reabilitare energetica in alte tari din UE

Senatul Franţei votează legea tranziţiei energetice

Senatul Franţei examinează proiectul de lege asupra tranziţiei energetice.

• A fost adoptat articolul ce prevede obligaţia efectuării reabiitării energetice a  clădirilor de locuit private cele mai energofage până în anul 2030. Cu începere din 2020. 
• De asemenea, la fiecare vânzare sau cumpărare de imobil va fi obligatorie efectuarea reabilitării energetice, dacă-desigur - se dovedeşte necesar conform normelor actuale.
• Se recomandă materialele de provenienţă bio (ecomateriale) pentru renovarea clădirilor şi la construirea clădirilor noi.
• S-a adoptat de asemenea articolul care prevede obligativitatea reabilitării termice în toate cazurile în care se efectuează lucrări de întreţinere importante : reparaţii ale faţadelor, ale acoperişului sau de reamenajări de spaţii. Pentru facilitarea acestor lucrări se prevede un credit de impozit pentru tranziţia energetică.
• Un amendament la lege a fixat obiectivul de a se reabilita energetic 500 000 de locuinţe pe an, (dintre care cel puţin jumătate să fie ocupate de persoane cu venituri modeste)  începând din anul 2017.

S-a prevăzut de asemenea un "carnet numeric de urmărire şi întreţinere" a fiecărei locuinţe, unde să se menţioneze toate informaţiile utile pentru întreţinerea casei şi ameliorarea performanţei ei energetice.

• S-a votat şi un amendament ce favorizează de asemenea renovarea acustică odată cu reabilitarea energetică.

Ecomateriale (materialele de construcţie ecologice) 

Este vorba despre materialele care corespund criteriilor tehnice cerute pentru un material de construcţie, dar corespund şi cerinţelor de mediu pe toată durata lor de existenţă (de la producere şi până la eliminare/reciclare).
Aceste materiale permit în general crearea de noi locuri de muncă , asigură o bună calitate a vieţii celor ce folosesc construcţia, dar şi lucrătorilor care o edifică.
Se admite în general că aceste materiale ar trebui să provină din materii prime regenerabile, fără ca exploatarea acestora să dăuneze mediului natural şi speciilor.

Grecia pune Europa pe ganduri

Grecii nu ascultă de politica europeană

Au apărut şi primele caricaturi 

Aşa cum am aflat din mass media, grecii au decis în mod democratic să nu mai asculte de politica europeană.
Ei au ales în număr mare partidul Syriza, de extremă stângă, deşi au fost avertizaţi să nu o facă.
Socialiştii din Europa exultă. Comentatorii (La Tribune) consideră că aceasta înseamnă:

• Un eşec al partidelor pro-europene . Partidele agreate de UE, care aveau în 2009 77% din voturi şi în 2012 42% din sufragii nu au mai obţinut acum decât o treime din voturi.
• Eşec al strategiei de presiune din partea UE
• Alegerea democraţiei cu orice preţ. Chiar cu riscul excluderii din zona euro.
• O ţară umilită şi răscolită. Politica de austeritate a accelerat sărăcirea şi a dus la mărirea datoriei. În anii 2010-2012, ziarele din UE descriau pe greci ca fiind o populaţie leneşă, indolentă şi coruptă (deşi statisticile nu arătau asta). 
• Refuzul excluderii şi al xenofobiei. Partidul neo-nazist zorile Aurii nu a făcut progrese . Partidul lui Alexis Tsipras poate avea teorii fanteziste, dar nu a încercat să dea vina pe imigranţi pentru dificultăţile economicce ale ţării, aşa cum se întâmplă în alte ţări din UE.
• Alegerea unei alte căi economice. Grecii nu mai vor să facă datorii ca să ramburseze datorii , să-şi scadă nivelul de trai ca să mărească competitivitatea, în condiţiile în care nu au producţie proprie pentru export. Grecii doresc un plan de luptă împotriva sărăciei , doborârea oligarhiei , investiţii europene şi restructurarea datoriei. 
• Asumarea de schimbări. Grecii cer ca Europa să aibă o politică economică mai suplă.
• Europa nu ar trebui să fie surdă la mesajul grec. Euroscepticii ar putea avea câştig de cauză.

