Sunca de la Matache

Ce fel de şuncă putem cumpăra de la Matache?

Pe "timpul răposatului" circula un banc:

« Înainte vedeai firma "Matache Măcelarul" şi înăuntru găseai carne, acum vezi firma "carne" şi înăuntru îl găseşti pe măcelarul Matache !»

Noi cutremure la Izvoarele

Satele din apropiere de Galaţi zguduite de noi seisme 

Înălțarea Sfintei Cruci

Întreaga creştinătate omagiază pe 14 septembrie Sfânta Cruce a Patimilor Mântuitorului

Jackie Chan travestit

O ştire face înconjurul televiziunilor şi paginilor web de la noi:

Jackie Chan în haine femeieşti

Iată cum a relatat mass media de la noi evenimetul:

       > "În urma propunerii pe care Casa Româno Chineză i-a făcut-o lui Jackie Chan de a deveni ambasador onorific cultural, actorul a acceptat să poarte o ie românească pe care să o promoveze şi în alte ţări din lume ca o haină a identităţii noastre naţionale." (Obiectiv info)

       > „Jackie a recunoscut că poartă nu una, ci două ii, pe care le-a ales în urma unor fotografii ce i-au fost trimise anterior acasă. "Una cred că mi-e cam mică, dar sunt foarte frumoase", a spus Jackie Chan.” (Libertatea) - adică s-ar îmbrăca şi cu alte ocazii în haine femeieşti - s-ar înţelege din textul ziaristului nostru (nn).
       > "Jackie Chan va îmbrăca o ie la Zilele Filmului Chinezesc din România "(Mediafax) 

       > "Îndrăgitul actor a purtat la eveniment o ie "(Evenimentul zilei) 

       > "Jackie Chan, pentru prima dată în România! A purtat o ie românească la conferinţa de la Bucureşti" (Spy News)   

      > "Jackie Chan vine la București îmbrăcat în IE "(Timpul md – preluat de la Mediafax) - bieţii moldoveni or fi crezând, citind ştirea pe Mediafax, că s-a modificat limba română şi ei nu ştiu! Oricum, par să fi fost şocaţi de ştire, odată ce au pus cuvântul cu majuscule. 
       > " JACKIE CHAN a purtat ie la Zilele Filmului Chinezesc." (b365ro)
       >"Actorul Jackie Chan va îmbrăca o ie tradiţională". (Obiectiv info)
       >"Jackie Chan a pășit pe pământ românesc în ia noastră tradițională "(Showbiz)
       >"Actorul a îmbrăcat astăzi o ie brodată " (Antena 1)

Ştirea era şocantă: celebrul actor travestit în haine femeieşti?

Imaginile televizate ne liniştesc, însă: actorul a îmbrăcat o cămaşă populară românească frumos brodată (specifică portului naţional bărbătesc), nicidecum o ie!

Este trist faptul că ziariştii noştri-şi nu doar ei , ci şi - după cum vedem- şi diferite persoane implicate în manifestări culturale, cum ar fi cei de la Casa româno-chineză habar nu au ce este aceea o ie!

ÍE, ii, s.f. 1. Bluză femeiască caracteristică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic și împodobită la gât, la piept și la mâneci cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, cu fluturi, cu mărgele etc.
 2. (Învechit şi popular) Parte a corpului la unele animale, reprezentată printr-o îndoitură a pielii.

–din Latina [vestis] linea. Sursa: DEX '09 (2009) 

Pe lângă această tristă constatare asupra competenţei celor care redactează ştiri la noi,  mai apare o nedumerire: în descrierea evenimentului organizat, cei de la Casa Româno Chineză argumentează ţinuta folclorică a actorului prin faptul că Jackie Chan va deveni ambasador onorific cultural şi în acest scop "actorul a acceptat să poarte o ie românească pe care să o promoveze şi în alte ţări din lume ca o haină a identităţii noastre naţionale."
Numai că, în interviul televizat acordat Andreei Esca, la întrebarea: "Am văzut că aţi purtat o ie" (sic!), actorul răspunde:

"Dacă mi-o faceţi cadou, o port. Dar după aceea vreau să o vând pentru un act de caritate"

Prin urmare, actorul a precizat că a acceptat să îmbrace respectiva cămaşă (despre care nu are de unde să ştie că este numită greşit "ie") doar pentru că i-a fost făcută cadou şi doar la respectivul eveniment, după care precizează categoric că va vinde cămaşa respectivă , deci nu s-ar pune problema să o mai îmbrace vreodată!
Cum rămâne cu ambasadorul onorific cultural şi cu promovarea "iei" (sic!) în alte ţări ale lumii?
Probabil că îndrăgitului actor nu i s-a tradus această dorinţă a celor care i-au cadorisit cămaşa brodată.

