în casă. Oricum, să ieșim din bucătărie, dacă am fi acolo.
Şansele de supravieţuire sunt mai mari dacă va faceţi un plan împreună cu familia. Începeţi să discutaţi de ce s-ar putea întâmpla şi ce trebuie făcut acasă, la şcoală sau la locul de muncă în caz de cutremur, scrie cutremur.net. Dar de vreme ce nu avem locuri sigure în casă, ce să discutăm? Să sperăm că nu vom fi acasă.
Pregătiţi-vă casa: mergeţi prin casă şi imaginaţi-vă ce ar putea să se întâmple în cazul unui cutremur violent. - Tocmai am făcut asta- nu a fost bine deloc.
- Învăţaţi membrii familiei cum să închidă conductele principale de apă şi cum să oprească electricitatea. - Când ar trebui membrii familiei să oprească apa și electricitatea? Când s-a declanșat cutremurul? Nu, evident, că nu te poți ține pe picioare. Și oricum, dacă pot trebuie să iasă din bucătărie de urgență. După ce a încetat cutremurul, dacă nu a căzut casa, intrăm în bucătărie și în baie sa oprim apa, apoi scoatem siguranțele de la tabloul electric. Cât timp ar trebui să fie închise apa și electricitatea? Nu ni se spune. Prin urmare, în caz că supraviețuim cutremurului, dar în casă avem avarii , oprim curentul electric și apa. Ca să nu aflăm veștile de la tv sau de la radio. Și să bâjbâim prin întuneric. Bine că nu trebuie să oprim și gazele. Putem să le aprindem, să se facă puțină lumină.
- ancoraţi bine boilerele şi orice alte aparate care prin cădere sau mişcare ar putea rupe ţevi de gaz sau apă. Boilerele sunt fixate în perete. Ce să le mai facem? Dar din fericire la bloc nu prea sunt boilere. Dulapurile suspendate sunt deja fixate în perete. Nu putem ști dacă nu va cădea peretele, asta e.
- ancoraţi bine piesele grele de mobilier . Da, am un dulap greu, dar nu prea știu cum aș putea să-l ancorez. Peretele de lângă el e subțire, despărțitor. Mai degrabă ar trebui să ancorez peretele despărțítor de dulap.
- nu agăţaţi tablouri sau oglinzi grele deasupra paturilor. Păi oricum vom fugi pe coridor, așa că ce mai contează ce e deasupra patului?
Pregătiţi-vă un kit de urgenţă
Împachetaţi proviziile de urgenţă afişate mai jos în pungi de platic sau cutii rezistente de plastic (cât de rezistente: să reziste la căderea pereților?) şi plasaţi-le în locuri sigure din casă: în debara, sub o scară. (La bloc, scara e în casa scării. Să punem acolo proviziile? păi, le mai găsim? Debaraua e lângă bucătărie, care nu e sigură. )
Trebuie să fie uşor de transportat, să puteţi să le luaţi cu dvs. Eu pot să car cam 5 kilograme. Dacă nu am avut de suferit la cutremur. Dar nu aș ști unde să pun cutiile acelea, de vreme ce nu e nici un loc sigur în casă. Și apoi, pe întuneric, ar fi greu de găsit. Dar să vedem ce anume ar trebui să fie în acel pachet.
Pregătiţi un pachet de urgenţă în maşină în cazul în care va trebui să evacuaţi locuinţa şi nu vă veţi mai putea întoarce. A, prin urmare ar trebui să mai avem câte un pachet din acela și în mașină- cine are mașină. Dacă nu avem mașină, ce facem? Dar ce facem dacă unii dintre membrii familiei sunt într-un capăt al orașului, la serviciu, alții în altă parte, la școală iar mașina este la unul dintre ei? Ce fac ceilalți? Ce fac cu toții dacă nu se pot întoarce în locuință?
Aceste provizii trebuie să fie sufieciente pentru supravieţuirea dvs timp de 3 zile. Ce facem dacă unii suntem la serviciu, alții la școală și alții la cumpărături? Umblăm cu câte un rucsac de supraviețuire în spate? Și asta- în permanență???Dar copilul nu poate căra 5 kilograme! Cum va supraviețui ?