Alexis Tsipras este ateu declarat

Va fi primul şef de guvern grec ce nu e căsătorit.
Liderul partidului Syriza s-a declarat categoric ateu. El trăieşte în concubinaj şi este tatăl a doi copii care nu sunt botezaţi.
Dar, într-o ţară în care 90% din populaţie este de confesiune ortodoxă (cam ca la noi), Alexis Tsipras face de un an încoace gesturi de apropiere de clerul ortodox: o vizită la muntele Athos,...
(Unde am mai văzut noi lideri socialişti care s-au declarat atei, dar apoi sunt văzuţi -şi mai ales filmaţi - pe la biserică?  nn)
Înmormântarea tatălui său în rit ortodox - la care a fost prezent  chiar  arhiepiscopul Ieronymos, şeful Bisericii Ortodoxe din Grecia, declaraţii prudente legate de căsătoria între homosexuali şi adoptarea de copii de către aceştia ("un subiect dificil, îl vom studia...").
El a declarat că "Syriza , ajuns la putere, nu va îndrăzni să facă separarea Bisericii de Stat. Societatea greacă este încă reglată de ortodoxie şi nu este pregătită pentru o astfel de schimbare".

Prin urmare, aceste subiecte vor fi abordate mai târziu, oricum nu în campania electorală....

Alexis Tsipras trebuie să ţină cont de asemenea de rolul social important avut de cler în cei patru ani de austeritate din Grecia: supe populare, furnizare de medicamente. ..
El s-a ferit de asemenea să declare că va cere impozitarea veniturilor Bisericii.

În câteva ore, Alexis Tsipras a încheiat un acord de guvernare. Cu cine? Cu Partidul Grecilor Independenţi (ANEL), un partid ultraconservator provenit din sciziunea Euroscepticilor de la Noua Democraţie. . Un partid foarte naţionalist, care are uneori scăpări homofobe şi antisemite.
Nu degeaba se spune că extremele se atrag.
Vorba este că şi ANEL respinge politica de austeritate, troica financiară creditoare a Greciei şi memorandumul.
Prin această alianţă, se preconizează politica noului guvern grec, în dezacord cu politica europeană.
Programul partidului Syriza, care oscilează între pragmatism şi luptă de clasă, îi nelinişteşte pe europeni.  Când era în vizită la Berlin, în 2012, Alexis Tsipras afirmase că duce o luptă "şi pentru muncitorii germani".

Proletari din toate ţările, uniţi-vă !

- vă pare cunoscut?
El a a nunţat (cu ani în urmă deja) că intenţionează să oprească plăţile în contul datoriei externe, să declare nelegitime măsurile de austeritate şi că va naţionaliza băncile.
Să vedem ce va face acum, după ce a ajuns  Prim ministru al Greciei.
Primul lucru: a refuzat să jure pe Biblie la investire, ci a preferat să jure pe Constituţie.

*****************************************************************************************************************

Update 29.01.2015
Europenii privesc cu îngrijorare la politica Greciei, pentru că ei sunt principalii săi creditori
Datoria Greciei, ce depăşeşte 320 de miliarde de euro, adică 175% din produsul intern brut (PIB) , este deţinută în cea mai mare parte de către celelalte state din zona euro şi de către Banca centrală europeană (BCE), după restructurarea datoriilor din 2012.
Alexis Tsipras a afirmat miercuri că doreşte să negocieze o "uşurare a datoriei" Atenei, revenind totodată asupra măsurilor de austeritate impuse după 2010 populaţiei, în schimbul ajutorului internaţional.
Ministrul de Finanţe al Franţei a declarat că ar fi de acord cu măsuri de uşurare a datoriei, dar nu şi cu anularea unei părţi din aceasta, pentru că asta ar însemna transferarea datoriei de la contribuabilii greci asupra contribuabililor din Franţa - ceea ce şi ministrul de Finanţe grec a spus că nu ar dori.

*****************************************************************************************************************

Update 30.01.2015
Grecia are probleme
Conform ziariştilor occidentali, sistemul ei de sănătate este mai mult sau mai puţin distrus, sărăcia a lovit aproape jumătate dintre locuitori, un sfert din populaţie este în şomaj.  Tutela exercitată de "troica" formată din Comisia europeană, BCE şi FMI nu a redresat economia Greciei, a cărei situaţie s-a agravat. Datoria publică a crescut.
Europenii spun acum că a fost o greşeală să fie acceptată Grecia în zona euro şi că "serviciile europene competente" ar fi trebuit să ştie că bugetele Greciei fuseseră cosmetizate, că economia ei era fragilă şi că impozitele nu se încasau, unele categorii  fiind exceptate iar alţii eludând sistemul fiscal.
Alexis Tsipras a declarat că nu doreşte să scoată ţara din zona euro, ci vrea să negocieze cu troica , direct cu instanţele europene.
Se speră că Alexis Tsipras va găsi mijloacele de a-i constrânge pe cei mai bogaţi să plătească impozitele datorate şi pe cei mai puţin bogaţi că nu ar trebui să fie plătiţi la negru.
El a declarat că după părerea lui statul grec este "ostatecul oligarhiei financiare" care nu plăteşte impozite, că Grecia a ajuns pe primul loc din Europa în privinţa corupţiei şi că intenţionează să propună în Grecia o "clauză de dezvoltare" pentru ca rambursarea datoriei să nu omoare în germene redresarea economică.
Toţi speră că va reuşi să redreseze economia Greciei, spre binele tuturor.