Curat colaborare româno-chineză!

Medicii fac o eroare la doua zile

Medicii generalişti (din Franţa) fac o greşeală la fiecare două zile

Comisia Europeana 2014 - 2019

Corina Creţu va fi Comisar european pentru Politică Regională

Avram Iancu

Acum 142 de ani a murit Avram Iancu

dr Nestor Oprean

Locuitorii din Sănicolau Mare au manifestat şi împotriva gazelor de şist

Cât ne costă să ţimem bani în bancă

Câştigăm sau pierdem dacă ţinem bani la bancă?

Cad balcoane la Piteşti

Vântul a smuls un balcon

Cutremure SEPTEMBRIE 2014

Cutremurele actualizate la zi

Baze de date şi împrumuturi cu ajutorul firmei de telefonie

Câştigaţi un Volkswagen Golf şi 250 000 lei!

Gaze de şist explorare fara exploatare

Klaus Johannis spune că e bună explorarea, dar nu şi exploatarea

Mare parte dintre români, care sunt îngroziţi de perspectiva de a avea mediul poluat cu substanţe cancerigene şi de a vedea înteţindu-se numărul de cutremure, (vedem că deja se întâmplă asta în zonele în care s-a început activitatea de fracturare hidraulică pentru prospectare sau pentru exploatare) urmăresc cu luare aminte declaraţiile candidaţilor la preşedinţia României legate de exploatările cu cianuri şi de exploatările prin fracturare hidraulică.
În ambele chestiuni domnul Victor Ponta a avut prilejul să arate practic modul în care vede lucrurile.
Klaus Johannis este pentru moment la nivelul declaraţiilor de intenţie.

Marea Britanie si gazele de sist

În Marea Britanie se protejează apa freatică

British Geological Survey (BGS) şi Agenţia britanică a mediului (EA) au publicat joi 3 iunie, primele studii care permit localizarea pe aceleaşi hărţi a principalelor acvifere şi a rezervelor de gaze de şist.  Acest studiu permite evidenţierea riscurilor de contaminare a straturilor acvifere prin activităţile de fracturare hidraulică. 

 BGS şi-a asumat o sarcină de mare amploare, care constă în analizarea complexului geologic din Marea Britanie. În Parteneriat cu EA, BGS a publicat o cartografie comparată a principalelor rezerve de gaz de şist şi a celor 11 acvifere ale ţării.

Prima constatare:   47%  din apa subterană se găseşte deasupra unor rezerve de gaz.

Aceste rezerve de apă se găsesc desigur la adâncime mult mai mică decât cea în care se află şisturile din care s-ar pune problema să se extragă gazul metan. 

O primă concluzie

«Exploatarea nu va fi permisă dacă gazul de şist este prea aproape de sursele de apă potabilă , iar Agenţia pentru mediu nu va permite utilizarea în fluidul de fracturare a aditivilor chimici care ar aduce riscuri pentru apa subterană», asigură BGS şi EA. 

(Este de menţionat aici că în Marea Britanie s-au studiat alte variante de fracturare a solului).

Rămâne de stabilit distanţa minimă de securitate…

Pe lângă întocmirea acestor hărţi,  BGS a analizat şi eventuala prezenţă a metanului în principalele acvifere britanice. Asta, pentru a se dispune de baze de date cu care să se poată compara eventuale schimbări imputabile exxploatării degaze de şist. Se caută să se evite  situaţia din Statele Unite, unde absenţa datelor iniţiale a zădărnicit activitatea de supraveghere.  

«În Statele Unite, în pânzele de apă freatică din unele zone în care se exploatează gaze de şist prezintă concentraţii foarte ridicate de metan. Dar există incertitudini privind sursa de metan şi cum a a juns acest gaz în apa freatică », explică  BGS. 

