Ce inseamna sa iubesti sportul

Tenis şi fotbal

Mulţi se declară iubitori ai sportului, chiar iubitori pătimaşi, încât îşi spun ultraşi.

Ce înseamnă să fii ultras?

"Pentru mine ultras reprezintă starea de spirit a suporterului perfect, pasiunea dusă până la extrem pentru echipa iubită" - spune un suporter al fotbalului de la noi. 

Iubire sau ură

Foarte bine până aici, dar de ce această pasiune duce la noi spre ura faţă de adversar?

Restructurare la Air France

Sindicatul personalului din domeniul aeronautic din Franţa protestează contra privilegiilor acordate foştilor şefi de stat

Ciclism Turul Frantei, Turul Romaniei

Turul Franţei

Margarina

Ce sunt  « grăsimile hidrogenate » ?

Grăsimile hidrogenate sunt obţinute prin încălzirea uleiului  la temperatură foarte ridicată şi adăugarea de hidrogen. Acest procedeu transformă acizii graşi normali în AGT (Acizi Graşi Trans).

Dar ce sunt, exact, acizii graşi trans şi care este efectul lor asupra sănătăţii?

Tigan sau rrom

Falsă problemă

De mai multă vreme spiritele se inflamează în jurul disputei: denumirea de ţigan este corectă, sau- dimpotrivă - ar trebui interzisă (!), ori cea de rrom ar trebui interzisă (!)
Lucrurile, de fapt, sunt foarte simple:

"ţigan" este denumirea în limba română, iar "rrom" este denumirea în limba proprie a etniei.

De ce ne plac serialele coreene?

Ce au ei şi noi n-avem?

Zi de doliu

Victimele groaznicului accident din Muntenegru au ajuns în România

Autorităţile române s-au mobilizat la cele mai înalte nivele ca să asigure repatrierea răniţilor şi morţilor victime ale unui accident îngrozitor ,ce urmează a fi analizat de autorităţile competente.

Potenţiale pericole in locuinte

Ce să evităm în casele noastre

Ordinul Arhitecţilor din Quebec a publicat concluziile unui studiu referitor la unele pericole care ne pândesc în propriile noastre locuinţe, formulând şi câteva măsuri pe care ar trebui să le luăm pentru a avea o locuinţă mai prielnică sănătăţii

Într-un spațiu închis, aerul este de trei-patru ori mai poluat decât în ​​exteriorul clădirii și cauzează  multe boli cronice. Prezentarea de poluanților  majori ce ar trebui să fie evitaţi în clădiri.

Lydia Paradise Bolduc, Director de Comunicare la Écohabitation spune că,  

între 1930 și 2000, producția globală de produse chimice a crescut de la un milion la mai mult de 400 de milioane de tone. Aceşti compuşi, uneori toxici,  sunt acum omniprezenţi în viața noastră de zi cu zi, și se găsesc în alimente, apă, materiale plastice, mobilier, vopsea,materiale de  izolare, detergenţi, textile și cosmetice.

În ultimii 20 de ani, numărul de cazuri de astm, cancer, leucemie si tumori cerebrale s-a dublat sau chiar triplat. Poluarea aerului din interior este adesea acuzată de asta. . Din fericire, este posibil, printr-un proiectarea şi construirea cum trebuie a clădirii, să se reducă expunerea oamenilor la acesti compusi ilegali (la ei n.n.) sau chiar să se evite acest lucru.

 Principalii contaminanți, efectele lor asupra sănătății și modalitățile de a le evita.

Ftalați și bisfenol A (BPA)

Ce sunt: Agenţi plastifianți ce sunt prezenţi în toate produsele din policlorură de vinil (PVC) - pardoseli de pvc, jaluzele, materiale de tapiţerie, tapet, perdele de duş, adeziv epoxidic, policarbonați, pe scurt, cam peste tot.

Riscuri: Se acumulează în carne și oase și poate provoca tulburări de reproducere, neurologice, precum şi tulburări si de comportament și de dezvoltare.

Planul B: Este recomandabil de a opta, de exemplu, pentru pardoseli din linoleum  (în variantele lui moderne), perdele  de cabină de duș din ţesătură sau din sticlă tradițională.
(La noi foarte muultă lume nici nu mai ştie ce este linoleumul, iar la o căutare pe net după cuvântul linoleum apar produsele din PVC!).

Mucegaiuri

Ce sunt: microorganisme fungice ce se dezvoltă în condiţii  de umiditate excesivă. Suprafețele de case se pot impregna cu mucegaiuri, care, în plus față de degradarea estetică și mecanică a construcţiei, produc alergeni.

Riscuri: tuse, congestie nazală, dureri de cap, agravarea astmului bronşic, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de lipsă de aer.

Plan B: La proiectarea casei, trebuie, în special, să se prevadă un sistem de ventilatie bun, mai ales în bucătărie, pentru a evita infiltrarea apei în clădire precum și plasarea  jetului de la  jgheaburi, cât mai departe posibil de  casă.

Radon

Ce este: Un gaz inodor și incolor, prezent în mod natural în mediul înconjurător. Radonul poate intra în casă prin microfisurile fundaţiei. Prezența lui poate fi detectată numai prin teste şi  este aleatorie. Toate casele sunt expuse acestui risc.

Tigaia minune

Cât costă o tigaie minune

Suntem asaltaţi de reclame agresive la tv, referitor la un tip de tigăi.

Rusalii

Pogorârea Sfântului Duh

În a cinzecea zi după răstignirea Domnului nostru Isus Cristos:

Deşteaptă-te Române

Un Răsunet

Se împlinesc 165 de ani de când Andrei Mureşan a scris versurile şi a făcut aranjamentul muzical pentru poemul său "Un Răsunet", care este acum imnul nostru naţional.

Poemul a fost scris în anul revoluţiei de la 1848 şi a fost intonat în public pentru prima oară- se pare - la 29 iulie în acel an, la Râmnicu Vâlcea. Unii presupun că ar fi fost cântat pentru prima dată la Braşov. Ceea ce contează este faptul că acest cântec sintetiza aspiraţiile românilor şi de acea a rămas în istorie.

Ar fi important, cred, să recitim întregul poem, fără a ne limita doar la cele trei strofe care se cântă la ocaziile oficiale. El ar trebui să ne mobilizeze şi astăzi.

Scaderea productiei sondelor de gaze de sist

Extragerea gazelor de şist este productivă timp de circa 5 ani

Conformm datelor publicate de către companiile ce extrag gazele de şist prin fracturare hidraulică se constată o scădere drastică a producţiei după circa cinci ani de activitate a sondelor, în primii ani obţinându-se circa 70% din totalul producţiei (şi veniturilor) posibile de pe urma acelor sonde.
Chiar dacă zăcământul de gaze de şist nu este epuizat, restul de gaz nu va mai putea fi extras (sau va presupune costuri exorbitante, care fac sondele nerentabile).

În aceste condiţii, singura modalitate prin care companiile de exploatare a gazelor îşi pot menţine producţia şi deci recupera investiţiile este practicarea a noi puţuri de forare cu fracturare hidraulică şi tot aşa mai departe.

În acest timp poluarea produsă de sonde creşte, problemele de tratare a imenselor cantităţi de ape poluate folosite devin de nerezolvat, statul respectiv este silit să adopte măsuri de restricţie sau de interzicere şi atunci....trebuie găsite ţări în care nu există reglementări specifice, măsuri de control şi de sancţionare şi chiar lipsă de orice pretenţii din partea statului (exceptând un "bacşiş" de 6%- să zicem...nu?)

Costul unei sonde pentru gaze de şist

Sonda cu foraj vertical costă cam 300000-1 milion €, în funcţie de adâncime, iar una ce forează şi orizontal costă între 4 şi 8 milioane €, dar oferă posibilitatea de a fractura rocile aflate până le 2 km de puţ. Terenul avut la dispoziţie se împarte în careuri cu latura de o milă (1,6 km), rezultând pătrate de câte 25,6 ha. Pe fiecare astfel de careu, în SUA se fac între 4 şi 8 puţuri de forare.

Despre ce cantităţi ar fi vorba?

Ar reveni o medie de 0,15-0,31 puţuri de foraj/hectar.

Pe zona orizontală a sondei se introduc tuburi cu găuri, prin care se introduce o mare cantitate de apă dulce sub presiune,(între 4000 şi 15000m³   apă, la presiunea de 1000 atmosfere) la care au fost adăugate cica 500 substanţe chimice diferite, dintre care unele au fost menţionate de firme, altele sunt secrete. Se introduc şi biluţe -gen nisip.

Cantitatea de substanţe chimice este cam 2% din cantitatea de apă, deci circa 80-300 m³ pentru fiecare puţ, pentru o singură fracturare.

Cum la fiecare puţ se practică repetarea fracturării de  până la 10 ori, cantităţile de apă, de substanţe chimice toxice şi de nisip vor creşte şi ele de 10 ori.

Rezultă un necesar de 600-45500 m³ apă dulce/hectar. Nu ştim în ce interval de timp se vor face cele 10 fracturări. Considerînd că se vor face câte două fracturări pe an, vor fi necesari cam 120-9100 m³ apă dulce/hectar/an, deci în medie 10-758 m³ apă dulce/hectar/lună.

Din această cantitate, circa 40% se reîntoarce la suprafaţă împreună cu substanţele chimice adăugate dar şi cu uraniu sau radiu- dacă ele se găsesc în stratul geologic ce a suferit fracturarea. 
Deci va rezulta un total de  240-18200 m³ apă poluată/hectar. Ce se va face cu aceste cantităţi?

Se vor folosi în total 120- 930 m³ substanţe chimice toxice /hectar. Dacă 40% din cantitate se întoarce la suprafaţă înainte de ieşirea gazelor , reiese că la suprafaţă vor reveni la fiecare hectar 40-372 m³ de substanţe chimice toxice! Ce se va face cu aceste substanţe?

Cantităţile de apă poluată vor fi în medie lunară cam 40 % din totalul cantităţii de apă provenită  din precipitaţii! Numai că precipitaţiile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului iar fracturarea se va desfăşura pe de altă parte după calendarul sau propriu. Aşa încât e foarte posibil ca rezervele de apă să fie epuizate de tehnologia de fracturare.

Dacă această apă , decontaminată mai mult cu numele, se va întoarce în râuri şi în pânza de apă freatică din care se face aprovizionarea cu apă potabilă, ce se va întâmpla cu românii care locuiesc acolo?

(De pildă, cantităţile de precipitaţii înregistrate statistic în zona Buzău variază între 25,5 şi 79,5 l/m²/lună. = 255000 – 795000l/ha/lună = 255-795 m³/ha/lună.)

De asemenea, preţul apei pentru irigaţii şi pentru uz menajer va creşte, pentru că sursele disponibile vor fi monopolizate de compania industrială, care îşi permite să plătească mai mult. În SUA preţul apei a crescut de 20 de ori în urma începerii activităţii de exploatare a gazelor de şist. Nici acolo mulţi agricultori nu-şi mai permit să plătească apa pentru irigaţii. Dar la noi, nici acum mulţi agricultori nu-şi permit acest lucru. Ce ar face ei dacă apa s-ar scumpi de 20 de ori? Dar populaţia racordată la reţelele de alimentare cu apă, ce va face dacă apa se va scumpi de 20 de ori?

Face cineva aceste calcule în România?

În unele ţări s-a renunţat la exploatarea gazelor de şist considerându-se (în urma calculelor) că nu există suficiente surse de apă disponibile în zonă.

Dar la noi sunt?

Apa de fracturare pentru gazele de şist

 
Tratarea deșeurilor provenite din exploatarea gazelor de şist (gaze exploatate prin fracturare hidraulică)

(Nota: "gazele de şist" sunt gaze naturale -gaz metan- care se găsesc în şisturi situate la mare adâncime. Prin urmare simpla afirmaţie că o companie exploatează gaze naturale nu ne dă informaţia dacă se foloseşte fracturarea hidraulică sau nu.)
Conform unui studiu efectuat de Ambasada Franţei în Statele Unite - Misiunea pentru Ştiinţă  şi Tehnologie, în 2011

Riscurile gazelor de şist

Ce sunt gazele de şist

Diferitele tipuri de gaz

Gaze naturale convenționale:

Produse din surse "conveníonale" ca depozitele din gresie sau calcare. Se găsesc în "pungi" destul de localizate. Sunt exploatate prin foraj vertical similar petrolului (foraj  vertical puțin adânc);

Gaze neconvenționale:

Gazele de șist este dispersat într-o stâncă neporoasă - de obicei, de șisturi argiloase, de unde le vine  numele, gazele de rezervor compact sau tight gas sunt adunate în pungi aflate în stâncă, şi ea fără pori, compactă, unde presiunea este foarte mare. Mai puţin promitatoare până în prezent,  sunt gazul de huilă, prezent în zăcămintele de cărbuni,  şi  hidrații de metan , prezenţi în fundul oceanelor.

Independenta energetica

Gazele de sist si independenta energetica

Independență înseamnă : 
"Libertatea faţă de un control din afară: libertatea de a nu fi dependent sau sub controlul unei alte persoane, organizații, sau stat" 
- Microsoft Encarta Dictionary -

Ce ar însemna independenţa energetică

Pentru SUA, de pildă, independenţa energetică înseamnă să nu mai depindă de petrolul arab, găsind pe plan intern surse alternative de energie, de producţie proprie. 
Pentru noi, 
ar însemna ca firmele româneşti să producă o cantitate de energie primară care să asigure necesarul intern. 

Să vedem care ar fi situaţia cu gazele naturale

La producţia de gaze naturale, citim că Romgaz declară că nu poate trece la exploatarea intensivă a gazelor neconvenţionale din lipsă de fonduri.
În Polonia, guvernul a condiţionat acordarea de licenţe pentru exploatarea gazelor lor de şist de asocierea cu firme poloneze de stat, prevăzând de asemenea o impozitare masivă a profiturilor obţinute de companiile străine prin exploatarea gazelor poloneze (s-a vorbit iniţial de o impozitare de 80%, acum se pare că impozitul s-a redus la 50%).

Clima Romaniei

Prognoza meteo

Meteorologii ne spun că în luna iunie a plouat „ aproape de normal”, dar că în lunile iulie şi august va fi secetă.

Acum, în luna iunie, nivelul de umiditate din sol este normal pe trei sferturi din teritoriul ţării, dar este sub nivelul optim în sud- estul ţării.

De ce privim , atunci, cu groază la prognozele meteo ce prevăd ploi de vară, de scurtă durată? Pentru că mereu vedem la televizor (dar foarte mulţi cetăţeni văd „pe viu”, în jurul lor), că după o ploaie ce a durat 15 minute un sat a fost inundat, rezultând pagube imense şi chiar pierderi de vieţi omeneşti.

Inaltarea Domnului

13 iunie 2013

Hristos s-a înălţat!

Amendamente la Constitutie

Noi amendamente propuse de Comisia pentru revizuirea Constituţiei

Regionalizarea Romaniei vazuta de la Uniunea Europeana

UE ne avertizează că regionalizarea nu va aduce noi fonduri europene României

Preşedintele Institutului pentru Regiunile Europei, Franz Schausberger a publicat în ziarul austriac Wiener Zeitung, un articol intitulat “Ploaia caldă a banilor europeni nu vine de la sine”.

Acolo se spune negru pe alb că: 

Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu va aduce automat o absorbţie mai mare a fondurilor europene. 

Modificarea Legii Minelor

Modificarea Legii Minelor va permite exproprierea cetăţenilor români de catre firmele care au obţinut licenţe de exploatare

Parlamentul României urmează să voteze în plenul Camerei Deputaților propunerea legislativă Plx 549/ 2009 de modificare a Legii Minelor 85/2003.