Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!

Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m³/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m³ gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m³ /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.

Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.

Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.

Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.

Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.

Circuit turistic pe lacurile Floreasca si Tei din Capitala, cu fonduri europene

Circuit turistic pe nişte bălţi împuţite?

Cum era înainte?

Ştrandurile din jurul lacurilor Bucureştiului aveau o îndelungată tradiţie. Erau Ştrandul Floreasca 1, Floreasca 2, ştrandul MAI, ştrandul Snagov, ştrandul Străuleşti, ştrandul Griviţa, ştrandul Băneasa, ştrandul Bordei, ştrandul Tei, ştrandul Telefoanelor,  (cum era denumit în popor), ştrandul MApN şi alte ştranduri mai mici. Vaporaşe asigurau traversarea. Toată lumea înota în lacuri. Copiii sau cei care nu ştiau să înoate aveau bazine cu apă mică amenajate pe marginea lacurilor, tot cu apă din lac, cu care comunicau liber, despărţitura fiind permeabilă pentru apă. Apa adâncă era semnalizată cu geamanduri şi erau bărci cu salvatori care asigurau asistenţă înotătorilor. Erau plaje mari, cu nisip, dar şi zone umbrite de copaci. Erau şi terenuri de volei, ori se putea juca volei pe iarbă, în cerc, la umbra copacilor. Se puteau închiria bărci sau hidrobiciclete, iar pe maluri, în incintele ştrandurilor erau braserii sau chioşcuri unde se putea mânca sau de unde se puteau cumpăra băuturi răcoritoare sau bere (la restaurant şi vin, desigur, la masa). Nu se făcea comerţ ambulant şi nu erau magazine sau chioşcuri care să vândă lucruri fără legătură cu activitatea de ştrand.  Erau însă  fântâni ţâşnitoare, de unde oricine putea să bea apă potabilă. Nu se făceau grătare pe cont propriu. Intrarea la ştrand era contra unei sume foarte modeste, aşa că orice copil, tânăr sau pensionar putea să aibă acces fără probleme.

Ștrand de „pe timpuri”

Ce vedem acum?

O baltă împuţită, pe malurile căreia numeroase pancarte avertizează că scăldatul e interzis, apa fiind contaminată. Ştrandurile sunt abandonate, oferind imagini dezolante. Pe malurile lacurilor, însă a proliferat construirea de case particulare. Există o legătură între aceste fenomene? La prima vedere nu, dar de fapt , da!
Nu v-aţi mirat de abundenţa anunţurilor de pe stâlpii din Bucureşti pentru forarea de puţuri de mare adâncime? Multe anunţuri înseamnă şi că există mulţi clienţi. Sau, cel puţin, au fost... De ce vor aceştia să aibă puţuri de mare adâncime? Doar ca să aibă apă potabilă? Un inginer instalator m-a lămurit: păi, ca să deverseze apa uzată ce merge de obicei la canalizare, în apa freatică! Cum aşa? Păi, cei care îşi fac vile în zone fără canalizare nu doresc să finanţeze o reţea de canalizare în zona lor. Pentru autorizaţie, declară că îşi vor face haznale vidanjabile, şi chiar îşi fac. Numai că vidanja nu va poposi niciodată acolo! De ce? E simplu: un puţ forat în fundul haznalei asigură deversarea ei în apa freatică!
Ce contează că asta e un act criminal, care distruge iremediabil apa freatică ? Ce contează că am ajuns ţara cu apele cele mai poluate din Europa? Reţeta e valabilă şi pe la ţară, pe acolo pe unde noii îmbogăţiţi îşi fac case de vacanţă cu tot comfortul. Nimeni nu îi controlează, nimeni nu pedepseşte cu ani grei de puşcărie astfel de fapte, aşa cum ar fi normal şi cum se întâmplă în alte ţări. Dacă cineva vrea să facă, de exemplu, o grădiniţă sau o şcoală la ţară declară că va folosi apă potabilă îmbuteliată, pentru că se ştie din start că apa din fântânile satului sau din puţurile ce s-ar fora nu e potabilă! (Că lumea o bea, asta e altceva, nimeni nu a făcut analiza, dacă sătenii se îmbolnăvesc...n-au avut noroc!).
Dar există şi varianta grosieră, adică deversarea  a conductei direct  în lac. Ce contează că ţi-ai făcut casă pe malul lacului ca să ai un mediu înconjurător sănătos? Tot ce contează e că nu mai plătesc vidanjarea! Şi am şi impresia că sunt jmecher!
Iată ce zoaie se scurge în lac şi de ce e interzis înotul în lac:

Iată ce a rămas acum din ştrandurile de altă dată:

Ce se va face acum, cu bani europeni?

"Piste pentru biciclete cu o lungime de 4.410 m, un loc de joacă pentru copii , cinci posturi de salvamar, o sală polifuncţională cu  o capacitate de 360 de locuri, precum si două amfiteatre cu cate 240 de locuri fiecare.

De asemenea, circuitul turistic va include şase debarcadere, cinci platforme pentru activităţi culturale şi de agrement, 12 debarcadere pentru ambarcaţiuni mici de agrement şi ambarcaţiuni turistice, trei pavilioane pentru activităţi culturale şi agrement si trei piscine destinate agrementului."

Ce observăm? Nu se intenţionează igienizarea lacurilor, pentru a le face utilizabile pentru înot! 

Nici un cuvânt despre asanarea lacurilor. Ele nu vor redeveni propice pentru înot, aşa cum ar fi normal!
Puzderia de ştranduri de altădată va fi înlocuită cu doar trei piscine, realizate pe o insulă artificială, deci prin micşorarea suprafeţei de lac. Majoritatea activităţilor de agrement s-ar desfăşura la suprafaţa apei, în bărci sau hidrobiciclete, pe care doritorii de agrement le vor conduce pe balta pestilenţială infestată cu materii fecale. Halal agrement! Nici vorbă de scăldat din barcă. Ce te faci, însă, dacă cineva cade în mod accidental în apă? Sigur, vor fi nişte posturi de salvamar, care - sperăm- îi vor salva de la înec pe nefericiţi. Dar de infecţie cine îi va salva? Salvatorii vor fi şi ei în pericol...

Să nu uităm faimoasa telegondolă!

"Traseul telegondolei este gândit să înceapă de la Lebăda şi să se termine în Herăstrău trecând peste lacurile Pantelimon, Plumbuita, Dobroieşti, Fundeni, Tei şi Floreasca."

Da, asta e ceva mai departe de balta împuţită. De departe, se va vedea doar culoarea dubioasă. 
Dar plaja pe malul lacului? Dar inotul în lac? 

---------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele.