Regim fără gluten, dar cu multe legume
S-a vorbit mult despre faptul că Novak Djokovic (recentul câștigător al Turneului campionilor , jucătorul de tenis nr.1 mondial) are o intoleranță la gluten și de aceea a renunțat la vechile sale obiceiuri alimentare preferând o dietă fără gluten, fapt ce l-a ajutat la eliminarea problemelor respiratorii și abdominale pe care le avusese mai înainte.Dar eliminarea glutenului nu e singurul lucru la care e atent Djokovic.
Așa cum a scris și în cartea lui „Serviciul câștigător”, el și-a schimbat în întregime stilul de viață
Sub îndrumarea doctorului Igor Cetojevic, el a eliminat din alimentație și produsele lactate, dulciurile și cafeaua . În timpul competițiilor nu pune alcool în gură și a adoptat o nouă igienă de viață , ce include suficient somn, dar și meditație (rugăciune).
El a încetat să vorbească doar de cariera lui de jucător de tenis, preocupându-se și de alte lucruri, cum ar fi ajutorarea semenilor sau donații pentru biserica sârbă.
În același timp, a încercat difeite alimente pentru a constata dacă îi convin , pentru a le include în meniu.
În urma asocierii succesului său sportiv cu alimentația fără gluten, Novak a devenit ambasadorul firmei franceze de alimente fără gluten Gerblé, sumele prevăzute în contract fiind confidențiale.
Dieta lui Novak Djokovic e bazată pe legume, fasole, carne albă, pește, fructe, nuci, semințe , năut, linte și uleiuri sănătoase.
A eliminat total produsele cu gluten și produsele lactate și a redus mult dulciurile.
El cumpără alimente organice oriunde este posibil și gătește de multe ori singur.(pentru a-și aminti să nu ia mâncarea ca pe ceva de la sine înțeles), Djokovic mănâncă încet și deliberat.
Multe dintre mâncărurile de la mesele lui sunt după rețete făcute de Candice Kumai.
În 2012, după ce câștigase finala contra lui Nadal la Australian Open, și-a permis să mănânce un pătrățel mic de ciocolată. Nu mai gustase ciocolată de 18 luni.
Nu se uită la televizor în timp ce mănâncă și lasă la o parte telefonul și computerul.
E bine de știut însă că pâinea fără gluten se prepară cu ajutorul unor aditivi alimentari (gumă de guar și altele ) care să confere aluatului din făină de orez elasticitatea celui din grâu.Dornici să obțină la rândul lor rezultate-minune pe terenul de tenis, Andy Murray și Jo-Wilfried Tsonga s-au convertit și ei la o dietă fără gluten. Nu se știe însă dacă ei au adoptat întregul stil de viață al lui Novak Djokovic.
Iată cum decurge o zi din viața lui Novak Djokovic:
Seara s-a culcat între ora 23 și ora 24. Deci cam la aceeași oră.
Scularea la 7 dimineața.
20 de minute de yoga sau tai chi, apoi micul dejun .
Urmează o oră și jumătate de antrenament cu partener de joc. În încheiere: stretching și masaj sportiv.
La prânz evită ca de obicei zahărul, proteinele (în special din din carne roșie ) și carbohidrații nepotriviți.
Apoi: altă ședință de antrenament de o oră , folosind greutăți și benzi de rezistență.
Apoi bea o băutură proteică.
În continuare: altă ședință de lovire cu racheta, timp de 90 de minute ,iar stretching , eventual alt masaj.
Iată un exemplu de dietă zilnică a campionului:
O zi la masă cu Novak Djokovic:
Mic dejun
- Se bea apă
- Două linguri cu miere
- Un bol cu musli (müesli ) energetic cu lapte de migdale sau de orez neîndulcit. Poate conține merișoare, stafide, se mințe de dovleac sau de floarea soarelui, migdale.
- Fruct
- Pâine fără gluten sau biscuiți cu avocado și cu ton.
- Salată de mesclun -amestec variabil de frunze de lăptucă, un soi de caprifoi, rucola, cicoare, andivă, radicchio, frunze de stejar, la care se poate adăuga păpădie, frunzulițe de spanac, iarbă grasă (folosită de daci sub numele de lax),plante aromatice, cu puțin ulei de măsline și usturoi.
- Paste primavera fără gluten (inclusiv paste de orez)
Dovlecei, sparanghel, roșii uscate la soare, eventual brânză vegană.
- Un măr cu unt de caju
- Pepene galben, pepene roșu.
- Salată César Kale (cu varză creață ,fenicul, quinoa, muguri de pin) și dressing (eventual cu hamsii și sardine)
- Supă minestrone
- Somon (file) cu ierburi (eventual cu roșii prășite și marinată)
Meniul pentru altă zi:
Micul dejun: apă (la scularea din pat); două linguri de miere; banane cu unt de caju; fructe
Gustare în timpul dimineții: (dacă e necesar) : pâine prăjită (fără gluten) cu unt de migdale și miere.
Prânz: Salată de verdeață amestecată, salată picantă cu tăiței soba (soba fără gluten, ardei gras roșu, rucola, caju, frunze de busuioc, vinegretă picantă)
Gustare de la mijlocul dupăamiezii: bar cu fructe și nuci; fructe
Cina: Salată de ton nicoise (fasole verde, fasole cannellini, rucola, ton, ardei roșu, roșii și năut din conservă), supă de roșii, roșii prăjite.
Ziua a treia:
Micul dejun: apă la scularea din pat; două linguri de miere; ovăz fără gluten cu unt de caju și banane; fructe.
Gustarea la mijlocul dimineții: (dacă e necesar): hummus făcut în casă (cu năut și sos de soia fără gluten) cu mere/crudități.
Prânz: Salată de verdeață amestecată, paste fără gluten cu pesto (inclusiv paste de orez, nuci și frunze de busuioc)
Gustare de la mijlocul după -amiezii: Avocado cu biscuiți fără gluten; fructe
Cina: Salată proaspătă de verdeață cu avocado și dressing făcut în casă; supă de morcovi și ghimbir; pui întreg prăjit cu lămâie.
Iată și o rețetă de supă minestrone:
Minestrone
Ingrediente
Nr. persoane : 8
Nr. persoane : 8
·
4 lingurite ulei de măsline
·
2 cepe mijlocii tocate
·
4 căței de usturoi tocați
·
2 morcovi
tăiați în două pe lungime, apoi tăiați în feliuțe transversale
·
1 cartof curățat de coajă și tăiat în cubulețe
·
1 dovlecel tăiat cubulețe
·
4 liguri de busuioc proaspăt , tocat, sau o linguriță
de busuioc uscat
·
1 linguriță de oregano uscat
·
2 foi de dafin
·
700 g de roșii coapte, cojite, fără sâmburi și
strivite
·
1 l de supă de pasăre făcută în casă
·
100 g de fasole verde tăiată în bucăți
·
120 g de paste scurte (scoiculițe sau altfel)
·
400 g de fasole boabe roșie sau albă, fiartă
·
40 g de parmezan proaspăt ras
·
3 lingură de pătrunjel tocat
·
Sare
Preparare
Metoda de
preparare
Yimp de preparare : 20minute › Fierbere : 50minute › Va fi gata în :1oră10minute
Yimp de preparare : 20minute › Fierbere : 50minute › Va fi gata în :1oră10minute
- Într-o cratiță mare se încălzește uleiul un
minut, se adaugă ceapa, isturoiul și le călim la foc mic 5 minute.
- Se adaugă morcovii, cartoful, dovlecelul,
busuiocul, oregano și foile de dafin și se călesc încă 5 minute,
amestecând din timp în timp
- Se încorporează roșiile , supa de pasăre, se dă
în clocot și se lasă să fiarbă la foc mic, fără capac, 20 de minute.
- Se adaugă fasolea verde , se pune capacul și se
continuă fierberea circa 10 minute. Fasolea verde trebuie să nu se înmoaie
prea tare. Se scot foile de dafin.
- În timp ce fierbe supa, se fierb pastele «al
dente», în apă clocotită ușor sărată; se scurg pastele și se adaugă în
supă împreună cu fasolea boabe.
- Se încălzește totul din nou, se sărează moderat
dacă e nevoie și se servește presărând parmezan ras și pătrunjel în
farfurii.
Glutenul este un ansamblu de proteine ce se găsește în anumite cereale cum sunt grâul, dar și secara, orzul și chiar în porumb, orez și mei (în fiecare dintre acestea găsindu-se alte tipuri specifice de proteine). Dar cei cu intoleranță la gluten pot în general să mănânce porumb, orez , mei, hrișcă, quinoa.
Glutenul dă elasticitate aluatului. Cei care au trăit în „vechiul regim” își amintesc de faptul că uneori se găsea în comerț o făină din care nu se putea prepara un aluat bun, ci rezulta doar o pastă lipicioasă și lipsită de elasticitate și care nu creștea cum trebuie cu drojdie. Explicația era că la export nu erau primite loturile de cereale (sau de făină ) cu conținut scăzut de gluten , dar se cultiva și grâu cu conținut scăzut de gluten pentru că dădea recolte foarte mari. Așa că acest tip de făină se comercializa în țară...doar că nu era agreat de gospodine.
Cercetătorii din agricultură au creat prin urmare soiuri de grâu cu un conținut crescut de gluten, care dau o făină folosită pentru produse de panificație superioare (pufoase,crescute). S-a ajuns astfel la răspândirea soiurilor de grâu cu mare cantitate de gluten.
Unii oameni se nasc cu o intoleranță la gluten, numită boala celiacă. Aceste persoane nu pot digera glutenul, care le provoacă grave probleme de sănătate , ce se pot manifesta sub formă de oboseală cronică, tulburări gastro-intestinale, probleme articulare, neurologice sau dermatologice, stomatologice, astfel încât sunt siliți să renunțe pentru totdeauna la acele alimente care conțin gluten, rezultând un regim hipocaloric ce trebuie să fie supravegheat de medic pentru a nu se ajunge la grave carente de nutriție.
Sensibilitatea la gluten
Există și o sensibilitate la gluten, diferită de boala celiacă și care ar afecta cam 6% din populația americană. Ea a fost pusă parțial pe seama unui efect nocebo (teama că un anume lucru le-ar putea dăuna, ceea ce are un efect psihologic ce se traduce în final și în plan fizic). Altă explicație ar fi prezența glucidelor care fermentează și care generează disconfort intestinal.
Ovăzul nu conține toate proteinele ce se găsesc în grâu, dar conține o proteină diferită, numită avenină. Avenina poate la rândul ei să fie toxică pentru mucoasa intestinală a persoanelor sensibile , dar unele varietăți de ovăz sunt inofensive și bune pentru o alimentație fără gluten, dar din pricină că făina de secară e procesată împreună cu făina de grâu ovăzul a fost clasificat de FAO ca având conținut de gluten. În Scoția și în Irlanda însă , unde se cultivă mai puțin grâu, ovăzul este recomandată pentru alimentația fără gluten.