Aurul de la Rovina si Colnic a fost dat indienilor

Am dat pe gratis aurul și cuprul de la Rovina, împreună cu 90 de kilometri pătrați de terenuri agricole, pășuni și păduri. 

Firma Euro Sun Mining, cu sediul în Canada a anunțat rezultate complete de testare metalurgică pentru Proiectul Rovina Valley din Romania:

• 81.5% AUR ȘI 88.6% CUPRU LA MINA COLNIC 
• 73.2% AUR ȘI  94.7% CUPRU LA MINA  ROVINA 

La Toronto, pe 19 septembrie 2018 firma Euro Sun Mining Inc.  anunțat rezultatele unui cuprinzător plan pilot de testare condus de către Eriez Manufacturing și de către facilitățile sale din Statele Unite.

Eșantioanele studiate constau din aproximativ 3.000 kg pe eșantion, reprezentând domeniile geografice principale din mina Colnic și mina Rovina selectate sub îndrumarea SRK Consulting. 

Eșantioanele au fost  sfărâmate, măcinate și supuse unei flotări de coloană. 

Măcinișul primar pentru mostrele   Met 42 și Met 44 (Colnic) a fost de 80% la peste 75 microni.

Măcinișul primar pentru mostra   Met 43  (Rovina) a fost de 80% la peste 53 microni.

Concentratul de măciniș mai grosier  a fost re-măcinat până la 80% trecând la 13,8 microni și spălat într-un circuit de spălare în coloană, pentru a produce concentratul final. 

Eșantioanele de concentrat de la  Met 42 și Met 44 au fost spălate folosind un aranjament cu coloană cu circuit închis în 3 etape. Concentratul din proba Met  43 a fost spălat folosind un dispozitiv deschis cu două etape. 

Rezultatele au arătat o recuperare medie a aurului la mina Colnic de 81,5%, iar recuperările de cupru au fost de 88,6%, în timp ce recuperarea medie a aurului din mina Rovina a fost de 73,2%, iar recuperările de cupru au fost în medie 94,7%, toate fără utilizarea cianurii oriunde în circuitul de flotare. 

(Asta nu garantează că nu se vor folosi și cianuri pentru stoarcerea întregii cantități de aur, în final-n.n.) 

Minele de cupru produc doua tipuri de minereu: minereu de cupru oxidic șiminereu de cupru sulfuric.Cupru produs din minereu de cupru oxidic este transformat în produsul finit la mina printr-un procescunoscut sub numele leșiere.Minereul de cupru sulfuric, pe de altă parte, este mai întâi transformat într-un produs intermediar cunoscut sub numele de concentrat de cupru , care este la rândul său, transformat în produsul finit printr-un proces de topire și un proces de rafinare. Operatorul de la o mina de cupru poate alege fie să efectuezeaceasta topire / rafinare aproape ,de obicei, la mina, (uz captiv)(the"custom market"), sau poate vinde concentrat de cupru unui smelter/refiner independent.

(conf. Metoologiei e stabilire a valorii reale a concentratului de cupru, întocmită de Vasile Leniuc)

Un concentrat de cupru (de obicei de provenienta din calcopirita : CuFeS2) are urmatoarea structurare  

 Altele includ si Au 2-40 g/DMT si Ag 30-200 g/DMT,de ex

Cei mai mulți  producători de cupru sunt producători "integrați ": concentrează și rafinează minereu de cupru sulfuric, iar apoi vând produsul finit sub forma de țeavă , sârmă sau alte aplicații.

(Nu mai e cazul României, care nu mai e în stare să facă așa ceva-n.n.)

O minoritate de  producători, cu toate acestea,vând concentratul de cupru la topitoriile/rafinăriile independente, care, la rândul lor revând produsul finit ("Piața personalizata")

. Unele dintre concentratele producătorilorintegrati sunt, de asemenea, vândute pe piata libera.

Scott Moore, CEO al Euro Sun, spune: "Suntem foarte bucurosi sa vedem rezultatele testelor efectuate de către Eriez. Procentele de recuperările de aur și de cupru, precum și concentrațiile  finale de cupru concentrat confirmă rezultatele excelente înregistrate în testele la scară mai mică desfășurate în aprilie 2017 și care acum au fost reproduse într-un program de tstudiu  de fezabilitate "

Euro Sun confirmă faptul că Ministerul Finanțelor (din România) a întocmit  Nota fundamentală privind ratificarea licenței miniere pentru Proiectul Văii Rovinei, lăsând Ministerul Justiției să completeze dosarul înainte de prezentarea în ședința de Guvern pentru semnarea de către Primul Ministru. Agenția Națională pentru Resurse Minerale continuă să asiste Ministerul Justiției în asigurarea exhaustivității dosarului și a adecvării la legislație pentru aprobarea finală.

Viorica Dăncilă a semnat ratificarea permisului de exploatare în ședința de guvern din 9 noiembrie 2018. Este pentru prima dată când statul român nu va mai deține nici un procent din  exploatare .

Indianul Stan Bharti a devenit în anul 2016 principalul investitor în firma Carpathian Gold, schimbând numele firmei în Euro Sun Mining. Licența acordată de statul român pentru Valea Rovinei este către SAMAX România srl (companie deținută 100% de Euro Sun Mining). 

Evaluarea economică preliminară (PEA) în 2010 a subliniat un proiect robust, cu o producție medie anuală de aur de 196.000 uncii pe parcursul a 19 ani, cu primii cinci ani de producție în medie de 238.000 uncii anual. În plus, PEA a indicat că proiectul Valea Rovinei ar produce 49,4 milioane de lire sterline pe an. Compania se bazează pe o rată de producție de aproximativ 45.000 de tone pe zi. Studiul de fezabilitate va evalua o abordare scalabilă, pe etape, care vizează zone mai mari din depozit.

 Etapele vor începe cu exploatarea depozitului Câlnic, cu o cantitate inițială de aproximativ 15.000 – 25.000 tone pe zi. Compania consideră că această abordare progresivă gestionează mai bine costurile de capital în avans și diminuează riscul proiectului și se anticipează că va furniza o economie îmbunătățită față de PEA din 2010. 

Perimetrul Rovina include trei zăcăminte de aur și cupru, amplasate în patrulaterul aurifer din Apuseni, la 50 de kilometri de Roșia Montană.

Rezultatele testelor:

La zăcământul Colnic

Met 42 Figura 1

Recuperarea cuprului din concentratul final: 82,8%

Recuperarea aurului din concentratul final: 77,6%

Gradul de concentrare: 22,17% Cupru și 109,2 g/t conținut de aur. 

Met 44: Figura 2

Recuperarea cuprului din concentratul final: 94,3%

Recuperarea aurului din concentratul final: 85,5%

Gradul de concentrare: 22,21% cupru și 83 g/t conținut de aur. 

La zăcământul Rovina

Met 43 Figura 3

Recuperarea cuprului din concentratul final: 94,7%

Recuperarea aurului din concentratul final: 73,2%

Gradul de concentrare: 20,88% Cupru și 11,8 g/t conținut de aur. 

Despre Euro Sun Mining Inc.

Euro Sun este o companie minieră listată la Bursa de Valori din Toronto, axată pe explorarea și dezvoltarea proiectului său de aur și cupru din Valea Rovinei, aflat la 100%, situat în vestul României, care găzduiește cea de-a doua cea mai mare depozitare de aur din Europa.
(datele de mai sus sunt preluate de pe site-ul eurosunminning).

De pe reuters.com /finance aflăm :

Euro Sun Mining Inc, fostă Carpathian Gold Inc, este o companie cu activitate în domeniul explorării și dezvoltării minerale din Canada.
Compania se concentrează pe explorarea aurului și a cuprului pe proprietatea sa din România. Compania, prin filialele sale, se concentrează pe explorarea și dezvoltarea pe Valea Rovinei, proiectul Au-Cu din România.

Proiectul companiei este situat la aproximativ 20 de kilometri de proiectul de aur Certej aparținând firmei Eldorado Gold. 

Proiectul Rovina Valley al Companiei constă în aproximativ trei sisteme de porfir de cupru și aur,  Rovina, Colnic și Cireșata. 

Zăcământul Colnic este situat la aproximativ 2,5 km  la sud de zăcământul Rovina, iar zăcământul Cireșata este la aproximativ patru kilometri sud de zăcământul  Colnic. 

Compania deține proiectul Valea Rovinei printr-o licență de explorare, care acoperă un total de aproximativ 90 de kilometri pătrați. 

 Cei de la miningwatch scriau în 2017 că viitoarea mină ar fi o replică a exploatării de la Roșia Poieni, faimoasă pentru imensul iaz de decantare care a înecat turnul bisericii în steril.

Proiectul de hotărâre de guvern a fost scris de ANRM, agenția guvernamentală care gestionează resursele minerale. Aceeași instituție a acordat în trecut și controversatele licențe pentru Roșia Montană sau Certej. Și atunci ca și acum, toate studiile care analizează oportunitatea și riscurile viitoarei mine sunt ținute sub cheie și poartă pecetea de “secret de serviciu”.

Canadienii de la Euro Sun Mining (foștii Carpathian Gold), cei care dețin proiectul minier Rovina printr-un lung șir de subsidiare, nu au publicat detalii despre viitoarea tehnologie de exploatare, despre riscurile prevăzute sau despre ce se va întâmpla cu mediul înconjurător acolo. 

Mina de la Rovina ar genera un adevărat dezastru ecologic în Munții Apuseni datorită amplorii sale. 

27.678 km² ar fi ocupați de cariere de suprafață și deșeuri miniere, lângă orașul Brad. Cu toate acestea, statul român ascunde informații detaliate privind proiectul minier chiar de cetățenii pe care ar trebui să îi reprezinte.

În schimb, derulează negocieri cu o companie obscură de minerit al cărui trecut vorbește de la sine. Activitatea minieră a Carpathian Gold a început în Brazilia, dar la scurt timp Agenția de Mediu locală le-a suspendat licența. Aflată la un un pas de faliment, compania a scăpat ca prin urechile acului datorită acordului de asociere cu statul român pentru mina Rovina. În iunie 2015, în decurs de două zile, acțiunile Carpathian Gold au crescut cu 200%.  

Pe 28 mai 2015 – Mining Watch România și Campania Salvați Roșia Montană condamnau Guvernul României pentru acordarea licenței de exploatare a cuprului și aurului pentru zăcământul Rovina. Strategia de transformare a Munților Apuseni într-o imensă carieră de suprafață avansează vertiginos prin licența primită de Carpathian Gold pentru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta (și guvernele ulterioare, culminând cu guvernul Dăncilă) au permis  demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieșit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, în toamna anului 2013. Potrivit fostului director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puțin de 2.900 de hectare de deșeuri”.

Prezentul proiect propune exploatarea în imense cariere de suprafață a 120 tone de aur și 100.000 de tone de cupru. Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere –  cu diametre de 500 și 600 de metri și adâncimi între 300 și 400 de metri, depășind chiar și proiectul Roșia Montană. 

În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, pășuni și pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina și Merișor ce aparțin comunelor Criscior și Bucureșci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roșia Montană, la 17 km de concesiunea minieră Certej, dată firmei canadiene Eldorado Gold  și la doar 7 km de Brad, oraș ce numără 13.900 de locuitori.

Pe site ul Euro Sun apare această schiță sumară:

Cât a pierdut statul român e data asta?

Circa 204 tone de aur și peste 635.000 tone de cupru de la Rovina. 
Rezerve estimate la 5 miliarde de dolari. (Din care ni s-ar da și nouă un „bacșiș”de circa 6% pentru aur și 5% pentru cupru, adică mai puțin decât se dă chelnerului la restaurant. Doar că la restaurant se plătește și consumația, nu numai bacșișul. Cele mai optimiste estimări apreciază că România ar primi circa 15 milioane de dolari pe an. Adică mult, mult mai puțin decât banii pe care ni i-ar da gratuit Uniunea Europeană, cu condiția să prezentăm niște proiecte cum trebuie și să le și executăm pe teren....)... Asta înseamnă că 94% din aurul și al copiilor noștri și 95% din cuprul României au fost date pe gratis unei firme obscure. 
Și se mai pierd 90 de kilometri pătrați de terenuri agricole, pășuni și păduri, în zonă protejată. 
Ce ne va rămâne nouă? Uriașa cantitate e deșeuri , care va compromite pentru totdeauna acea zonă. Și va constitui un enorm pericol pentru localitățile învecinate. 

_______________________________________________________
Update 09.03.2024
Aflăm din publicația Adevărul:
Cică:
„Bucureștenii din Ardeal, cuprinși de goana după aur. Satele sărace stau pe un mare zăcământ aurifer” - e titlul din „Adevărul”
Citatele din articol sunt arătate în continuare între ghilimele.

„Zăcământul de la Rovina a fost identificat în anul 1973 și cercetat în deceniile următoare de geologii de la IPEG (Întreprinderea de prospecţiuni şi exploatări geologice din Deva)”- deci ai noștri au cercetat zeci de ani acest zăcământ. .
„Prin anul 2000 s-a conturat volumul de rezerve al zăcământului,” - abia atunci? 
 „iar cinci ani mai tâziu, o societate (SAMAX) a obținut licența de explorare în perimetrul minier Rovina – Colnic – Valea Gârzii.”- adică de ce li s-a dat lor zăcământul? 

„Din noiembrie 2018, compania canadiană Euro Sun deţine un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani, pentru perimetrul de pe valea Rovinei, situat în judeţul Hunedoara, pe o suprafaţă de peste 27 de kilometri patraţi.”- deci d-na Dăncilă le-a dat lor pur și simplu zăcământul??

„Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, arăta compania Euro Sun, în prezentarea proiectului. - și uite cum guvernul nostru face cadouri de sute de tone de aur și sute de mii de tone de cupru! 
În continuare ni se spune ce a anunțat firma Euro Sun că va face.
„

În 2022, Euro Sun a anuțat că a finalizat studiul de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur-Cupru din Valea Rovinei, o etapă înaintea începerii carierelor de suprafaţă Colnic şi Rovina, urmate de înfiinţarea unei exploatări subterane, la Valea Gârzii – Cireşata. De aici, anual, ar urma să fie extrase peste 2,3 tone de aur şi circa 9.000 de tone de cupru, în 17,2 ani de exploatare.”

„Conform proiectului prezentat în 2018, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la cinci miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător, respectiv de 6 la sută pentru aurul produs şi 5 la sută pentru cupru. (adică mai puțin decât se lasă bacșiș la restaurant! Numai că la restaurant se plătește și consumația! )

„Proiectul de la Rovina a fost contestat de mai multe organizații de mediu, care au obținut, la sfârșitul anului 2022, suspendarea în instanță a avizului de mediu necesar eleborării Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zonei industriale de pe Valea Rovinei.”
Localnicii au început să -și dea seama cam în ce constă acest proiect, chiar dacă nu realizează amploarea lui.
Deja ei au fost lăsați de izbeliște de autoritățile statului nostru. Aflăm că acolo nu e semnal de telefonie, nu e internet. Cum stăm cu faimoasa digitalizare? Aflăm de asemenea că nu pot măcar să cheme Ambulanța sau Poliția la nevoie și rețeaua de electricitate care frecvent! Iar proiectul minier urmează să le desființeze și drumul de acces pe valea Rovinei! 
Au exemplul minei de cupru abandonate la Valea Arsului, la câțiva kilometri de Rovina. Acolo au rămas dealuri de steril inutilizabile. Și gropi uriașe , hăuri în care nu crește nici iarba. De 24 de ani. 
Cu chiu cu vai se construiește un drum dinspre Hunedoara. Dar..încă nu e gata.
Modernizarea drumului de 6 km ar urma să se termine în 2025...

Deci, să recapitulăm.
Guvernul „nostru” a dat gratis rezervele de cupru și de aur unei firme străine.
Această firmă nu a binevoit să ne comunice ce procedeu va folosi ca să extragă aurul și cuprul, cum va arăta zona în timpul exploatării și cum o vor lăsa după ce își vor lua aurul și cuprul și vor pleca.
Și bieții oameni din satele acelea, urmașii lui Horea, Cloșca și Crișan, ce vor face fără pășuni și livezi, fără posibilitatea de a aduce turiști, fără mijloc de existență în mijlocul unui peisaj lunar? Vor fi și cianuri? Nu se știe nimic! 
Mai e țara noastră acolo? 

RMGC urmărită pentru spălare de bani

Compania RMGC ce vrea să extragă aurul nostru de la Roşia Montană e acuzată de spălare de bani

Procurorii români au deschis o anchetă asupra companiei Roşia Montană Gold Corporation pentru spălare de bani şi evaziune fisclă- conform anunţului existent pe site- ul RISE Project.

RMGC a vărsat peste un milion de lei (300 000$) societăţii Kadok Interprest SRL, firmă despre care procurorii  spun că este o societate fantomă utilizată de o reţea criminală organizată din oraşul Ploieşti. 

Potrivit bilanţului oficial, RMGC a avut încasări anul trecut de numai 393.000 de lei – adică de trei ori mai mici decât suma pe care a plătit-o firmei Kadok Interprest din Ploieşti. Mai mult, în 2012, corporaţia RMGC a înregistrat pierderi de 111,5 milioane de lei.

Conform ştirilor din presă, (daily business) în acest dosar a fost arestat consilierul Secretariatului General al Guvernului Marcel Păvăleanu, fiind citată pentru complicitate şi firma Trans Expedition Feroviar, una dintre firmele GFR (Grupul Feroviar Român), cercetările vizând în total 43 de societăţi comerciale (peste 75 de persoane fizice şi juridice) . 
Firma Trans Expedition Feroviar a virat 1 674 000 lei în contul firmei fantomă Kadok Interprest din Ploieşti, considerată instrument pentru spălare de bani.

RMGC este controlată de compania canadiană Gabriel Resources Ltd, care deţine 80,69 % dintre acţiuni. Restul de 19,31% aparţine societăţii Mininvest Roşia Montană SA, a cărei înfiinţare  fost aprobată de guvern în luna aprilie a.c. special pentru a gestiona cota din RMGC. Noua firmă a fost desprinsă tunci din compania naţională Minvest SA Deva. Pe 20 noiembrie 2013 Guvernul a mutat societatea proaspăt înfiinţată înapoi la Ministerul Economiei, după ce în ultima jumătate de an a fost coordonată de ministrul marilor proiecte, Dan Şova. Decizia a survenit în contextul respingerii în Parlament a proiectului de lege privind afacerea de la Roşia Montană. 

Conform datelor apărute în presă, RMGC poate vinde în avans aurul şi argintul ce urmează a fi extrase pentru a-şi finanţa operaţiunile. (Nu ştiu de ce nu ar putea să facă asta statul român n.n.). În schimb, conform contractului cu RMGC, statul român nu va încasa dividende atâta timp cât acţionarul minoritar român va avea datorii faţă de Gabriel Resources ca urmare a majorărilor de capital.
Deci, dacă am înţeles bine, nici statul român şi nici RMGC nu au bani să demareze excavaţiile. Dar RMGC poate vinde aurul şi argintul nostru pentru a se finanţa, în schimb statul român nu poate face asta. (De ce? E o întrebare bună!). Cum RMGC va avea bani , din aurul nostru vândut în avans,  va putea majora continuu capitalul, iar statul român nu va putea plăti partea sa, neavând dreptul să vândă propriul nostru aur. Deci nu va lua nici dividende.  Tare, nu?

Ce vrea să producă RMGC?

Produse semifinite (concentrate), bare de aliaj "doré" (considerat ca produs finit, deşi el necesită rafinare pentru a fi turnat în lingouri de aur şi de argint, deci este tot un produs semifinit) , dar şi lingouri (asta dacă va găsi pepite de aur nativ, pentru că nu intenţionează să aibă o rafinărie).

Cum a obţinut RMGC "drepturi" la Roşia Montană

RISE Project a publicat mai multe documente privind afacerea Roşia Montană:

• Licenţa 47/1999 şi anexa prin care se stabilea perimetrul licenţei la 1200 ha.

Deşi Legea minelor nu permite mărirea perimetrului unei licenţe de exploatare, ci doar micşorarea lui, au fost întocmite acte adiţionale şi modificări prin care perimetrul licenţei de exploatare a fost mărit la 2122 ha (în 1999), apoi la 4282 ha (în 2001), pe urmă la 2388 ha (în 2004). (Deci perimetrul a fost aproape dublat în mod ilegal?)

• Conform datelor RISE Project, Licenţa de exploatare 47/1999 este pentru mina veche şi nu pentru "proiectul RMGC", care a fost făcut abia în 2001.

• Obţinerea licenţei prin ocolirea legii

Pe 7 iunie 1997, firma Gabriel, prin subsidiara Gabriel Jersey, a făcut un Contract de încorporare şi un Articol de Asociere cu Minvest, rezultând compania mixtă EuroGold Resources SA, actuala RMGC. Se încheiase o "înţelegere prealabilă" în care Minvest se obliga să obţină licenţele de exploatare pentru Roşia Montană şi de explorare pentru Bucium şi să le transfere în termen de 7 zile lui EuroGold. (este ore legal aşa ceva?). În acest fel licenţa a fost obţinută fără licitaţie publică.

Iniţial Gabriel Jersey avea 65% din acţiuni, iar Minvest vea 33,8%. Dar RMGC a făcut în 1999 o majorare de capital, noile acţiuni fiind atribuite lui Gabriel Jersey, care deţine de atunci 80%, Minvest rămânând cu numai 19,31% (restul aparţinând unor acţionari minoritari despre care nu se vorbeşte). 
În anul 2000 Licenţa de exploatare 47/1999 e transferată de ANRM către RMGC.

• Numai că o licenţă "mixtă" de explotare, dar şi de exploarare este ilegală, Legea Minelor 61 /1998 stipulând la art. 9 şi 10 că exploararea şi exploatarea se realizează pe baza unor licenţe exclusive, acelaşi lucru fiind stipulat şi în Legea minelor 85/2003.

De asemenea, Minvest avea dreptul să primească licenţă de exploatare fără concurs public de oferte pentru că lucrase deja la Roşia Montană înainte de apariţia legii, în timp de RMGC ar fi trebuit să câştige un concurs public de oferte, ceea ce nu s-a întâmplat.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În acelaşi timp, nu se vorbeşte mai deloc despre mina  de la Certej, unde Eldorado Gold Corporation a obţinut licenţă de exploatare (tot prin cianurare) pe 2670 ha în apropiere de Geoagiu Băi.
O fi fost vreo licitaţie publică?
Printr-o coincidenţă, şi acolo statul român ar avea doar 20%.

Dacă ne gândim că terenurile imense implicate în excavaţii prin dinamitare vor fi pierdute pe vecie pentru alte întrebuinţări, cam cât pierd românii doar de aici?
Ioana Băsescu a cumpărat terenul de la Nana cu 4500 €/ha. 
Cele două exploatări aurifere privează statul român de 2388 ha+2670 ha=5058 ha.
la preţul estimativ de mai sus, ar fi 5058 x 4500 =22 761 000 euro pierduţi de statul român. Pierderea este de fapt mult mai mare, pentru că terenul respectiv cuprinde localităţi, biserici, morminte, site-uri arheologice şi monumente istorice care nu pot fi înlocuite.
Se pierd porţiuni din ţară.
Nu doar la aceste două exploatări aurifere, ci şi la celelalte care au fost date pe gratis de autorităţile statului. 


Grupul canadian Carpathian Gold prin Samax România intenţionează să deschidă trei exploatări de aur şi de cupru în judeţul Hunedoara, unde se spune că se vor face investiţii de până la 1,2 miliarde de dolari în următorii 20 de ani (o medie de 60 de milioane de dolari pe an). Carpathian Gold (CPN) deţine drepturile de explorare a zăcămintelor de aur şi de cupru de la Rovina, din judeţul Hunedoara, cu resurse estimate la 7,2 milioane de uncii de aur.(223,2 tone!).

Cum se face că noi, românii nu mai avem drepturi asupra bogăţiilor din subsolul pământului nostru?

Minele de aur sunt dăunătoare

Ţările sărace devin şi mai sărace dacă se exploatează aurul lor.

În anul 2006, la şase ani după catastrofa ecologică de la Baia Mare, unde când compania Gabriel Resources exploata împreună cu societatea minieră românească aurul românesc, o cunoscută organizaţie neguvernamentală din Marea Britanie a publicat un studiu din care reieşea că minele de aur deschise în ţări sărace sau în curs de rezvoltare au efecte dezastruase asupra economiilor acestora prin distrugerile cauzate mediului şi a costurilor sociale implicate.