Apa este esenţială. Stocaţi cel puţin 4 litri de apă / persoană / zi. Cea mai bună este apa plată îmbuteliată în sticle mici de plastic. Doamne! Cum să stochezi 12 litri de apă de persoană și mai ales cum să le cari cu tine??? Dacă e o familie compusă din tată, mamă, un copil și o bunică, de exemplu, e nevoie de 4 x 3 x 4= 48 de litri de apă. Unde ar trebui să fie păstrată această apă? În casă? În cămara de la bloc nu e atâta loc. În camera de zi. Nu pe rafturi, că pot cădea. În sticluțe puse pe jos. 96 de sticluțe de 500 ml cu apă plată. Dar tot atâta ar trebui să fie și în mașină, nu? Alte 96 de sticluțe și acolo. În portbagaj. Dar dacă nu avem mașină, ori mașina a fost luată de unul dintre membrii familiei la cumpărături sau la serviciu? Atunci ne pregătim să cărăm în spate rucsacuri cu apă plată. Copilul și bunica nu pot căra decât- să zicem- câte 3 litri . Părinții vor trebui să care restul de 42 de litri, câte 21 de litri de persoană. Adică 21 de kilograme. Nu prea se poate. Și oricum nu ar mai putea căra orice altceva. Deci putem să uităm de celelalte lucruri de pe listă.
În cazul în care după cutremur veţi avea acces la apă din altă surse, fierbeţi apa timp de minimum 10 minute şi apoi după răcire puteţi să o consumaţi în siguranţă.
Adică vom fi în casă, dar apa din conducte va fi oprită , așa că vom merge la fântânile din parcuri (care să sperăm că vor funcționa) să luăm apă de acolo și să o fierbem. Încă odată se confirmă că gazele nu vor fi oprite. Sau vor fi? Atunci putem face focul cu crengi tăiate din copaci. Dar cu ce vom tăia crengile? Și unde le vom arde? Vom aprinde focuri în parc? Dar ne trebuie pirostrii și ceaun!De unde să le luăm?
Ce este de făcut înainte de un cutremur:
- pregătiţi un plan de urgenţă pentru familia şi casa dumneavoastră . Cum adică? Să vedem , poate ni se explică.
- dacă locuiţi singur pregătiţi un plan de urgenţă pentru dumneavoastră care să aibă în vedere prietenii şi vecinii . Adică dacă suntem singuri ,să ne pregătim să-i ajutăm pe vecini și pe prieteni. Sau cum?
- învăţaţi metode de prim ajutor medical, inclusiv resuscitare cardio-pulmonară . Ehei, asta e ceva complicat. Pentru asta trebuie să avem cunoștințe medicale și să fim dotați cu medicamente de primă urgență, seringi, fașe, și probabil alte lucruri care nu îmi vin în minte, ca nespecialist. Cam greu......
- aflaţi care sunt locurile cele mai sigure în casa dvs în caz de cutremur şi exersaţi refugierea dvs în acele zone - Cum să aflu asta? Păi stai că ni se spune:
Locuri sigure: sub mese sau birouri grele, pe holuri, în colţul camerelor, lângă stâlpii de rezistenţă. Din păcate eu nu am în casă mese grele și nici birouri grele, că la bloc nu ai unde să ții mobilier masiv. Mobilele pentru cei ce stau la bloc sunt fragile, nu ne pot proteja dacă se prăbușește planșeul Pe hol? De ce adică ar fi mai sigur pe hol decât în cameră? Pereții despărțitori ce dau spre hol, la bloc, sunt în general subțiri, nu sunt de rezistență. În „colțul camerelor”? Depinde care colț. Două dintre colțurile camerelor sunt lângă ferestre, iar mai jos se spune că acolo nu e bine. În colțurile celelalte sunt de obicei uși, ori dulapuri. Ce facem? Reiese că nu avem nici un loc sigur.
Locuri periculoase: lângă ferestre sau oglinzi, lângă obiecte grele ce ar putea să cadă, bucătăria, uşile. Cum uși se află în fiecare cameră, iar în cealaltă parte sunt ferestre, deasupra sunt lustre, încă odată deducem că nu avem locuri sigure în casă. Oricum, să ieșim din bucătărie, dacă am fi acolo.
Şansele de supravieţuire sunt mai mari dacă va faceţi un plan împreună cu familia. Începeţi să discutaţi de ce s-ar putea întâmpla şi ce trebuie făcut acasă, la şcoală sau la locul de muncă în caz de cutremur, scrie cutremur.net. Dar de vreme ce nu avem locuri sigure în casă, ce să discutăm? Să sperăm că nu vom fi acasă.
