Avem sau nu mai avem gaze de sist

Chevron îl contrazice pe Victor Ponta

Domnul Prim Ministru a anunţat duminică seara faptul că

 " România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are"

Deja unii erau dezamăgiţi. Era mai bine să fi avut aceste resurse; ca să le putem exploata noi, mai târziu, când se vor pune la punct alte tehnologii, care să nu distrugă mediul şi când vom avea posibilitatea să exploatăm noi, în folosul nostru propriile resurse , nu să le dăm altora ca să aşteptăm să primim în schimb un "bacşiş". Chiar dacă vor face asta copiii noştri şi nu noi. Doar trebuie să le lăsăm şi copiilor noştri câte ceva, nu?

Alţii se bucurau, la gândul că vom asista la retragerea companiilor străine care forează la adâncimi mari (3-4 km adâncime şi 2 km pe orizontală, pe sub pământ)) şi folosesc tehnologii toxice şi cancerigene pentru fracturare a rocilor pentru extragerea petrolului şi a gazelor din straturile de şisturi. Şi că nu-şi vor vedea rezervele vitale de apă epuizate prin consumul de 10000-15000 metri cubi de apă pentru fiecare puţ şi pentru fiecare fracturare.

Unii, care au fost puţin mai ateni la afirmaţia premierului, au putut observa două lucruri:

• premierul s-a referit doar la rezultatele prospectărilor unei singure companii, Chevron, pe o zonă restrânsă, în timp ce 75% din teritoriul ţării noastre este concesionat unei multitudini de companii străine , (între care şi celebra Gazprom- care a primit un milion de hectare prin intermediul Niş) care nu şi-au publicat rezultatele prospecţiunilor.
• de fapt compania Chevron nu dăduse un rezultat final al acelor prospeciuni. De atfel, chiar premierul spusese: " se pare..".

Luni, compania Chevron a declarat că nu a terminat analizarea potenţialului rezervelor de gaze de şist din România. 

"Chevron analizează datele adunate în timpul operaţiilor de forare şi analiză seismică pentru a stabili potenţialul resurselor naturale regăsite în formaţiunile de şist"

Înţelegem de aici că există resurse naturale în formaţiunile de şist , ceea ce se ştia de faprt dinainte, doar că trebuie văzut la ce adâncimi se găsesc ele , în ce formaţiuni geologice şi ce costuri implică extragerea lor (se ştie că sondele sunt cu atît mai scumpe cu cât se forează la adâncimi mai mari),

Ar mai fi o discuţie privind cantitatea acestor hidrocarburi de şist (gaze şi petrol).

Administraţia americană pentru informaţie în domeniul energiei (EIA) a estimat că am avea cantităţi mari din aceste resurse. Între estimare şi realitate este desigur o distanţă mare, altfel n-ar mai face nimeni prospecţiuni. 

Există deja precedentul Poloniei, despre care estimările americane spuneau că dispune de resurse uriaşe, dar rezultatele estimărilor specialiştilor polonezi au arătat că rezervele reale ar fi doar o treime din cele estimate de către americani.

Oricum, nimeni nu poate "stoarce" toate hidrocarburile conţinute în roci. Aşa că rezervele teoretice sunt una , iar cantitatea scoasă la suprafaţă e cu totul altceva. Oricâte substanţe chimice s-ar introduce împreună cu apa şi cu nisipul sub presiune, oricât s-ar distruge ("fractura") rocile prin "miniexplozii", tot nu se poate extrage decât circa 20% din hidrocoarburile dispersate în interiorul rocilor. Acesta este şi motivul pentru care se folosesc atât de multe sonde pentru fracturarea hidraulică. 

Câmp de sonde lângă Dallas, în SUA.
Sursă : J. David Hugues.

             (În paranteză fie spus, statistica din SUA arată că la 10% dintre sondele de acest tip se   produc defecţiuni- explozii-, ca urmare a presiunilor foarte mari folosite). 

