Ce sunt « grăsimile hidrogenate » ?
Dar ce sunt, exact, acizii graşi trans şi care este efectul lor asupra sănătăţii?
În mod natural, mici cantităţi de AGT se găsesc şi în untura de vită şi de oaie (cam 4,5% din totalul grăsimii respective) şi în produsele lactate din lapte de vacă sau de capră (cam 3% din grăsimile conţinute de acestea).
Grăsimile hidrogenate se obţin pe cale industrială prin încălzirea uleiurilor la temperatură foarte ridicată, urmând apoi o hidrogenare parţială sau totală.
Se obţine o grăsime solidă, asemănătoare în multe privinţe untului,
comercializată sub denumirea de margarină – de diferite mărci. Scopul este obţinerea unui produs mai ieftin
decât untul şi cu termen de valabilitate mai mare. Uleiul solidificat este
folosit pe scară largă la fabricarea de biscuiţi, de numeroase alte produse
preparate industrial şi de pateuri.
Grăsimile AGT sunt mult mai periculoase pentru sănătate decât cele mai rele grăsimi animale. Nu doar că ele cresc colesterolul rău, dar ele scad colesterolul bun.
Boli de inimă sunt provocate de creşterea nivelului de colesterol "rău". Există unele dovezi că grăsimile trans pot creşte riscul de diabet zaharat , de cancer şi chiar interfereată funcţionarea creierului.
Veritabil flagel al alimentaţiei industriale, AGT sunt greu de evitat, pentru că ele sunt cam peste tot: în biscuiţi, în supe, în blaturile de pizza, în mîncarea congelată, în pateuri, în prăjiturile cu înlocuitori de frişcă, (numiţi la noi "frişcă vegetală"), ba chiar şi în faimoşii covrigi , care nu mai respectă reţeta tradiţională. În faimoşii noştri covrigi se adaugă acum margarină şi zahăr! Cipsurile, prăjiturile de cofetărie conţin şi ele astfel de grăsimi dăunătoare.
În Québec şi în Statele Unite s-a tras deja semnalul de alarmă. Autorităţile din domeniul sănătăţii din oraşul New York au interzis din ianuarie 2007 acizii graşi nesaturaţi în toate restaurantele , iar în Québec au fost lansate numeroase acţiuni de sensibilizare şi de prevenire. În Canada, s-au identificat aproape 4000 de produse industriale alimentare ce conţin AGT, deci măsurile de interzicere sunt greu de luat.
Grăsimile AGT sunt mult mai periculoase pentru sănătate decât cele mai rele grăsimi animale. Nu doar că ele cresc colesterolul rău, dar ele scad colesterolul bun.
Boli de inimă sunt provocate de creşterea nivelului de colesterol "rău". Există unele dovezi că grăsimile trans pot creşte riscul de diabet zaharat , de cancer şi chiar interfereată funcţionarea creierului.
Veritabil flagel al alimentaţiei industriale, AGT sunt greu de evitat, pentru că ele sunt cam peste tot: în biscuiţi, în supe, în blaturile de pizza, în mîncarea congelată, în pateuri, în prăjiturile cu înlocuitori de frişcă, (numiţi la noi "frişcă vegetală"), ba chiar şi în faimoşii covrigi , care nu mai respectă reţeta tradiţională. În faimoşii noştri covrigi se adaugă acum margarină şi zahăr! Cipsurile, prăjiturile de cofetărie conţin şi ele astfel de grăsimi dăunătoare.
În Québec şi în Statele Unite s-a tras deja semnalul de alarmă. Autorităţile din domeniul sănătăţii din oraşul New York au interzis din ianuarie 2007 acizii graşi nesaturaţi în toate restaurantele , iar în Québec au fost lansate numeroase acţiuni de sensibilizare şi de prevenire. În Canada, s-au identificat aproape 4000 de produse industriale alimentare ce conţin AGT, deci măsurile de interzicere sunt greu de luat.
În Franţa şi în cele mai multe tări europene, producătorii industriali au
fost obligaţi să eticheteze grăsimile şi să semnaleze dacă ele sunt
hidrogenate, parţial hidrogenate sau deloc.
Cei mai mari consumatori francezi de grăsimi sunt copiii între unsprezece şi paisprezece ani şi ei absorb deja aproape 8 grame pe zi de AGT (2,5% din aportul energetic total, deci cam tot atât cât şi copiii americani), în timp ce mai multe studii arată că un aport zilnic de acizi graşi trans mai mare de 2% din aportul energetic total sporeşte semnificativ incidenţa bolilor cardio-vasculare. Este o constatare care i-a alarmat pe specialiştii din Franţa.
Cei mai mari consumatori francezi de grăsimi sunt copiii între unsprezece şi paisprezece ani şi ei absorb deja aproape 8 grame pe zi de AGT (2,5% din aportul energetic total, deci cam tot atât cât şi copiii americani), în timp ce mai multe studii arată că un aport zilnic de acizi graşi trans mai mare de 2% din aportul energetic total sporeşte semnificativ incidenţa bolilor cardio-vasculare. Este o constatare care i-a alarmat pe specialiştii din Franţa.
O reglementare la nivelul Uniunii Europene este aşteptată pentru anul 2014.
Pentru moment, specialiştii europeni recomandă doar un consum extrem de limitat
de AGT, sub 1% din totalul aportului energetic.
La noi, ce reglementări există în acest domeniu?
Ce mănâncă la şcoală copiii noştri?
Ce mănâncă la şcoală copiii noştri?
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 09.02.2014
Agenţia Bulgară pentru Siguranţa Alimentară a avertizat că un consum constant de margarină este periculos. Conţinutul de grăsimi trans din margarină este greu de digerat . Grăsimile trans pot înetini metabolismul , lucru ce poate cauza apariţia mai multor boli.
Experţii din această agenţie au cerut autorităţilor să interzică vânzarea de margarină în Bulgaria.
Potrivit unui studiu al Administraţiei Alimentelor şi Medicamentelor din SUA, grăsimile trans sunt nocive pentru sănătate; ele poartă un risc crescut de boli de inimă, diabet şi depresie.
În Danemarca, orice produs alimentar care conţine mai mult de 2% grăsime trans este considerat ilegal încă din anul 2004.
Recent, un amendament asemănător cu cel propus în Bulgaria a intrat în vigoare vigoare în SUA. În Statele Unite, niciunul dintre uleiurile hidrogenate, de tipul margarinei, nu mai este considerat sigur pentru consum.
Iar la noi, suntem asaltaţi de reclame care ne spun cămargarina ar fi bună pentru inimă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu