duminică, 21 iulie 2013
sâmbătă, 20 iulie 2013
Masina de spalat vase poate fi periculoasa
6 din 10 maşini de spălat vase au devenit sediul unor bacterii şi ciuperci microscopice, care pot să ne provoace infecţii pulmonare sau probleme ale pielii. Mediul cald şi umed le convine perfect.
Etichete:
masina de spalat vase,
mucegai,
pericol in casa
Muscata din fereastra
Metode tradiţionale de alungare a insectelor, fără aerosoli toxici
Ghivecele cu muşcate aşezate la ferestre nu sunt doar o podoabă pentru locuinţe, ci ne protejează şi de insectele supărătoare, cum ar fi ţânţarii. Şi alte plante au proprietatea de a alunga ţânţarii - de exemplu, lemongrass (citronela), dar asta e mai puţin cultivată la noi.
Etichete:
alaun,
alungare insecte,
citronela,
muscata,
muscata din fereastra,
tantari
vineri, 19 iulie 2013
Polonezii contra gazelor de şist
Lupta fără sfârşit a sătenilor polonezi contra unui gigant al gazelor de şist
Acum un an, ei credeau că au obţinut victoria împotriva companiei americane Chevron.Însă în luna iunie, bătălia a reînceput şi se desfăşoară zi şi noapte.
După cum relatează ziarul francez Liberation, ţăranii polonezi din Rogow şi Zurawlow au dus o luptă crâncenă timp de un an contra firmei Chevron.
Etichete:
Chevron,
Conoco,
gaze de sist,
KUB-Gas LLC,
Occupychevron,
octombrie,
Polonia,
protest,
Serinus Energy
vineri, 12 iulie 2013
miercuri, 10 iulie 2013
eroul aviator Tudor Greceanu
Tudor Greceanu
(n. 13
mai 1917, București - d. 29
decembrie 1994)
Un aristocrat al suferinţei
Etichete:
decoratii,
drumul celor putini,
eliberare,
erou aviator,
erou national,
rezistenta,
Tudor Greceanu
Ce inseamna Agarici
Dacă întrebi pe mulţi dintre tineri ce înseamnă Agarici, îţi vor răspunde că e un termen peiorativ pentru un neisprăvit, un fel de Bulă sau cam aşa ceva...nimeni nu ştie precis, dar s-a răspândit părerea că nici măcar nu este un nume propriu, ci este un nume comun pentru ceva de tot râsul.
Cine a făcut parte din echipa de "răspândaci" - vorba lui Toma Caragiu - care au creat o asemenea accepţiune, nu ştim şi chiar dacă putem bănui, nu mai contează.
Ar trebui să ştim, totuşi cine a fost Agarici.
Cine a făcut parte din echipa de "răspândaci" - vorba lui Toma Caragiu - care au creat o asemenea accepţiune, nu ştim şi chiar dacă putem bănui, nu mai contează.
Ar trebui să ştim, totuşi cine a fost Agarici.
Cine a fost Agarici
Etichete:
agarici,
aviator,
erou national,
Horia Agarici,
pilot,
razboi mondial
marți, 9 iulie 2013
Dieta tinuta doua zile pe saptamana
Regim de slăbire: dieta ţinută două zile pe săptămână
Cercetătorii britanici au descoperit că un regim de slăbire ţinut două zile pe săptămână este mai eficace decât regimurile tradiţionale şi poate reduce de asemenea şi riscul de cancer la sân.
Etichete:
cancer la san,
cercetatori britanici,
dieta,
regim de slabire
sâmbătă, 6 iulie 2013
Ce inseamna sa iubesti sportul
Tenis şi fotbal
Mulţi se declară iubitori ai sportului, chiar iubitori pătimaşi, încât îşi spun ultraşi.
Ce înseamnă să fii ultras?
"Pentru mine ultras reprezintă
starea de spirit a suporterului perfect, pasiunea dusă până la extrem pentru echipa iubită" - spune un suporter al fotbalului de la noi.
Iubire sau ură
joi, 4 iulie 2013
Restructurare la Air France
Sindicatul personalului din domeniul aeronautic din Franţa protestează contra privilegiilor acordate foştilor şefi de stat
Etichete:
Air France,
fosti sefi de stat,
Franta,
privilegii,
restructurare,
sefi de stat
miercuri, 3 iulie 2013
marți, 2 iulie 2013
Margarina
Ce sunt « grăsimile hidrogenate » ?
Dar ce sunt, exact, acizii graşi trans şi care este efectul lor asupra sănătăţii?
Etichete:
acizi grasi trans,
AGT,
boli inima,
grasimi hidrogenate,
margarina,
risc,
viata sanatoasa
sâmbătă, 29 iunie 2013
Tigan sau rrom
Falsă problemă
De mai multă vreme spiritele se inflamează în jurul disputei: denumirea de ţigan este corectă, sau- dimpotrivă - ar trebui interzisă (!), ori cea de rrom ar trebui interzisă (!)Lucrurile, de fapt, sunt foarte simple:
"ţigan" este denumirea în limba română, iar "rrom" este denumirea în limba proprie a etniei.
Etichete:
falsa problema,
rom,
rrom,
tigan,
update
miercuri, 26 iunie 2013
De ce ne plac serialele coreene?
Ce au ei şi noi n-avem?
Etichete:
ce au ei si noi nu,
de ce ne plac serialele,
film istoric,
Ok Nyeo,
serial corean,
telenovele,
tv
marți, 25 iunie 2013
Zi de doliu
Victimele groaznicului accident din Muntenegru au ajuns în România
Autorităţile române s-au mobilizat la cele mai înalte nivele ca să asigure repatrierea răniţilor şi morţilor victime ale unui accident îngrozitor ,ce urmează a fi analizat de autorităţile competente.
Etichete:
accident,
drapel,
drapel in berna,
Muntenegru,
Romania,
victime,
zi de doliu,
ziua drapelului
Potenţiale pericole in locuinte
Ce să evităm în casele noastre
Ordinul Arhitecţilor din Quebec a publicat concluziile unui studiu referitor la unele pericole care ne pândesc în propriile noastre locuinţe, formulând şi câteva măsuri pe care ar trebui să le luăm pentru a avea o locuinţă mai prielnică sănătăţii
Într-un spațiu închis, aerul este de trei-patru ori mai
poluat decât în exteriorul clădirii și cauzează multe boli cronice. Prezentarea de poluanților majori ce ar trebui să fie evitaţi în
clădiri.
Lydia Paradise Bolduc, Director de Comunicare la
Écohabitation spune că,
între 1930 și 2000, producția globală de produse chimice a
crescut de la un milion la mai mult de 400 de milioane de tone. Aceşti compuşi,
uneori toxici, sunt acum omniprezenţi în
viața noastră de zi cu zi, și se găsesc în alimente, apă, materiale plastice,
mobilier, vopsea,materiale de izolare,
detergenţi, textile și cosmetice.
În ultimii 20 de ani, numărul de cazuri de astm, cancer,
leucemie si tumori cerebrale s-a dublat sau chiar triplat. Poluarea aerului din
interior este adesea acuzată de asta. . Din fericire, este posibil, printr-un proiectarea
şi construirea cum trebuie a clădirii, să se reducă expunerea oamenilor la
acesti compusi ilegali (la ei n.n.) sau chiar să se evite acest lucru.
Principalii contaminanți, efectele lor asupra
sănătății și modalitățile de a le evita.
Ftalați și bisfenol A (BPA)
Ce sunt: Agenţi plastifianți ce sunt prezenţi în toate
produsele din policlorură de vinil (PVC) - pardoseli de pvc, jaluzele,
materiale de tapiţerie, tapet, perdele de duş, adeziv epoxidic, policarbonați,
pe scurt, cam peste tot.
Riscuri: Se acumulează în carne și oase și poate provoca tulburări
de reproducere, neurologice, precum şi tulburări si de comportament și de
dezvoltare.
Planul B: Este recomandabil de a opta, de exemplu, pentru
pardoseli din linoleum (în variantele
lui moderne), perdele de cabină de duș din
ţesătură sau din sticlă tradițională.
(La noi foarte muultă lume nici nu mai ştie ce este linoleumul, iar la o căutare pe net după cuvântul linoleum apar produsele din PVC!).
(La noi foarte muultă lume nici nu mai ştie ce este linoleumul, iar la o căutare pe net după cuvântul linoleum apar produsele din PVC!).
Mucegaiuri
Ce sunt: microorganisme fungice ce se dezvoltă în condiţii de umiditate excesivă. Suprafețele de case se
pot impregna cu mucegaiuri, care, în plus față de degradarea estetică și
mecanică a construcţiei, produc alergeni.
Riscuri: tuse, congestie nazală, dureri de cap, agravarea
astmului bronşic, dificultăţi de respiraţie, senzaţie de lipsă de aer.
Plan B: La proiectarea casei, trebuie, în special, să se prevadă
un sistem de ventilatie bun, mai ales în bucătărie, pentru a evita infiltrarea
apei în clădire precum și plasarea jetului
de la jgheaburi, cât mai departe posibil
de casă.
Radon
Ce este: Un gaz inodor și incolor, prezent în mod natural în
mediul înconjurător. Radonul poate intra în casă prin microfisurile fundaţiei.
Prezența lui poate fi detectată numai prin teste şi este aleatorie. Toate casele sunt expuse
acestui risc.
Etichete:
bisfenol A (BPA),
contaminanti,
COV,
electromagnetice,
ftalati,
ignifugare,
locuinta,
mucegai,
pericole,
radon,
toluen
Tigaia minune
Cât costă o tigaie minune
Suntem asaltaţi de reclame agresive la tv, referitor la un tip de tigăi.
Etichete:
antiaderent,
Italia,
minune,
tigaie,
tv
luni, 24 iunie 2013
vineri, 21 iunie 2013
Deşteaptă-te Române
Un Răsunet
Se împlinesc 165 de ani de când Andrei Mureşan a scris versurile şi a făcut aranjamentul muzical pentru poemul său "Un Răsunet", care este acum imnul nostru naţional.
Poemul a fost scris în anul revoluţiei de la 1848 şi a fost intonat în public pentru prima oară- se pare - la 29 iulie în acel an, la Râmnicu Vâlcea. Unii presupun că ar fi fost cântat pentru prima dată la Braşov. Ceea ce contează este faptul că acest cântec sintetiza aspiraţiile românilor şi de acea a rămas în istorie.
Ar fi important, cred, să recitim întregul poem, fără a ne limita doar la cele trei strofe care se cântă la ocaziile oficiale. El ar trebui să ne mobilizeze şi astăzi.
joi, 20 iunie 2013
Scaderea productiei sondelor de gaze de sist
Extragerea gazelor de şist este productivă timp de circa 5 ani
Conformm datelor publicate de către companiile ce extrag gazele de şist prin fracturare hidraulică se constată o scădere drastică a producţiei după circa cinci ani de activitate a sondelor, în primii ani obţinându-se circa 70% din totalul producţiei (şi veniturilor) posibile de pe urma acelor sonde.Chiar dacă zăcământul de gaze de şist nu este epuizat, restul de gaz nu va mai putea fi extras (sau va presupune costuri exorbitante, care fac sondele nerentabile).
În aceste condiţii, singura modalitate prin care companiile de exploatare a gazelor îşi pot menţine producţia şi deci recupera investiţiile este practicarea a noi puţuri de forare cu fracturare hidraulică şi tot aşa mai departe.
În acest timp poluarea produsă de sonde creşte, problemele de tratare a imenselor cantităţi de ape poluate folosite devin de nerezolvat, statul respectiv este silit să adopte măsuri de restricţie sau de interzicere şi atunci....trebuie găsite ţări în care nu există reglementări specifice, măsuri de control şi de sancţionare şi chiar lipsă de orice pretenţii din partea statului (exceptând un "bacşiş" de 6%- să zicem...nu?)
