Avem sau nu mai avem gaze de sist

Chevron îl contrazice pe Victor Ponta

Domnul Prim Ministru a anunţat duminică seara faptul că

 " România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are"

Deja unii erau dezamăgiţi. Era mai bine să fi avut aceste resurse; ca să le putem exploata noi, mai târziu, când se vor pune la punct alte tehnologii, care să nu distrugă mediul şi când vom avea posibilitatea să exploatăm noi, în folosul nostru propriile resurse , nu să le dăm altora ca să aşteptăm să primim în schimb un "bacşiş". Chiar dacă vor face asta copiii noştri şi nu noi. Doar trebuie să le lăsăm şi copiilor noştri câte ceva, nu?

Alţii se bucurau, la gândul că vom asista la retragerea companiilor străine care forează la adâncimi mari (3-4 km adâncime şi 2 km pe orizontală, pe sub pământ)) şi folosesc tehnologii toxice şi cancerigene pentru fracturare a rocilor pentru extragerea petrolului şi a gazelor din straturile de şisturi. Şi că nu-şi vor vedea rezervele vitale de apă epuizate prin consumul de 10000-15000 metri cubi de apă pentru fiecare puţ şi pentru fiecare fracturare.

Unii, care au fost puţin mai ateni la afirmaţia premierului, au putut observa două lucruri:

• premierul s-a referit doar la rezultatele prospectărilor unei singure companii, Chevron, pe o zonă restrânsă, în timp ce 75% din teritoriul ţării noastre este concesionat unei multitudini de companii străine , (între care şi celebra Gazprom- care a primit un milion de hectare prin intermediul Niş) care nu şi-au publicat rezultatele prospecţiunilor.
• de fapt compania Chevron nu dăduse un rezultat final al acelor prospeciuni. De atfel, chiar premierul spusese: " se pare..".

Luni, compania Chevron a declarat că nu a terminat analizarea potenţialului rezervelor de gaze de şist din România. 

"Chevron analizează datele adunate în timpul operaţiilor de forare şi analiză seismică pentru a stabili potenţialul resurselor naturale regăsite în formaţiunile de şist"

Înţelegem de aici că există resurse naturale în formaţiunile de şist , ceea ce se ştia de faprt dinainte, doar că trebuie văzut la ce adâncimi se găsesc ele , în ce formaţiuni geologice şi ce costuri implică extragerea lor (se ştie că sondele sunt cu atît mai scumpe cu cât se forează la adâncimi mai mari),

Ar mai fi o discuţie privind cantitatea acestor hidrocarburi de şist (gaze şi petrol).

Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA) a estimat că am avea cantităţi mari din aceste resurse. Între estimare şi realitate este desigur o distanţă mare, altfel n-ar mai face nimeni prospecţiuni. 

Există deja precedentul Poloniei, despre care estimările americane spuneau că dispune de resurse uriaşe, dar rezultatele estimărilor specialiştilor polonezi au arătat că rezervele reale ar fi doar o treime din cele estimate de către americani.

Oricum, nimeni nu poate "stoarce" toate hidrocarburile conţinute în roci. Aşa că rezervele teoretice sunt una , iar cantitatea scoasă la suprafaţă e cu totul altceva. Oricâte substanţe chimice s-ar introduce împreună cu apa şi cu nisipul sub presiune, oricât s-ar distruge ("fractura") rocile prin "miniexplozii", tot nu se poate extrage decât circa 20% din hidrocoarburile dispersate în interiorul rocilor. Acesta este şi motivul pentru care se folosesc atât de multe sonde pentru fracturarea hidraulică. 

Câmp de sonde lângă Dallas, în SUA.
Sursă : J. David Hugues.

             (În paranteză fie spus, statistica din SUA arată că la 10% dintre sondele de acest tip se   produc defecţiuni- explozii-, ca urmare a presiunilor foarte mari folosite). 

Pentru că producţia unei sonde scade vertiginos după 4-5 ani, (timp în care s-a repetat fracturarea rocilor în toate direcţiile şi la mai multe adâncimi), aşa că se fac alte şi alte foraje , în vecinătatea celor deja epuizate. Uneori producţia sondei scade după numai 2-3 luni! În SUA s-a ajuns la mii de sonde. Şi deja nu prea mai au unde să se extindă, mai ales că în multe state americane s-a interzis deja fracturarea hidraulică, în urma gravelor poluări ale mediului. 

Astfel încât estimările ar trebui în principiu înmulţite cu 0,2. 

Adică am avea rezerve, dar ele se vor epuiza mult mai repede decât am crede.

 Dar premierul ştie, desigur, ce vorbeşte.

Se pare că România nu  dispune de gaze de şist. Pentru că le-a dat!

Noi cutremure la Izvoarele

Satele din apropiere de Galaţi zguduite de noi seisme 

dr Nestor Oprean

Locuitorii din Sănicolau Mare au manifestat şi împotriva gazelor de şist

Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!

Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m³/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m³ gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m³ /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.

Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.

Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.

Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.

Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.

CUTREMUR LA CORABIA

Un cutremur cu magnitudinea 4,4 lângă Corabia, în Oltenia

Pragurile saraciei in Europa

Sărăcia la ei şi la noi

Cutremure lângă Hunedoara

Două cutremure de mică adâncime în aceeaşi zi la sud de Hunedoara

Cutremur la Timisoara

Cutremur important de mică adâncime la 22 km de Timişoara

Update 23 iunie 2014

Alt cutremur de mică adâncime  în Banat, la 22 km de Timişoara- la o adâncime atât de mică, încât nu poate să nu aibă legătură cu activităţile umane din zonă.

IANUARIE 2014 Data/Ora	Magn. 0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
23.06.2014, 00:42:13	3.2	1	45.65N	45.65N	Chevereşu Mare, Sacoşu Turcesc, 22 km SE Timişoara

Pe 8 mai 2014 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 3,7 cu epicentrul la mică adâncime (10 km) în localitatea Chevereşu Mare, la 22 km de Timişoara, la vest de staţiunea balneoclimaterică Buziaş.

MAI 2014 Data/Ora	Magn. 0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Paltin, Vrancea
08.05.2014, 22.31:07	3.7	10	45.67	21.49	Chevereşu Mare, 22 km SE Timişoara

Cutremurul a fost simţit destul de bine, mai ales fiind la atât de mică adâncime.

În această zonă au maifost cutremure de mică adâncime în  martie 2014 (când a fost anunţat ca fiind în Serbia) şi în decembrie 2013
http://nazone.ro/2014/03/cutremur-in-banat.html

MARTIE 2014 Data/Ora	Magn. 0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
19.03.2014, 15:21:38	2,8	20	45,88  N	20.76 E	Grabaţ, Bulgăruş, Lenauheim, Biled, Banat.....”Serbia”

http://nazone.ro/2013/10/cutremur-in-banat.html

16-12-2013   02:23

45.37

N

21.19

E

6 km

2.6 0R

Deta,Banat

Canadienii , ruşii şi sârbii s-au asociat pentru exploatarea gazelor de şist din România

Falcon Oil & Gas Ltd, societate de exploatare de gaze şi petrol de şist  a anunţat în ianuarie 2013 asocierea cu NIS -unde Gazprom Neft (deţine 56%) pentru exploatarea de gaze de şist în Ungaria, dar şi în România şi în alte ţări din zonă.

Din documentele societăţii canadiene de foraj pentru resurse neconvenţionale şi convenţionale de hidrocarburi, East West Petroleum Company (înfiinţată în 2010), rezultă că societatea  a achiziţionat tehnologie şi a primit patru blocuri de exploatare acoperind 

1 000 000  de hectare  (un milion de hectare) în bazinul de vest al României. 

Aceste mari blocuri se găsesc într-o regiune cu resurse de petrol şi gaz dovedite şi au un potenţial convenţional şi neconvenţional semnificativ -  după cum se spune în documentele oficiale ale companiei.. 

În afară de aceste zone, societatea va activa şi în Egipt , Kuweit şi Noua Zeelandă.

În România, societatea e asociată cu Naftna Industrija Srbije ("NIS"), controlată de Gazprom şi care deţine 85% din afacere. Reiese că principalul beneficiar al resurselor (foste ale) noastre de pe un milion de hectare de teren este Gazprom.

Activitatea de prospectare seismică a fost desfăşurată pentru început în perimetrele Băile Felix, Periam şi Biled ( EX – 8 Biled și EX – 7 Periam), EX-2 Tria şi continuă cu 12 sonde de foraj aflate în curs de începere a activităţii. 

EX-11 Buziaş, EX-6 Curtici, EX-4 Tulca şi EX-9 Păuliş sunt şi ele pe lista aprobată pentru explorarea zăcămintelor la mari adâncimi (deci neconvenţionale, mai numite şi gaze de şist) şi exploatarea până la epuizarea resurselor.

Gazprom aliat cu OMV

Tronson austriac al South Stream

Tronsonul ocoleşte România

Cutremur in Banat

Seism lângă Haţeg

Pe 31.10.2013, la ora 8,10 s-a produs un cutremur cu magnitudinea 3.2 °R, cu epicentrul la adâncimea de numai 1 km şi situat la S-SV de Haţeg, la sud de localitatea General Berthelot şi la S-SE de Tuştea, la nord de Toteşti. Se observă că în septembrie au mai fost o serie de cutremure exact în această zonă, tot la mică adâncime. Epicentrele acestor cutremure sunt aliniate în acelaşi fel ca şi cutremurele de la Schela-Negrea Izvoarele (din apropiere de Galaţi). 

Gaz de şist: exploatarea şi explorarea definitiv interzise în Franţa

Consiliul Constituţional din Franţa a confirmat interdicţia fracturării hidraulice

Comisariatul general al dezvoltării durabile, din cadrul Ministerului Ecologiei, Dezvoltării Durabile şi Energiei din Franţa anunţă acestă ştire în mass media şi pe pagina sa de internet.
Consiliul Costituţional a confirmat vineri 11 octombrie interdicţia fracturării hidraulice pentru căutarea şi exploatarea de hidrocarburi.

Independenta energetica

Gazele de sist si independenta energetica

Independență înseamnă : 
"Libertatea faţă de un control din afară: libertatea de a nu fi dependent sau sub controlul unei alte persoane, organizații, sau stat" 
- Microsoft Encarta Dictionary -

Ce ar însemna independenţa energetică

Pentru SUA, de pildă, independenţa energetică înseamnă să nu mai depindă de petrolul arab, găsind pe plan intern surse alternative de energie, de producţie proprie. 
Pentru noi, 
ar însemna ca firmele româneşti să producă o cantitate de energie primară care să asigure necesarul intern. 

Să vedem care ar fi situaţia cu gazele naturale

La producţia de gaze naturale, citim că Romgaz declară că nu poate trece la exploatarea intensivă a gazelor neconvenţionale din lipsă de fonduri.
În Polonia, guvernul a condiţionat acordarea de licenţe pentru exploatarea gazelor lor de şist de asocierea cu firme poloneze de stat, prevăzând de asemenea o impozitare masivă a profiturilor obţinute de companiile străine prin exploatarea gazelor poloneze (s-a vorbit iniţial de o impozitare de 80%, acum se pare că impozitul s-a redus la 50%).