caricatură de Hachfeld din Courrier international

Doar că Alexis Tsipras pare să fie aliat cu Putin.
Miercuri 28 Ianuarie Atena s-a pronunţat împotriva sancţiunilor impuse Rusiei, ca urmare a crizei ucrainiene, ceea ce a dus la intervenţia d-lui Martin Schuly, preşedintele Parlamentului european, care l-a rugat pe A. Tsipras să nu facă notă discordantă faţă de poziţia Europei.

*****************************************************************************************************************

Update 01.02.2015
Primele măsuri ale noului guvern din Grecia

• Scăderea impozitelor şi mărirea pensiilor
• Mărirea salariului minim la aproape 200€/lună (comentatorii ricanează: Va plăti Europa?)
• Oprirea privatizării porturilor Salonic şi Pireu (care erau vizate de chinezi)
• Redeschiderea televiziunii poblice,  sub numele ERT.

Comisia Europeana 2014 - 2019

Corina Creţu va fi Comisar european pentru Politică Regională

Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!

Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m³/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m³ gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m³ /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.

Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.

Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.

Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.

Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.

Lufhansa şi Air China spre o co-întreprindere

Primele roade vizibile ale vizitei cancelarului Angela Merkel în China.

Rezultate Alegeri Europarlamentare în Europa

Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul european

Pragurile saraciei in Europa

Sărăcia la ei şi la noi

Grupurile politice din Parlament

Grupurile politice din Parlamentul european nou ales.

Partidele europene

Ce sunt partidele europene

Alegeri europarlamentare Romania 2014

32 de locuri în Parlamentul European

Stat membru UE	2014
Germania	96
Franţa	74
Marea  Britanie	73
Italia	73
Spania	54
Polonia	51
Romania	32
Olanda	26
Grecia	21
Belgia	21
Portugalia	21
Rep. Ceha	21
Ungaria	21
Suedia	20
Austria	18
Bulgaria	17
Danemarca	13
Slovacia	13
Finlanda	13
Irlanda	11
Croatia	11
Lituania	11
Letonia	8
Slovenia	8
Estonia	6
Cipru	6
Luxembourg	6
Malta	6
Total	751

Gazprom aliat cu OMV

Tronson austriac al South Stream

Tronsonul ocoleşte România

Prima dezbatere prezidenţială europeană

Prima dezbatere televizată între candidaţii la preşedinţia Comisiei europene

Indicele de Dezvoltare Umană

IDH

Indicele de dezvoltare umană (IDH) este un indicator compozit (calculat de ONU) al nivelului de dezvoltare al unei ţări, ţinând cont în părţi egale de speranţa de viaţă la naştere, de indicele de şcolarizare şi de alfabetizare şi de Produsul Interior Brut pe locuitor. 

Mărfuri retrase de la vânzare

Somon cu microbi retras de la vânzare

Ţările în care oamenii sunt cei mai fericiţi

Cele 10 ţări cu locuitori fericiţi

Pretul gazelor in Romania

Cât gaz consumăm, cât gaz producem şi cât importăm

Referendumul din Catalonia ilegal

Catalonia nu se va separa de Spania

Spania s-a "regionalizat" , ceea ce pare să-i fi adus foarte multe probleme.
După ce o serie de analişti au apreciat că actuala criză economică din Spania a fost favorizată, dacă nu chiar provocată de regionalizarea ţării, acum se manifestă şi tendinţe de separare a regiunilor mai bogate, care nu mai vor să contribuie la bugetul comun al statului spaniol.
Este cazul Cataloniei, care are în prezent statutul de regiune autonomă în cadrul statului spaniol, dar nu are un sistem fiscal independent, astfel încât peste 60% din taxele şi impozitele plătite sunt folosite pentru menţinerea celorlalte comunităţi autonome , mai sărace, din Spania.
Catalonia are o foarte puternică identitate culturală şi lingvistică. Ea este populată de 7,5 milioane de locuitori şi a cunoscut în ultimii ani puternice tendinţe naţionaliste, declanşate de criza economică, ce a alimentat un sentiment de nedreptate şi a crescut tensiunile politice.
Regiunea, care a fost unul dintre motoarele economice ale Spaniei, a devenit una dintre cele mai pline de datorii regiuni ale Spaniei.
Naţionaliştii catalani anunţaseră un referendum pentru data de 9 noiembrie 2014, dată la care locuitorii ar fi trebuit să răspundă la întrebările: " Vreţi să fie Catalonia un stat?" şi dacă da, "vreţi ca acest stat să fie independent?".

