Se afișează postările cu eticheta parlamentul european. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta parlamentul european. Afișați toate postările

duminică, 10 februarie 2013

Putem folosi, în sfârşit, banii europeni?


Europa nu va creşte cu forţa tratatelor. Ea se va dezvolta direct în inima cetăţenilor, sau va fi sortită eşecului ”.                                                                  Konrad Adenauer.


Europa şi România


Problema cea mai preocupantă pentru România în vederea integrării europene rămâne cea a absorbţiei fondurilor comunitare, în ciuda unei relative ameliorări în 2010.
 Cu 20% din plăţi efectuate în august   2012, România continuă să fie pe ultimul loc în privinţa absorbţiei fondurilor europene, mult în urma Bulgariei şi Italiei (media în UE fiind de 33%). 
România era teoretic excedentară cu 2011 cu 4,1 miliarde  €. 
Asta doar în teorie, fiindcă în practică aceste fonduri puse la dispoziţia noastră de UE nu au fost consumate de România.   La 31 octombrie 2012 România avea un indice de absorbţie de numai 9,72% şi a fost aproape de a deveni un contribuitor net al UE în 2010 (adică să plătească la UE mai mult decât să primească) , rămânând totuşi pe plus doar fiindcă mai era un rest din fondurile de preaderare cuprinse în proiecte aflate în derulare. 


Care va fi situaţia pe următorii 7 ani?


În linii mari, România a obţinut  21,8 de miliarde de euro fonduri de coeziune (autostrăzi, căi ferate, mediu, resurse umane etc), faţă de 19 miliarde cât a avut până acum, şi 17,5 miliarde de euro pentru agricultură (10 miliarde pentru plăţi directe ale subvenţiilor şi 7,1 miliarde pentru proiecte de Dezvoltare Rurală, de la drumuri judeţene la ferme pentru tineri) faţă de 13 miliarde, cât poate accesa în prezent. Plus posibilitatea de a accesa alte câteva programe gestionate însă direct de Comisia Europeană, fără intervenţia guvernului.
Datele finale arată o creştere a fondurilor europene pentru România de la 33,5 de miliarde de euro (2007-2014) până la 39,8 miliarde (2014-2020).
Aceste sume nu sunt încă bătute în cuie, căci bugetul UE urmează a fi supus votului Parlamentului european
Pe lângă câştigul direct, Bruxelles oferă posibilitatea şi pentru câştiguri indirecte.
,La Bruxelles s-au luat alte câteva decizii care, în practică, pot cântări mai mult decât sumele mari aflate deocamdată numai pe hârtie.
- Cofinanţarea în proiectele cu fonduri structurale şi de coeziune, în care intră, de exemplu autostrăzile, creşte de la 75% la 85%, ceea ce face ca statul să contribuie cu numai 15%;
- Prefinanţarea aceloraşi proiecte (adică banii pe care UE îi dă în avans) va fi de 4% - de la 2% cât se prevăzuse iniţial - în cazul ţărilor care au avut în 2010 acord cu FMI, cum e şi cazul României;
- TVA eligibil, cu alte cuvinte rambursat de către Comisia Europeană la bugetul de stat, ceea ce poate însemna, din estimările Ministerului de Finanţe, un avantaj de 2 miliarde de euro.
- Proiectele de Dezvoltare Rurală rămân cofinanţate în proporţie de numai 75% de UE, dar vor avea asigurată o prefinanţare de 4%;
- Aşa numitul "top-up" de 10% - Ţările care vor semna un acord financiar cu FMI sau cu CE vor primi cofinanţare de 85% pentru proiectele de Dezvoltare Rurală şi 95% pentru Coeziune, urmând să contribuie de la bugetul de stat cu doar 15%, respectiv 5% din valoarea totală;
- Flexibilitatea - UE lasă la latitudinea guvernului decizia de a "muta" până la 25% din fonduri de la un program la altul;
- Regula "n+3" - dă posibilitatea ţărilor membre să cheltuiască banii, o dată prinşi în proiecte acceptate, încă trei ani după încheierea exerciţiului bugetar, adică până în 2023. Pentru România şi Slovacia, Consiliul European a cerut Comisiei "să exploreze soluţii" ca această regulă să se aplice şi pentru actualul buget, pentru a nu pierde şi mai mult din fondurile europene.
Marele câştig a fost însă eliminarea legăturii automate dintre rata de absorbţie a fondurilor şi finanţările viitoare, prevătute în prima variantă de buget a lui van Rompuy.
Problema este: cât vom reuşi să încasăm din cele 40 de miliarde?
Cu acelaşi ritm de absorbţie, am avea doar 5 miliarde de euro, pe lângă plăţile directe, din cele 40, în şapte ani. După ce că s-au decontat efectiv sume mult mai mici decât cele prevăzute, o parte a trebuit să fie returnate ca urmare a depistării de fraude.
Programele Transporturi şi Competitivitate sunt de altfel blocate pentru o perioadă încă nedeterminată.
Comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, a spus ieri (sâmbătă 9 febr.) că anul 2013 este crucial pentru România , care ar trebui să absoarbă în acest an 5 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri structurale, pentru a se evita pierderea acestei sume. În proiectul bugetului de stat, la rubrica investiţii,  sunt prevăzute 7,5 miliarde, din care 2 miliarde ar trebui acoperite prin atragerea fondurilor europene, dupa cum a explicat premierul român.

Ultima speranţă: ajutor de la specialiştii europeni

La ultimul Consiliu European, preşedintele Comsiei, Jose Manuel Barroso, s-a oferit să trimită în România funcţionari de la Bruxelles - câţi va fi nevoie- "să asiste" autorităţile de management care gestionează banii europeni. 
Suspiciunile europenilor vizează mai ales corupţia, dar şi slaba pregătire din instituţiile de la Bucureşti.
Update 13 martie 2013
Parlamentul European nu a votat proiectul de buget !