Pentru că producţia unei sonde scade vertiginos după 4-5 ani, (timp în care s-a repetat fracturarea rocilor în toate direcţiile şi la mai multe adâncimi), aşa că se fac alte şi alte foraje , în vecinătatea celor deja epuizate. Uneori producţia sondei scade după numai 2-3 luni! În SUA s-a ajuns la mii de sonde. Şi deja nu prea mai au unde să se extindă, mai ales că în multe state americane s-a interzis deja fracturarea hidraulică, în urma gravelor poluări ale mediului. 

Astfel încât estimările ar trebui în principiu înmulţite cu 0,2. 

Adică am avea rezerve, dar ele se vor epuiza mult mai repede decât am crede.

 Dar premierul ştie, desigur, ce vorbeşte.

Se pare că România nu  dispune de gaze de şist. Pentru că le-a dat!

Candidaţii la Presedintie despre gazele de sist si Rosia Montana

Candidaţii la funcţia de preşedinte despre gazele de şist şi aurul cu cianuri

În Germania , guvernul a făcut un proiect de lege cotra fracturării hidraulice - metoda folosită petru gaze şi petrol de şist.
La noi, care este oare poziţia candidaţilor la funcţia de preşedinte faţă de problemele care îi înspăimântă pe români: extragerea gazelor de şist prin fracturare hidraulică (singura tehnologie folosită la ora actuală) şi extrageera aurului cu cianuri?
(În privinţa extragerii aurului se vorbeşte în primul rând de Roşia Montană, dar de fapt există şi alte concesiuni în care se preconizează extragerea aurului tot cu cianuri şi despre care nu se vorbeşte! Politicienii se referă doar la Roşia Montană, evitând cu grijă să amintească de celelalte exploatări aurifere de la noi).

Să vedem ce au declarat principalii candidaţi despre aceste subiecte:

	gaze de şist	Roşia Montană
Victor Ponta Victor Viorel Ponta	Eu sunt pentru exploatare, cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu.  România trebuie să aibă, în patru-cinci ani, resurse de gaze nu doar pentru ea, ci şi pentru Republica Moldova“	în primă instanţă a declarat că, în calitatea de deputat, este împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier îl susţine, invocând crearea de locuri de muncă.0  „Ce mă deranjează cel mai tare sunt cei care îşi schimbă opiniile: ba sunt pentru Roşia Montană, ba sunt împotrivă!“(sic!).
Klaus Iohannis Klaus Werner Johannis	„Explorarea e bine să fie făcută, pentru că e vorba de resursele ţării şi trebuie să ştim ce avem. Pe de altă parte, exploatarea trebuie să mai aştepte“. “Cu exploatarea trebuie să o luăm un pic mai încet, pentru că vorbim de o tehnologie care nu este nouă. Exploatarea putem să o abordăm atunci când avem o tehnologie care să garanteze siguranța cetățenilor și a mediului” (august 2014)	„Este o privatizare ratată.  Nu poţi să-ţi baţi joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu“, „Trebuie să căutăm tehnologii  care sunt nepoluante, care nu pun în pericol regiuni întregi. Dacă nu există aceste tehnologii, trebuie să avem curajul să spunem că aşteptăm. Cum am stat atâţia ani, mai putem sta“
Monica Macovei	„Tehnic, încă nu am înţeles pericolul atunci când faci fractura hidraulică, ce alte substanţe mai intră în sol, dar mă documentez. Mai am nevoie de expertiză. Mă gândesc de mulţi ani la o soluţie. Oamenii din acea ţară, plus proprietarul, trebuie să beneficieze din acest profit.  Dar mă refer strict la exploatarea care este în siguranţă pentru oameni. Nu vreau să le spun oamenilor să-şi dea viaţa pe bani“	„S-au făcut multe ilegalităţi.  N-am o problemă cu exploatarea resurselor de subsol în sine. Singur, ştim că aurul nu se duce la BNR. Problema este să-l exploatezi fără să pui viaţa oamenilor în pericol. Nimic nu e mai presus decât viaţa“.
Cristian Diaconescu (Între timp s-a retras)		Nu sunt împotriva acestor proiecte, dar este clar că aceste proiecte trebuie explicate.
Elena Udrea	Ştiu că aici, în Bihor, chiar la Băile Felix, există o problemă legată de exploatarea gazelor de şist, care ar putea compromite izvoarele de apă termală. Sunt categoric împotrivă. Dacă lucrul acesta este real, sunt împotriva acestor exploatări’, a declarat, într-o conferinţă de presă, Elena Udrea. Orice folosire a resurselor naturale care poate da României un avantaj, în acest moment dificil, din punct de vedere economic, este binevenită, însă nu cu preţul afectării mediului.	Nu ştiu să se fi pronunţat

Campania pentru alegeri prezidenţiale este abia la început, aşa că avem timp să mai auzim opinii ale candidaţilor pe aceste subiecte (şi pe alte subiecte de maxim interes).
Ca un detaliu, ar fi bine să ştim cum se scrie exact numele candidatului de la Sibiu: Johannis sau Iohannis? 

Până atunci, să vedem ce se întâmplă în ţară.

Guvernul României a aprobat firmei East West Petroleum asociată cu Gazprom extragerea de gaze de şist de pe 1 000 000 de hectare din vestul ţării.

De exemplu, în noiembrie 2013 Guvernul Ponta a aprobat exploatarea gazelor de şist în perimetrul Băile Felix, Biled şi Periam. 

Concesiunie East-West Petroleum în România
conform prezentării oficiale a firmei

Executivul a aprobat acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul 3 Băile Felix , dar şi la Tria, în judeţul Bihor. 

Concesiunea a fost dată companiei  East West Petroleum Corporation, o companie canadiană . 

East West Petroleum Company (înfiinţată în 2010) a achiziţionat tehnologie şi a primit patru blocuri de exploatare acoperind 1 000 000  de hectare  (un milion de hectare) în bazinul de vest al României. 

Aceste mari blocuri se găsesc într-o regiune cu resurse de petrol şi gaz dovedite şi au un potenţial convenţional şi neconvenţional semnificativ- după cum se spune în documentele oficiale ale companiei.

În România, societatea e asociată cu Naftna Industrija Srbije ("NIS"), controlată de Gazprom şi care deţine 85% din afacere. Putem spue deci că beneficiarul concesiunii este Gazprom, în asociere cu această companie recent înfiinţată: East West Petroleum .

Activitatea de prospectare seismică a fost desfăşurată pentru început în perimetrele Băile Felix, Periam şi Biled ( EX – 8 Biled și EX – 7 Periam), EX-2 Tria şi continuă cu 12 sonde de foraj aflate în curs de începere a activităţii. 

Alte 12 sonde vor urma în curând, pentru că extragerea gazelor de şist este o idustrie extensivă. Producţia fiecărei sonde scade rapid şi sunt necesare mereu alte sonde prin care să se fractureze rocile, pentru a se scoate alte cantităţi de gaz.

EX-11 Buziaş, EX-6 Curtici, EX-4 Tulca şi EX-9 Păuliş sunt şi ele pe lista aprobată pentru explorarea zăcămintelor la mari adâncimi (deci neconvenţionale, mai numite şi gaze de şist) şi exploatarea până la epuizarea resurselor.

Desigur, asta nu înseamnă nici un fel de independenţă energetică pentru România, ci înseamnă doar că România nu mai posedă acele resurse, pe care le-a cedat firmelor canadiene, americane, ruseşti sau de aiurea , pentru ca acestea să facă ce vor vrea cu ele. 

În privinţa rezervelor (foste româneşti) de petrol, Gazprom a anunţat deja care este planul: va construi o conductă  de la Craiova până la rafinăria lor din Serbia, unde va rafina petrolul, apoi îl va trimite spre vânzare la benzinăriile de la noi (intenţionând să achiziţioneze încă un mare număr de benzinării- se pare că vor cumpăra 100 de benzinării de la Petrom). 