Cu circa 4.000 de eşantioane analizate până acum în marile acvifere, BGS a lansat o nouă campanie  de măsurători în nord-estul Angliei. 

Până în prezent, societatea britanică Cuadrilla este singura companie ce efectuează foraje de explorare în Marea Britanie, dar ar fi şi alte societăţi doritoare să facă acest lucru. (Deci gazele englezeşti sunt şi vor rămâne ale englezilor). 

Conform BGS, subsolul britanic ar conţine echivalentul a patru secole de consum în ritmul actual. 

Specialiştii apreciază că din aceste rezerve nu pot fi extrase decât circa 10%.

(Asta, spre ştiinţa şi celor de la noi, care se leagănă cu iluzia că avem resurse uriaşe de gaze de şist. De fapt, noi nu mai avem deloc resurse de gaze de şist, pentru că le-am dat deja unor companii gaziere străine. Dar aceste resurse nu pot fi extrase în întregime, ci în procent de circa 10%, cum spun experţii britanici).

 Vedem că în Marea Britanie, autorităţile nu se aruncă cu ochii închişi asupra resurselor, ci analizează serios mai întâi riscurile posibile , emiţând şi reglementări stricte.  

Şi asta, pentru a beneficia ei de resurse, nu pentru a le da altora!

(Conform Journal de l environnement)

Candidaţii la Presedintie despre gazele de sist si Rosia Montana

Candidaţii la funcţia de preşedinte despre gazele de şist şi aurul cu cianuri

În Germania , guvernul a făcut un proiect de lege cotra fracturării hidraulice - metoda folosită petru gaze şi petrol de şist.
La noi, care este oare poziţia candidaţilor la funcţia de preşedinte faţă de problemele care îi înspăimântă pe români: extragerea gazelor de şist prin fracturare hidraulică (singura tehnologie folosită la ora actuală) şi extrageera aurului cu cianuri?
(În privinţa extragerii aurului se vorbeşte în primul rând de Roşia Montană, dar de fapt există şi alte concesiuni în care se preconizează extragerea aurului tot cu cianuri şi despre care nu se vorbeşte! Politicienii se referă doar la Roşia Montană, evitând cu grijă să amintească de celelalte exploatări aurifere de la noi).

Să vedem ce au declarat principalii candidaţi despre aceste subiecte:

	gaze de şist	Roşia Montană
Victor Ponta Victor Viorel Ponta	Eu sunt pentru exploatare, cu respectarea celor mai înalte standarde de mediu.  România trebuie să aibă, în patru-cinci ani, resurse de gaze nu doar pentru ea, ci şi pentru Republica Moldova“	în primă instanţă a declarat că, în calitatea de deputat, este împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier îl susţine, invocând crearea de locuri de muncă.0  „Ce mă deranjează cel mai tare sunt cei care îşi schimbă opiniile: ba sunt pentru Roşia Montană, ba sunt împotrivă!“(sic!).
Klaus Iohannis Klaus Werner Johannis	„Explorarea e bine să fie făcută, pentru că e vorba de resursele ţării şi trebuie să ştim ce avem. Pe de altă parte, exploatarea trebuie să mai aştepte“. “Cu exploatarea trebuie să o luăm un pic mai încet, pentru că vorbim de o tehnologie care nu este nouă. Exploatarea putem să o abordăm atunci când avem o tehnologie care să garanteze siguranța cetățenilor și a mediului” (august 2014)	„Este o privatizare ratată.  Nu poţi să-ţi baţi joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu“, „Trebuie să căutăm tehnologii  care sunt nepoluante, care nu pun în pericol regiuni întregi. Dacă nu există aceste tehnologii, trebuie să avem curajul să spunem că aşteptăm. Cum am stat atâţia ani, mai putem sta“
Monica Macovei	„Tehnic, încă nu am înţeles pericolul atunci când faci fractura hidraulică, ce alte substanţe mai intră în sol, dar mă documentez. Mai am nevoie de expertiză. Mă gândesc de mulţi ani la o soluţie. Oamenii din acea ţară, plus proprietarul, trebuie să beneficieze din acest profit.  Dar mă refer strict la exploatarea care este în siguranţă pentru oameni. Nu vreau să le spun oamenilor să-şi dea viaţa pe bani“	„S-au făcut multe ilegalităţi.  N-am o problemă cu exploatarea resurselor de subsol în sine. Singur, ştim că aurul nu se duce la BNR. Problema este să-l exploatezi fără să pui viaţa oamenilor în pericol. Nimic nu e mai presus decât viaţa“.
Cristian Diaconescu (Între timp s-a retras)		Nu sunt împotriva acestor proiecte, dar este clar că aceste proiecte trebuie explicate.
Elena Udrea	Ştiu că aici, în Bihor, chiar la Băile Felix, există o problemă legată de exploatarea gazelor de şist, care ar putea compromite izvoarele de apă termală. Sunt categoric împotrivă. Dacă lucrul acesta este real, sunt împotriva acestor exploatări’, a declarat, într-o conferinţă de presă, Elena Udrea. Orice folosire a resurselor naturale care poate da României un avantaj, în acest moment dificil, din punct de vedere economic, este binevenită, însă nu cu preţul afectării mediului.	Nu ştiu să se fi pronunţat

Campania pentru alegeri prezidenţiale este abia la început, aşa că avem timp să mai auzim opinii ale candidaţilor pe aceste subiecte (şi pe alte subiecte de maxim interes).
Ca un detaliu, ar fi bine să ştim cum se scrie exact numele candidatului de la Sibiu: Johannis sau Iohannis? 

Până atunci, să vedem ce se întâmplă în ţară.

Guvernul României a aprobat firmei East West Petroleum asociată cu Gazprom extragerea de gaze de şist de pe 1 000 000 de hectare din vestul ţării.

De exemplu, în noiembrie 2013 Guvernul Ponta a aprobat exploatarea gazelor de şist în perimetrul Băile Felix, Biled şi Periam. 

Concesiunie East-West Petroleum în România
conform prezentării oficiale a firmei

Executivul a aprobat acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul 3 Băile Felix , dar şi la Tria, în judeţul Bihor. 

Concesiunea a fost dată companiei  East West Petroleum Corporation, o companie canadiană . 

East West Petroleum Company (înfiinţată în 2010) a achiziţionat tehnologie şi a primit patru blocuri de exploatare acoperind 1 000 000  de hectare  (un milion de hectare) în bazinul de vest al României. 

Aceste mari blocuri se găsesc într-o regiune cu resurse de petrol şi gaz dovedite şi au un potenţial convenţional şi neconvenţional semnificativ- după cum se spune în documentele oficiale ale companiei.

În România, societatea e asociată cu Naftna Industrija Srbije ("NIS"), controlată de Gazprom şi care deţine 85% din afacere. Putem spue deci că beneficiarul concesiunii este Gazprom, în asociere cu această companie recent înfiinţată: East West Petroleum .

Activitatea de prospectare seismică a fost desfăşurată pentru început în perimetrele Băile Felix, Periam şi Biled ( EX – 8 Biled și EX – 7 Periam), EX-2 Tria şi continuă cu 12 sonde de foraj aflate în curs de începere a activităţii. 

Alte 12 sonde vor urma în curând, pentru că extragerea gazelor de şist este o idustrie extensivă. Producţia fiecărei sonde scade rapid şi sunt necesare mereu alte sonde prin care să se fractureze rocile, pentru a se scoate alte cantităţi de gaz.

EX-11 Buziaş, EX-6 Curtici, EX-4 Tulca şi EX-9 Păuliş sunt şi ele pe lista aprobată pentru explorarea zăcămintelor la mari adâncimi (deci neconvenţionale, mai numite şi gaze de şist) şi exploatarea până la epuizarea resurselor.

Desigur, asta nu înseamnă nici un fel de independenţă energetică pentru România, ci înseamnă doar că România nu mai posedă acele resurse, pe care le-a cedat firmelor canadiene, americane, ruseşti sau de aiurea , pentru ca acestea să facă ce vor vrea cu ele. 

În privinţa rezervelor (foste româneşti) de petrol, Gazprom a anunţat deja care este planul: va construi o conductă  de la Craiova până la rafinăria lor din Serbia, unde va rafina petrolul, apoi îl va trimite spre vânzare la benzinăriile de la noi (intenţionând să achiziţioneze încă un mare număr de benzinării- se pare că vor cumpăra 100 de benzinării de la Petrom). 

În privinţa gazelor de şist, tot cam aşa: South Stream va trece prin Bulgaria, Serbia (care nu este în UE - dar ce dacă?) şi prin Ungaria, apoi în Austria.  Dacă se vor exploata gaze de şist la noi, vor putea ajunge uşor la gazoductul care ocoleşte frontiera României spre   a ajunge la ţările care au ales să-şi protejeze mediul şi cetăţenii , dar care vor beneficia de gazele de la noi, extrase, desigur prin fracturare hidraulică. 
Nimeni nu ne va întreba pe noi nimic. Nici unde să fie trimis gazul şi nici la ce preţ să se vândă. Doar nu va mai fi al nostru!
Iar România îşi va asigura necesarul din resursele din Marea Neagră - exploatate de Exxon Mobile în cooperare cu OMV Petrom.  (Conform spuselor preşedintelui Băsescu).
Prin urmare, nu va mai avea nevoie de gazele de şist, care vor fi trimise direct spre Vest, prin South Stream. Extrem de convenabil pentru Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franţa (Care îşi vor păstra propriile resurse şi natura curată)  dar şi pentru Gazprom, care va vinde gazele.   
Ce câştigăm noi de aici? 
Bacşişul mizer de 3,5% (pe care n-ai îndrăzni să-l oferi unui chelner) şi poluarea masivă a mediului înconjurător, epuizarea resurselor de apă, distrugerea şoselelor cu traficul greu intens şi cutremure în serie, malformaţii congenitale şi cancer.

Chevron a terminat explorarea. Urmează analizarea rezultatelor şi trecerea la exploatarea gazelor de şist.

Chevron a forat la 650m de satul Siliştea şi 950m de  Pungeşti o sondă cu adâncimea de 3000m. 
După analizarea datelor strânse timp de două luni, Chevron va trece la exploatare.
Chevron mai are avize de mediu în judeţul Vaslui  petru explorarea gazelor de şist la Păltiniş-Băceşti, Popeni-Găgeşti şi Puieşti (unde are şi autorizaţie de construire a unei sonde).
Protestele localnicilor au întârziat lucrările de la Pungeşti cu doar o lună şi jumătate. 

********************************************************

20.09.2016

Am fost apărați în această ultimă perioadă de scăderea prețului petrolului pe plan mondial, pentru că extragerea gazelor de șist se face cu mai mulți bani decât extragerea petrolului prin metonde convenționale și în condițiile în care prețul de vânzare este scăzut, extragerea prin fracturare hidraulică este nerentabilă. Dar firmele strîine așteaptă ca prețul petrolului să crească peste 50 de dolari barilul și atunci vor trece la otrăvirea apelor freatice din România, că tot au concesiuni peste tot!

Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!

Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m³/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m³ gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m³ /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.

Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.

Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.

Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.

Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.

Boala limbii albastre

Febra catarală a rumegătoarelor -bluetongue

Auzim zilele acestea despre alerta declanşată de această boală depistată la unele vite din România, dar explicaţiile relative la subiect, pentru publicul larg,  sunt prea puţine, aşa că sunt utile câteva detalii.

Este vorba despre o boală virală (produsă de un virus) care nu se ia la om şi care este transmisă frecvent de nişte specii de muşte care sug sânge numite Culicoide.

Ceratopogonidele (Ceratopogonidae) .
Aceste insecte cu două aripi, (numite midge în engleză)sunt  asemănătoare cu ţânţarii,   dar au doar 1-3 mm lungime. Ele înţeapă mamiferele, dar şi păsările şi batracienii şi sug sânge. Ele sunt de multe feluri (mai mult de 1300 de specii) . Unele dintre ele pot transporta virusul febrei catarale (boala limbii albastre), sau agentul patogen al ciumei cailor sau al encefalitei cailor. Ele transmit de asemenea paraziţi ai păsărilor, maimuţelor , cailor şi bovinelor.

Culicoides occidentalis  ar fi principalul vector al virusului ce provoacă boala "limbii albastre", despre care se ştia că afectează de obicei vitele din Columbia Britanică. În Scoţia, aceste insecte sunt foarte răspândite. Înţepăturile lor pot provoca şi alergii prin proteinele aflate în saliva lor.

Virusul a fost detectat la sfârşitul anilor 1950 în sudul Spaniei şi Portugaliei, apoi în Corsica  şi în sudul Franţei, unde au fost iniţiate campanii de vaccinare.
După 2006 o altă variantă a virusului s-a multiplicat în Europa de Nord- în Belgia, Germania şi Olanda, apoi şi în Franţa.
În total ar fi cam 25 de serotipuri (proprietate antigenică ce permite identificarea virusului prin ser), astfel că vaccinarea contra unui serotip nu protejează neapărat contra celorlalte serotipuri.

Din pricina pagubelor economice aduse de această boală, ea figurează pe lista A a Oficiului Internaţional al Epizootiilor (OIE).

Boala transmisă de căpuşe

Transmiterea bolii se face doar prin intermediul sângelui infectat transmis prin intermediul insectelor care sug sânge (cum sunt şi căpuşele) sau chiar a acelor de seringă folosite la mai multe animale, sau prin intermediul fluidelor ce nu au stat în aer.

S-a demonstrat că mai multe specii de căpuşe pot transmite acest virus , explicându-se astfel supravieţuirea virusului pe timpul iernii. 

Se credea în trecut că boala nu atacă decât ovinele, dar faptele dovedesc că nu este aşa. 
Serotipul 8, care a fost semnalat în Olanda, Germania , Belgia şi Franţa produce îmbolnăvirea bovinelor şi deseori creşterea mortalităţii viţeilor.

Simptomele vitelor bolnave:

Febra, salivare excesivă, edeme (umflături) la bot,  inflamarea mucoaselor din zona botului, limba umflată şi colorată în albastru şi înroşirea ugerelor, uneori şchiopătare.
Unele animale pot să fie infectate, dar să nu prezinte simptome şi pot fi exportate -de pildă.
(*Asta, dacă cei care importă nu pun clauze asigurătoare în contract !)
Acest lucru poate explica extinderea bolii în zone în care nu se pomenise mai înainte. 

Consecinţele bolii:

Probleme respiratorii, pierdere în greutate (pentru că animalul nu mănâncă), uneori moartea animalului în 8-10 zile, sau - în cazul supravieţuirii - întârziere în creştere şi dificultatea reproducerii , risc de avort la animalele gestante , scăderea numărului de fătări .
Pentru crescătorii de animale există consecinţe economice .

Tratamentul animalelor bolnave

Fiind o boală provocată de un virus, nu există un medicament specific .
Dar îngrijirea acordată aimalului îi poate mări şansele de supravieţuire.
Animalul bolnav nu trebuie să fie ţinut în soare, (pentru că ele devin sensibile la soare şi pot căpăta răni grave.) , ci adus în grajd.  Va fi ferit de noi înţepături ale insectelor care sug sânge. 
(Se vor aplica produse insecticide recomandate de veterinar pe corpul animalului , mai ales pe bot, picioare şi burtă, unde este înţepat de insecte) 
Animalul vor primi furaje mai moi, pentru că are gura inflamată şi nu poate mînca o hrană tare sau ţepoasă.  Se vor spăla ugerele , se vor aplica pomezi cicatrizante - cum ar fi o cremă cu gălbenele, de pildă - şi se vor folosi produse dezinfectante. 
Ca tratament medical, medicul veterinar poate prescrie antiinflamatoare pentru a limita febra , durerea şi celelalte simptome.  În caz de plăgi extinse sau de suprainfectarea plămânilor,  sunt indicate antibioticele. 

Măsurile ce au fost luate în Vest

În ţările occidentale, după mai mulţi ani de luptă contra bolii prin vaccinări sistematice (contra serotipurilor 1 şi 8) şi măsurile de carantină şi de luptă contra insectelor care transmit virusul, boala a devenit rară.

Dezinsecţia trebuie făcută atât la nivelul animalelor (bovine sau ovine) cât şi la nivelul clădirilor şi vehiculelor. Construcţiile şi vehiculele trebuie să fie dezinsectizate înainte de a primi alte animale. 
Dacă animalele ies la păşune, evident că mai întâi trebuie stârpite căpuşele din zonă, folosindu-se produse aprobate de organele sanitare.

Cea mai veche scriere din lume a aparut pe teritoriul Romaniei

26.03.2013

În România s-au găsit tăbliţe cu o scriere din anul 5500 î.Hr.

Tăbliţele de la Tărtăria

Rezultatele campionatului european de atletism 2014

Sportul românesc în Europa

S-au terminat recent campionatele europene de atletism, pe care le-am privit desigur cu emoţie, dat fiind că printre sportivii concurenţi erau şi atleţii noştri. Iar în aceste discipline sportive, în trecut am avut campioni remarcabili sau chiar fenomenali, care au făcut cinste României .

Iată care au fost rezultatele atleţilor noştri în anul 2014, comparativ cu rezultatele celorlalte ţări participante.

Observăm că la aceste campionate au participat 50 de ţări. Doar 27 dintre delegaţiile celor 50 de ţări au obţinut medalii.

Foarte multe dintre ţările care nu au obţinut nici o medalie sunt foarte mici: Andorra, Lichtenstein, San Marino, Malta, Cipru, Monaco. Alte ţări, deşi ceva mai mari, au trimis la campionat un număr foarte mic de atleţi - ştiind probabil că alţii nu au şanse.

Alte ţări, cum sunt România, Lituania, Letonia, Bulgaria şi Slovenia au trimis delegaţii relativ numeroase, după cum se poate vedea în tabel. Doar că...nu au putut cuceri nici o medalie.

Nici la campionatele europene de atletism în sală din 2013 România nu a putut cuceri nici o medalie. (Atunci Bulgaria a reuşit să ia o medalie de bronz).
Nici la campionatele europene de atletism din 2012, România nu a avut nici o medalie. Atunci, Letonia, Lituania  au avut câte o medalie de bronz, Lituania a mai obţinut şi una de argint, Danemarca şi Bulgaria câte una de aur, ,..
Nici la europenele de atletism din 2010 România nu a avut vreo medalie. Nici la cele din 2006.

Ultimul an în care România a obşinut medalii la europenele de atletism a fost anul 2002, când România a cucerit o medalie de aur şi una de argint.

Ce să mai vorbim de anul 1998, când România obţinea 3 medalii de aur, 2 medalii de argint şi două de bronz!

Acum înţeleg de ce comentatoarea postului de televiziune la care am urmărit campionatele europene spunea că "nici nu ne-am propus obţinerea de medalii" (sic!).
Cum adică, să nu-ţi propui să obţii medalii, când participi la o competiţie? Hai să spunem că dacă trimiţi acolo doar unul sau doi concurenţi, să-ţi propui doar să participi, să arăţi că exişti şi tu în Europa, chiar dacă nu ai o bază mare de selecţie pentru a avea sportivi de vârf. Dar să fii o ţară cu tradiţie în atletism, aşa cum am fost noi (acum această tradiţie a devenit îndepărtată, după cum putem vedea), să trimiţi acolo 24 de sportivi, cu echipele lor aferente (antrenori, maseuri, doctori etc) şi să nu-ţi propui să obţii medalii, asta devine îngrozitor.
Celelalte ţări care nu au obţinut medalii anul acesta au mai avut câte o medalie în competiţiile anterioare. Poate vor avea medalii la următoarele competiţii europene. Dar România nu a avut nici o medalie la campionatele europene de atletism de 12 ani!
Probabil că de aceea s-a construit noul stadion de fotbal din Bucureşti pe locul vechiului stadion, care a fost demolat, desfiintându-se cu acest prilej şi pistele de atletism care existau în vechiul stadion. Desigur, ar fi fost o soluţie mai bună să se construiască un nou stadion de fotbal pe alt amplasament. S-ar fi economisit cheltuielile pentru demolare şi am fi avut acum, în continuare, încă un stadion, care ar fi avut şi piste de atletism.  Dar noi am renunţat, se vede, la a mai avea sportivi de performanţă în atletism. Nici la fotbal nu stăm prea bine.
Dar nici nu ne propunem!

Adrian Sampetrean la Mezzo

Aida la Arena din Verona