Pregătiţi-vă casa: mergeţi prin casă şi imaginaţi-vă ce ar putea să se întâmple în cazul unui cutremur violent. - Tocmai am făcut asta- nu a fost bine deloc.
- Învăţaţi membrii familiei cum să închidă conductele principale de apă şi cum să oprească electricitatea. - Când ar trebui membrii familiei să oprească apa și electricitatea? Când s-a declanșat cutremurul? Nu, evident, că nu te poți ține pe picioare. Și oricum, dacă pot trebuie să iasă din bucătărie de urgență. După ce a încetat cutremurul, dacă nu a căzut casa, intrăm în bucătărie și în baie sa oprim apa, apoi scoatem siguranțele de la tabloul electric. Cât timp ar trebui să fie închise apa și electricitatea? Nu ni se spune. Prin urmare, în caz că supraviețuim cutremurului, dar în casă avem avarii , oprim curentul electric și apa. Ca să nu aflăm veștile de la tv sau de la radio. Și să bâjbâim prin întuneric. Bine că nu trebuie să oprim și gazele. Putem să le aprindem, să se facă puțină lumină.
- ancoraţi bine boilerele şi orice alte aparate care prin cădere sau mişcare ar putea rupe ţevi de gaz sau apă. Boilerele sunt fixate în perete. Ce să le mai facem? Dar din fericire la bloc nu prea sunt boilere. Dulapurile suspendate sunt deja fixate în perete. Nu putem ști dacă nu va cădea peretele, asta e.
- ancoraţi bine piesele grele de mobilier . Da, am un dulap greu, dar nu prea știu cum aș putea să-l ancorez. Peretele de lângă el e subțire, despărțitor. Mai degrabă ar trebui să ancorez peretele despărțítor de dulap.
- nu agăţaţi tablouri sau oglinzi grele deasupra paturilor. Păi oricum vom fugi pe coridor, așa că ce mai contează ce e deasupra patului?
Pregătiţi-vă un kit de urgenţă
Împachetaţi proviziile de urgenţă afişate mai jos în pungi de platic sau cutii rezistente de plastic (cât de rezistente: să reziste la căderea pereților?) şi plasaţi-le în locuri sigure din casă: în debara, sub o scară. (La bloc, scara e în casa scării. Să punem acolo proviziile? păi, le mai găsim? Debaraua e lângă bucătărie, care nu e sigură. )
Trebuie să fie uşor de transportat, să puteţi să le luaţi cu dvs. Eu pot să car cam 5 kilograme. Dacă nu am avut de suferit la cutremur. Dar nu aș ști unde să pun cutiile acelea, de vreme ce nu e nici un loc sigur în casă. Și apoi, pe întuneric, ar fi greu de găsit. Dar să vedem ce anume ar trebui să fie în acel pachet.
Pregătiţi un pachet de urgenţă în maşină în cazul în care va trebui să evacuaţi locuinţa şi nu vă veţi mai putea întoarce. A, prin urmare ar trebui să mai avem câte un pachet din acela și în mașină- cine are mașină. Dacă nu avem mașină, ce facem? Dar ce facem dacă unii dintre membrii familiei sunt într-un capăt al orașului, la serviciu, alții în altă parte, la școală iar mașina este la unul dintre ei? Ce fac ceilalți? Ce fac cu toții dacă nu se pot întoarce în locuință?
Aceste provizii trebuie să fie sufieciente pentru supravieţuirea dvs timp de 3 zile. Ce facem dacă unii suntem la serviciu, alții la școală și alții la cumpărături? Umblăm cu câte un rucsac de supraviețuire în spate? Și asta- în permanență???Dar copilul nu poate căra 5 kilograme! Cum va supraviețui ?
Apa este esenţială. Stocaţi cel puţin 4 litri de apă / persoană / zi. Cea mai bună este apa plată îmbuteliată în sticle mici de plastic. Doamne! Cum să stochezi 12 litri de apă de persoană și mai ales cum să le cari cu tine??? Dacă e o familie compusă din tată, mamă, un copil și o bunică, de exemplu, e nevoie de 4 x 3 x 4= 48 de litri de apă. Unde ar trebui să fie păstrată această apă? În casă? În cămara de la bloc nu e atâta loc. În camera de zi. Nu pe rafturi, că pot cădea. În sticluțe puse pe jos. 96 de sticluțe de 500 ml cu apă plată. Dar tot atâta ar trebui să fie și în mașină, nu? Alte 96 de sticluțe și acolo. În portbagaj. Dar dacă nu avem mașină, ori mașina a fost luată de unul dintre membrii familiei la cumpărături sau la serviciu? Atunci ne pregătim să cărăm în spate rucsacuri cu apă plată. Copilul și bunica nu pot căra decât- să zicem- câte 3 litri . Părinții vor trebui să care restul de 42 de litri, câte 21 de litri de persoană. Adică 21 de kilograme. Nu prea se poate. Și oricum nu ar mai putea căra orice altceva. Deci putem să uităm de celelalte lucruri de pe listă.
În cazul în care după cutremur veţi avea acces la apă din altă surse, fierbeţi apa timp de minimum 10 minute şi apoi după răcire puteţi să o consumaţi în siguranţă.
Adică vom fi în casă, dar apa din conducte va fi oprită , așa că vom merge la fântânile din parcuri (care să sperăm că vor funcționa) să luăm apă de acolo și să o fierbem. Încă odată se confirmă că gazele nu vor fi oprite. Sau vor fi? Atunci putem face focul cu crengi tăiate din copaci. Dar cu ce vom tăia crengile? Și unde le vom arde? Vom aprinde focuri în parc? Dar ne trebuie pirostrii și ceaun!De unde să le luăm?
Mâncarea
Alegeţi mâncare care nu trebuie păstrată în frigider, care nu trebuie gătită sau preparată, care este uşor de transportat:
- conserve de mâncare preparată: fasole fiartă, mazăre, peşte, carne, fructe, vegetale, cereale, bomboane.
- lapte pasteurizat, sucuri, cafea, ceai (îmbuteliate)
- zahăr, sare, piper, ness
- nu uitaţi de furculiţe, cuţite, linguri
- mâncare specială pentru copii, animale de companie sau pentru persoane care necesită un regim special (diabetici)
Păstraţi un deschizător de conserve exact în locul unde aţi depozitat conservele.
- lapte pasteurizat, sucuri, cafea, ceai (îmbuteliate)
- zahăr, sare, piper, ness
- nu uitaţi de furculiţe, cuţite, linguri
- mâncare specială pentru copii, animale de companie sau pentru persoane care necesită un regim special (diabetici)
Păstraţi un deschizător de conserve exact în locul unde aţi depozitat conservele.
N-am înțeles. Adică pe lângă cele 21 de kilograme de apă va trebui să cărăm și conserve , și tacâmuri, și cafea (gata făcută? Adică pregătim zilnic niște cafea pe care nu o bem, ci o punem în sticle și apoi o aruncăm și facem alta? Și asta timp de ani de zile? Mai adăugăm și mâncarea pentru câini sau pisici....Cine o să care toate stea? La câte kilograme s-a ajuns?
Kit-ul de prim ajutor
Kit-ul de prim ajutor
- păstraţi câte un kit de prim-ajutor în casă şi în maşină. Medicamente , în cantitate dublă față de cea necesară (pentru cei care iau medicamente zilnic, așa cum e cazul bolnavilor cronici) . Dar cine ne dă cantitățile astea de medicamente? Ele se eliberează cu rețetă, nu putem avea cantități duble.
- medicamente: analgezice, antiseptice Analgezicele nu se eliberează fără rețetă. Cum facem rost de ele?
- notaţi pe o foaie de hârtie medicamentele necesare fiecărei persoane din familie şi pregătiţi provizii din aceste medicamente. Să zicem că se pot strânge acele cantități duble de medicamente (în casă și în mașină, deci ar trebui să stocăm o cantitate de patru ori mai mare decât necesar), dar ele expiră și trebuie înlocuite periodic. Prin urmare cheltuielile pentru medicamente vor deveni de 5 ori mai mari: - unele pe care le folosim și altele pe care le stocăm în cantitate de patru ori cât e nevoie.. Dar bani pentru asta-- de unde?