În privinţa gazelor de şist, tot cam aşa: South Stream va trece prin Bulgaria, Serbia (care nu este în UE - dar ce dacă?) şi prin Ungaria, apoi în Austria.  Dacă se vor exploata gaze de şist la noi, vor putea ajunge uşor la gazoductul care ocoleşte frontiera României spre   a ajunge la ţările care au ales să-şi protejeze mediul şi cetăţenii , dar care vor beneficia de gazele de la noi, extrase, desigur prin fracturare hidraulică. 
Nimeni nu ne va întreba pe noi nimic. Nici unde să fie trimis gazul şi nici la ce preţ să se vândă. Doar nu va mai fi al nostru!
Iar România îşi va asigura necesarul din resursele din Marea Neagră - exploatate de Exxon Mobile în cooperare cu OMV Petrom.  (Conform spuselor preşedintelui Băsescu).
Prin urmare, nu va mai avea nevoie de gazele de şist, care vor fi trimise direct spre Vest, prin South Stream. Extrem de convenabil pentru Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franţa (Care îşi vor păstra propriile resurse şi natura curată)  dar şi pentru Gazprom, care va vinde gazele.   
Ce câştigăm noi de aici? 
Bacşişul mizer de 3,5% (pe care n-ai îndrăzni să-l oferi unui chelner) şi poluarea masivă a mediului înconjurător, epuizarea resurselor de apă, distrugerea şoselelor cu traficul greu intens şi cutremure în serie, malformaţii congenitale şi cancer.

Chevron a terminat explorarea. Urmează analizarea rezultatelor şi trecerea la exploatarea gazelor de şist.

Chevron a forat la 650m de satul Siliştea şi 950m de  Pungeşti o sondă cu adâncimea de 3000m. 
După analizarea datelor strânse timp de două luni, Chevron va trece la exploatare.
Chevron mai are avize de mediu în judeţul Vaslui  petru explorarea gazelor de şist la Păltiniş-Băceşti, Popeni-Găgeşti şi Puieşti (unde are şi autorizaţie de construire a unei sonde).
Protestele localnicilor au întârziat lucrările de la Pungeşti cu doar o lună şi jumătate. 

********************************************************

20.09.2016

Am fost apărați în această ultimă perioadă de scăderea prețului petrolului pe plan mondial, pentru că extragerea gazelor de șist se face cu mai mulți bani decât extragerea petrolului prin metonde convenționale și în condițiile în care prețul de vânzare este scăzut, extragerea prin fracturare hidraulică este nerentabilă. Dar firmele strîine așteaptă ca prețul petrolului să crească peste 50 de dolari barilul și atunci vor trece la otrăvirea apelor freatice din România, că tot au concesiuni peste tot!

Părintele protopop Vasile Lăiu şi gazele de şist

”Români, nu vă mai alegeți conducători care nu-și iubesc țara!“

Petre Țuțea.

Ce fel de gaze exploatează Rompetrol la Fitionesti?

Ce fel de gaze se scot prin foraje la 4200m

Rompetrol extrage gaze de şist pe şest?

Gazele de şist sunt tot gaze naturale (gaz metan), singura diferenţă fiind metoda de extragere.

Aguinda contra Chevron

Compania Chevron condamnată la despăgubiri uriaşe pentru poluarea mediului 

Polonezii contra gazelor de şist

Lupta fără sfârşit a sătenilor polonezi contra unui gigant al gazelor de şist

Acum un an, ei credeau că au obţinut victoria împotriva companiei americane Chevron.
Însă în luna iunie, bătălia a reînceput şi se desfăşoară zi şi noapte.
După cum relatează ziarul francez Liberation, ţăranii polonezi din Rogow şi Zurawlow au dus o luptă crâncenă timp de un an contra firmei Chevron.