Referendumul asupra separării regiunii autonome este ilegal

Şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy a anunţat  că acest referendum nu va avea loc, fiindcă este ilegal.
"Doar ansamblul poporului spaniol are puterea de a decide asupra a ceea ce trebuie să fie Spania" a spus el.
Primul ministru spaniol a spus: " Am fost mereu dispus la dialog, dar în cadrul Constituţiei şi al legii".
" Toţi cei care pretind să modifice Constituţia pout să ceară acest lucru, dar respectând regulile pe care Constituţia însăşi le-a stabilit. Asta înseamnă statul de drept" a subliniat el.

Poziţia Uniunii Europene

Vicepreşedintele Comisiei europene, Viviane Reding chemase duminică guvernul spaniol şi pe conducătorii regionali ai Cataloniei să " negocieze cu spiritul deschis pentru a ajunge la un acord" care să evite ca regiunea să continue pe calea de a obţine independenţa.

Salam german pentru Romania

Resturile din supermarketurile germane aduse în România.

O ştire a făcut înconjurul mass media: tone de salam expirat sau foarte aproape de expirare  aduse din Germania şi vândute în România !
Nu e prima dată când constatăm că deşeurile de toate felurile sunt aduse din UE la noi, ca la un fel de pubelă europeană. Dar, iată că şi mâncarea care în Germania era în mod obişnuit dată la gunoi, a fost considerată destul de bună pentru a ne fi vândută nouă, românilor.
Resturi de mezeluri, aproape ieşite din garanţie, au fost aduse la "o fabrică din Braşov", deschisă de un mare  producător neamţ- aşa cum se scrie, misterios, în presă.  Nu se spune care fabrică, deşi ar fi normal ca acest lucru să fie făcut public. Resturile care proveneau din supermarketuri din Germania "ar fi fost tratate" în fabrica de la Braşov, pentru a-şi recăpăta aspectul comercial.
Cum or fi făcut asta? Adăugând colorant din belşug, probabil, mult conservant şi cine mai ştie ce alte chimicale ca să se acopere mirosul de alterat şi culoarea rău prevestitoare.
Pe urmă resturile de la masa germanilor erau reambalate, sub vid, primeau un nou termen de valabilitate (încă 42 de zile) şi trimise la vânzare în hipermarketurile de la noi, dar şi în alte magazine, ceva mai mici.
După ce un client din Timişoara a reclamat la Protecţia Consumatorului că a cumpărat salam stricat prezentat ca marfă de calitate din Germania, inspectorii OPC au verificat 38 de magazine şi supermarketuri, confiscând circa 10 tone de salam feliat şi reambalat, aflat pe rafturi sau în depozite.
Deşi această uriaşă cantitate de carne toxică (fie din pricina alterării, fie ca urmare a supraadaosurilor de chimicale ) putea genera pericole pentru sănătatea unui număr foarte mare de oameni, nu s-au comunicat alte sancţiuni în afara amenzilor de "aproape trei sute de mii de lei" stabilite de OPC.
Mai puţin de 30 de lei/kilogram de salam toxic confiscat. Şi, asta e tot?

Dar ce s-a întâmplat cu salamul deja vândut consumatorilor?
Dacă au mâncat deja din el, dacă au dat şi copiilor, că doar e marfă de soi, scumpă, din Germania?
Poate că nu i-a apucat imediat pântecăraia, că se pusese conservant cu polonicul, dar ce efect vor avea substanţele chimice asupra lor, pe termen lung?
Numele supermarketului care a vândut marfa reambalată, ca şi numele fabricii care au plănuit intoxicarea în masă sunt trecute sub tăcere.
De ce?
Nu ar trebui să ştim cine se face vinovat de asemenea grozăvii?

Ţigani,romi, nomazi

Mic lexic 

În prestigiosul ziar Le Monde a apărut un "mic lexic" ce explică termenii de ţigan, rom şi om al voiajului .

Evacuări record de romi în Franţa

Tabere de romi desfiinţate în Franţa