Costul unei sonde pentru gaze de şist
Sonda cu foraj vertical costă cam 300000-1 milion €, în
funcţie de adâncime, iar una ce forează şi orizontal costă între 4 şi 8
milioane €, dar oferă posibilitatea de
a fractura rocile aflate până le 2 km de puţ. Terenul avut la dispoziţie se
împarte în careuri cu latura de o milă (1,6 km), rezultând pătrate de câte 25,6
ha. Pe fiecare astfel de careu, în SUA se fac între 4 şi 8
puţuri de forare.
Despre ce cantităţi ar fi vorba?
Ar reveni o medie de 0,15-0,31 puţuri de foraj/hectar.
Pe zona orizontală a sondei se introduc tuburi cu găuri, prin
care se introduce o mare cantitate de apă dulce sub presiune,(între 4000 şi
15000m3 apă, la presiunea
de 1000 atmosfere) la care au
fost adăugate cica 500 substanţe
chimice diferite, dintre care unele au fost menţionate de firme, altele sunt
secrete. Se introduc şi biluţe -gen nisip.
Cantitatea de substanţe chimice este cam 2% din cantitatea de
apă, deci circa 80-300 m3 pentru
fiecare puţ, pentru o singură fracturare.
Cum
la fiecare puţ se practică repetarea fracturării de până la 10 ori, cantităţile de apă, de
substanţe chimice toxice şi de nisip vor creşte şi ele de 10 ori.
Rezultă un necesar de 600-45500 m3 apă dulce/hectar. Nu ştim în ce
interval de timp se vor face cele 10 fracturări. Considerînd că se vor face
câte două fracturări pe an, vor fi necesari cam 120-9100 m3 apă dulce/hectar/an, deci în medie 10-758 m3 apă dulce/hectar/lună.
Din această cantitate, circa 40% se reîntoarce la
suprafaţă împreună cu substanţele chimice adăugate dar şi cu uraniu sau radiu- dacă ele se găsesc în stratul geologic ce a suferit fracturarea.
Deci va rezulta un total de 240-18200 m3 apă poluată/hectar. Ce se va face cu aceste cantităţi?
Deci va rezulta un total de 240-18200 m3 apă poluată/hectar. Ce se va face cu aceste cantităţi?
Se vor folosi în total 120- 930 m3 substanţe chimice
toxice /hectar. Dacă 40% din cantitate se întoarce la suprafaţă înainte de
ieşirea gazelor , reiese că la suprafaţă vor reveni la fiecare hectar 40-372 m3 de
substanţe chimice toxice! Ce se va face cu aceste substanţe?
Cantităţile de apă poluată vor fi în medie lunară cam 40 % din totalul cantităţii de apă
provenită din precipitaţii! Numai că precipitaţiile nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului iar fracturarea se va desfăşura pe de altă parte după calendarul sau propriu. Aşa încât e foarte posibil ca rezervele de apă să fie epuizate de tehnologia de fracturare.
Dacă această apă , decontaminată mai mult cu
numele, se va întoarce în râuri şi în pânza de apă freatică din care se face aprovizionarea
cu apă potabilă, ce se va întâmpla cu românii care locuiesc acolo?
(De pildă, cantităţile de precipitaţii înregistrate statistic în zona Buzău variază
între 25,5 şi 79,5 l/m2/lună. = 255000 – 795000l/ha/lună =
255-795 m3/ha/lună.)
De asemenea, preţul apei pentru irigaţii şi pentru uz menajer va creşte, pentru că sursele disponibile vor fi monopolizate de compania industrială, care îşi permite să plătească mai mult. În SUA preţul apei a crescut de 20 de ori în urma începerii activităţii de exploatare a gazelor de şist. Nici acolo mulţi agricultori nu-şi mai permit să plătească apa pentru irigaţii. Dar la noi, nici acum mulţi agricultori nu-şi permit acest lucru. Ce ar face ei dacă apa s-ar scumpi de 20 de ori? Dar populaţia racordată la reţelele de alimentare cu apă, ce va face dacă apa se va scumpi de 20 de ori?
Face cineva aceste calcule în România?
În unele ţări s-a renunţat la exploatarea gazelor de şist considerându-se (în urma calculelor) că nu există suficiente surse de apă disponibile în zonă.
Etichete:
productivitate gaze,
scadere productie sonde
Abonați-vă la:
Postări (Atom)