Alte provizii necesare:
- radio cu baterii AM/FM şi baterii de rezervă
- lumânări
- lanterne şi baterii de rezervă
- hârtie igienică, şerveţele umede, săpun lichid
- saci de plastic
Să zicem că avem toate astea, dar nu le putem ține pe toate în mijlocul camerei de zi. Unele mai trebuie să stea și pe la locurile lor din baie ori din debara. Nici nu le vom putea căra cu noi, alături de cele 50 de kilograme de apă, alimente și medicamente câte ni se spune că ar trebui să cărăm.
Și vreți să vă spun ceva? Dacă ar fi o astfel de nenorocire și populația ar fi lipsită timp de trei zile de sprijinul autorităților, ar fi destui care să vă atace și să vă ia apa și alimentele , precum și celelalte lucruri pe care le-ați putea târî după dumneavoastră.
Ei, dar iată că ni se spune mai concret ce avem e făcut: Cum să va protejaţi în timpul unui cutremur dacă va aflaţi...
Într-o clădire:
- Staţi pe loc. Nu fugiţi afară.
- Intraţi sub o masă grea sau un birou sau orice alt obiect de mobilier de care vă puteţi ţine. (Păi ne ținem de mobilă, sau intrăm sub ea? Oricum, ar fi o masă fragilă și un birou micuș, sub care nu ar încăpea decât o persoană) Dacă sunteţi pe un hol ghemuiţi-va şi proptiţi-vă de un perete de interior.
- Evitaţi uşile. Din cauza mişcărilor, uşile se pot trânti şi pot să va rănească
- Protejaţi-va faţa şi capul
- Plecaţi de lângă ferestre, uşi de sticlă, oglinzi, sobe, biblioteci, mobilier înalt (Dar în camerele mici de la bloc în fiecare cameră un perete are ferestre, altul are cel puțin o ușă și pe lângă ceilalți pereți sunt biblioteci, dulapuri - nu prea ai unde să te duci. Oricum mai înainte ni s-a spus să stăm pe loc...)
- Nu folosiţi liftul. Dacă va aflaţi într-un lift în timp ce începe un cutremur apăsaţi butonul de oprire şi apoi butonul celui mai apropiat etaj. Ieşiţi din lift cât de repede puteţi. (Veți fi pe scara blocului, adică într-un loc sigur, nu?)
Afară:
- staţi pe loc. Încercaţi să va duceţi spre o zona mai sigură departe de ferestre, clădiri, stâlpi de electricitate sau de telefon. Cum vine asta? Ori stăm pe loc, ori ne ducem undeva???
Și unde să ne ducem, dacă suntem într-un oraș? Departe de case, de stâlpi de orice fel - adică pe carosabil? Că parcuri nu prea sunt- iar cele care sunt sunt departe, în general. Dar nu riscăm să fim călcați de mașini, mai ales că lumea ar fi în stare de șoc? Nu ar trebui să mergem la mașină- dacă avem- să ne apropiem de proviziile noastre păstrate acolo? Dar mașina e lângă casă, ce facem atunci?
Într-un vehicul:
- Încercaţi să trageţi pe dreapta într-un loc sigur. Nu blocaţi şoseaua. Feriţi-vă de poduri, tunele şi clădiri. Staţi în vehicul. Unde să tragi pe dreapta într-un oraș unde nu găsești un loc de parcare decât la un kilometru distanță ? Bun, nu mai ții cont de reguli și oprești mașina lângă cele care deja sunt parcate . Dar în acest mod simplu se blochează circulația. Asta e. Cei care au mașinile parcate nu vor putea ieși cu ele. Trei zile, toată lumea va sta în mașini, mâncând din ce are în portbagaj. Iar dacă n-are...va lua de la cei ce au?
Într-un loc public aglomerat
- retrageţi-vă într-un loc unde să nu fie îmbulzeală. Dacă va aflaţi într-un mall, intraţi în cel mai apropiat magazin. E bună asta. Dacă suntem într-un loc aglomerat, nu putem să ne retragem într-un loc fără îmbulzeală decât ieșind din locul aglomerat. Adică dacă suntem în casă să rămânem în casă, dar dacă suntem într-un loc aglomerat (care de obicei e tot într-o clădire) să ieșim afară. Dar nu, cică să intrăm în magazin. Panica e asigurată. Deci - să intrăm în cel mai apropiat magazin. Mergând împotriva fluxului de oameni panicați care vor să iasă. Și ce să facem în magazin, fără apă, mâncare, medicamente , lanternă și celelalte timp de trei zile? Că poate nu avem în spinare ruxacul de supraviețuire?
La şcoală:
- Intraţi sub bancă şi agăţaţi-vă de piciorul acesteia. Nu staţi cu faţa spre geam. Dar am văzut în materiale explicative că elevii trebuie să iasă încolonați și cu mâinile puse pe cap după cadrul didactic. Dar apa, conservele și toate celelalte unde vor fi?
În autobuz:
- Staţi pe scaun până la oprirea acestuia. Și pe urmă?
După cutremur:
- verificaţi dacă sunteţi rănit sau dacă sunt răniţi în zonă. Administraţi primul ajutor. Cu ce să administrăm primul ajutor? În rucsacul cu apă și conserve, pe care îl purtăm mereu cu noi, avem medicamentele cumpărate pe rețeta proprie. Analgezice nu avem, antibiotice nici atât, alte lucruri nu am putut căra. că eram împovărați cu apa plată.
- Nu folosiţi telefonul decât dacă vreţi să anunţaţi o urgenţă majoră. Dar cutremurul nu e o urgență majoră? Nu e cazul să aflăm ce fac ceilalți membri ai familiei?
- îmbrăcaţi-vă în haine rezistente care să va protejeze de moloz sau de geamuri sparte. Când asta? Când am ieșit din casă și nu mai putem intra? Sau când suntem în casă și nu putem ieși? Sau când suntem la serviciu ori la școală ori la cumpărături? Presupun că atunci hainele de prin magazine vor fi la dispoziția cetățenilor în mod gratuit- ori nu?
- verificaţi casa pentru a vedea dacă are distrugeri. Dacă dvs consideraţi că locuinţa nu este sigură, ieşiţi şi nu mai intraţi înăuntru. Dar pe unde ieșim , că scările și lifturile nu sunt sigure? Și cum să ieșim, lăsând acolo toate acele lucruri strânse cu grijă: kilogramele de apă, kilogramele de mâncare, medicamentele , radioul, bateriile, lanternele, mâncarea pentru animale etc? Că de cărat cu noi, e clar că nu le putem căra!
- nu aprindeţi chibrituri, nu folosiţi întrerupătoare până când nu va asiguraţi că nu sunt scurgeri de gaze. Folosiţi lanterne şi nu închideţi robinetele principale de la ţevi decât dacă sunt avarii la acestea. Parcă se spunea mai sus că trebuie să întrerupem apa și energia electrică. Cum să facem asta fără a închide robinetele de la țevi? Cum ne asigurăm că nu sunt scurgeri de gaze? Da, în general există odorizantul etil mercaptan, dar dacă nu s-a pus?
- dacă aveţi apă la robinet imediat după cutremur, umpleţi cu apă cada de baie şi orice alte recipiente. Parcă se spunea să închidem conductele principale de apă și electricitatea. Tot imediat după cutremur.
- ascultaţi la radio anunţurile oficiale. (Dar am închis curentul electric și în casă e întuneric. Cum bâjbâim până la radioul care e pus într-o cutie în mașină? )
- nu folosiţi vehiculul decât în caz de urgenţă majoră. Păstraţi drumurile libere pentru ambulanţe şi pompieri. Cum să nu folosim automobilul dacă trebuie să ne îndepărtăm de case și de stâlpi? Adică să ieșim din oraș? Și poate că e nevoie să îi căutăm și pe ceilalți membri ai familiei?
- dacă sunteţi în maşină iar în jurul acesteia au căzut cabluri de electricitate de pe stâlpi, nu coborâti din maşină. Până când să nu coborâm din mașină? Dar cum luăm apa și mâncarea din portbagaj?
- staţi la 10 m distanţă de cablurile căzute de pe stâlpi. Dar noi vedem cabluri ce atârnă pe jos și acum, în timp normal. Bine, probabil că nu au curent electric în ele. Dar de unde să știm după aspect?
- retrageţi-vă într-un loc unde să nu fie îmbulzeală. Dacă va aflaţi într-un mall, intraţi în cel mai apropiat magazin. E bună asta. Dacă suntem într-un loc aglomerat, nu putem să ne retragem într-un loc fără îmbulzeală decât ieșind din locul aglomerat. Adică dacă suntem în casă să rămânem în casă, dar dacă suntem într-un loc aglomerat (care de obicei e tot într-o clădire) să ieșim afară. Dar nu, cică să intrăm în magazin. Panica e asigurată. Deci - să intrăm în cel mai apropiat magazin. Mergând împotriva fluxului de oameni panicați care vor să iasă. Și ce să facem în magazin, fără apă, mâncare, medicamente , lanternă și celelalte timp de trei zile? Că poate nu avem în spinare ruxacul de supraviețuire?
La şcoală:
- Intraţi sub bancă şi agăţaţi-vă de piciorul acesteia. Nu staţi cu faţa spre geam. Dar am văzut în materiale explicative că elevii trebuie să iasă încolonați și cu mâinile puse pe cap după cadrul didactic. Dar apa, conservele și toate celelalte unde vor fi?
În autobuz:
- Staţi pe scaun până la oprirea acestuia. Și pe urmă?
După cutremur:
- verificaţi dacă sunteţi rănit sau dacă sunt răniţi în zonă. Administraţi primul ajutor. Cu ce să administrăm primul ajutor? În rucsacul cu apă și conserve, pe care îl purtăm mereu cu noi, avem medicamentele cumpărate pe rețeta proprie. Analgezice nu avem, antibiotice nici atât, alte lucruri nu am putut căra. că eram împovărați cu apa plată.
- Nu folosiţi telefonul decât dacă vreţi să anunţaţi o urgenţă majoră. Dar cutremurul nu e o urgență majoră? Nu e cazul să aflăm ce fac ceilalți membri ai familiei?
- îmbrăcaţi-vă în haine rezistente care să va protejeze de moloz sau de geamuri sparte. Când asta? Când am ieșit din casă și nu mai putem intra? Sau când suntem în casă și nu putem ieși? Sau când suntem la serviciu ori la școală ori la cumpărături? Presupun că atunci hainele de prin magazine vor fi la dispoziția cetățenilor în mod gratuit- ori nu?
- verificaţi casa pentru a vedea dacă are distrugeri. Dacă dvs consideraţi că locuinţa nu este sigură, ieşiţi şi nu mai intraţi înăuntru. Dar pe unde ieșim , că scările și lifturile nu sunt sigure? Și cum să ieșim, lăsând acolo toate acele lucruri strânse cu grijă: kilogramele de apă, kilogramele de mâncare, medicamentele , radioul, bateriile, lanternele, mâncarea pentru animale etc? Că de cărat cu noi, e clar că nu le putem căra!
- nu aprindeţi chibrituri, nu folosiţi întrerupătoare până când nu va asiguraţi că nu sunt scurgeri de gaze. Folosiţi lanterne şi nu închideţi robinetele principale de la ţevi decât dacă sunt avarii la acestea. Parcă se spunea mai sus că trebuie să întrerupem apa și energia electrică. Cum să facem asta fără a închide robinetele de la țevi? Cum ne asigurăm că nu sunt scurgeri de gaze? Da, în general există odorizantul etil mercaptan, dar dacă nu s-a pus?
- dacă aveţi apă la robinet imediat după cutremur, umpleţi cu apă cada de baie şi orice alte recipiente. Parcă se spunea să închidem conductele principale de apă și electricitatea. Tot imediat după cutremur.
- ascultaţi la radio anunţurile oficiale. (Dar am închis curentul electric și în casă e întuneric. Cum bâjbâim până la radioul care e pus într-o cutie în mașină? )
- nu folosiţi vehiculul decât în caz de urgenţă majoră. Păstraţi drumurile libere pentru ambulanţe şi pompieri. Cum să nu folosim automobilul dacă trebuie să ne îndepărtăm de case și de stâlpi? Adică să ieșim din oraș? Și poate că e nevoie să îi căutăm și pe ceilalți membri ai familiei?
- dacă sunteţi în maşină iar în jurul acesteia au căzut cabluri de electricitate de pe stâlpi, nu coborâti din maşină. Până când să nu coborâm din mașină? Dar cum luăm apa și mâncarea din portbagaj?
- staţi la 10 m distanţă de cablurile căzute de pe stâlpi. Dar noi vedem cabluri ce atârnă pe jos și acum, în timp normal. Bine, probabil că nu au curent electric în ele. Dar de unde să știm după aspect?
Cu alte cuvinte, aceste sfaturi prețioase sunt imposibil de aplicat în practică- după umila mea părere.
Doamne ferește!
