luni, 7 octombrie 2013

RMGC nu prevede să extragă aur de la Roşia Montană

RMGC nu prevede să producă aur şi argint, ci un aliaj cu conţinut variabil de aur şi argint

Preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, a declarat la comisia specială privind Roşia Montană, că produsul final minier este estimat la 17% aur şi 83% argint, potrivit legislatiei şi acordului încheiat cu compania.
 El a adăugat că nu există aici posibilitatea de a separa aurul de argint, neexistând posibilităţile tehnologice necesare, prin urmare compania va produce lingouri din acest aliaj de aur cu argint, care vor fi trimise în altă parte pentru procesare- de către alte companii, în alte ţări, neprecizate.
Deci RMGC va vinde un aliaj către alte ţări 


Cum răspunsul a fost stupefiant pentru mine, în primul rând nu mi-a venit să cred.
Nu se poate -mi-am spus- păi nu spun ei mereu că vor extrage aur şi argint? Nu se tot vorbeşte despre posibilitatea ca Banca Naţională să cumpere aur de acolo?
Nu ni se tot explică ce preţ are aurul şi pe baza asta se estimează eventualele câştiguri?
Cum cei din Comisie nu păreau şocaţi de această veste şi nici nu am găsit pe undeva comentarii pe această temă, am căutat şi am găsit pe net Memoriul de Prezentare a Proiectului depus pentru obţinerea Avizului de Mediu.
Am găsit acolo aşa:
Exploatarea minieră
Patru cariere: Cetate, Cîrnic, Orlea şi Jig
• Rezerve extractibile: 218 milioane tone minereu, cu conţinut mediu de 1,52 g/t Au şi 7,47 g/t Ag
• Producţia de metal recuperabil: 272,7 t (8,8 milioane uncii) Au şi 945,5 t (30,4 milioane uncii) Ag
• Producţia anuală de minereu: între 12,5 şi 20,4 milioane tone
• Raport steril:minereu pe durata de viaţă a minei : 1,2:1 

Rezultă la o primă estimare că proporţia de metal recuperabil aur/argint ar fi 22,38% aur şi 77,61% argint. De unde reiese atunci proporţia declarată pentru lingouri de 17% aur şi 83% argint?
De fapt, odată ce firma declară că nu are (şi nu va avea) capacitatea tehnologică de a separa aurul de argint, ele vor rămâne în lingouri în proporţia (variabilă) în care acestea vor fi găsite în lotul de minereu respectiv.

Aşa reiese din descierea tehnologiei, făcută chiar de autorii proiectului:
Procesarea minereului
• Intervalul de timp în care se va efectua procesarea minereului: aproximativ 17 ani
• Concasare într-o singură treaptă a minerului brut cu un concasor giratoriu
• Măcinare umedă în moară semiautogenă şi în două mori cu bile
• Leşierea prin cianuraţie convenţională CIL (Carbon-in-Leach) a minereului
• Eluarea aurului şi argintului în soluţie concentrată, concomitent cu recuperarea cărbunelui activ în vederea reactivării
• Extracţia electrolitică a aurului şi argintului şi topirea acestora în vederea producerii de lingouri de aliaj doré (adică aliaj de aur).
( Şi cu asta, gata cu producţia. Mai urmează doar gestionarea sterilelor.)
• Îngroşarea sterilelor de procesare şi recircularea celei mai mari părţi din apa tehnologică
• Denocivizarea cianurilor din sterilele de procesare şi depozitarea sterilelor într-un iaz de decantare


(Eluare =Măturare cu un fluid (éluant) a unor substanţe chimice variate, cese doreşte a le face să migreze pentru a le separa.)
 În tehnologie este prevăzută amplasarea unei "uzine de procesare" care va fi probabil ceva relativ simplu, ce va fi la urmă demontat , iar utilajele şi materialele recuperabile vândute.

Elementele esenţiale ale planului de închidere (la amplasamentul uzinei de procesare) sunt:
• cu excepţia staţiei de epurare a apelor uzate industriale, împrejmuirile, clădirile şi celelalte structuri de pe amplasamentul uzinei de procesare vor fi îndepărtate în vederea recuperării sau, dacă sunt mobile, vor fi reţinute pentru a fi revândute;
• componentele esenţiale are staţiei de epurare a apelor uzate industriale ar putea fi mutate la o staţie de epurare amplasată lângă cariera Orlea;
• utilajele vor fi îndepărtate în vederea recuperării, iar structurile şi fundaţiile vor fi demolate până la nivelul solului;

Recuperarea aurului
(De fapt, după cum vom vedea, este vorba despre recuperarea aliajului cu conţinut variabil de aur)
În cadrul celor două coloane de eluare,(spălare) metalele preţioase sunt separate de cărbunele activ, formând un eluat concentrat cu conţinut de aur şi argint. Aurul şi argintul din soluţie vor fi recuperate prin electroliză. Metalele preţioase vor fi îndepărtate de pe catozii de electroliză sub forma unui nămol diluat care va fi apoi filtrat şi colectat.
Astfel de lingouri de aur
vor putea fi cumpărate
doar din străinătate!
Nămolul aurifer poate conţine o cantitate redusă de mercur care va fi îndepărtat într-o intermediul unei retorte pentru mercur. ( Nu ni se spune ce se întâmplă cu mercurul)

Nămolul uscat, fără conţinut de mercur, va fi topit într-un cuptor electric cu inducţie şi turnat în lingouri. Lingourile de aliaj doré vor fi depozitate într-un seif sigur până la expedierea acestora la unităţi de rafinare a metalelor preţioase.

 Lingourile doré vor fi turnate în forme de 25 kg

 Nici vorbă de lingouri de aur şi de argint, aşa cum ne-am închipuit noi 

(aş spune , în mod justificat)
 La ce preţ va vinde compania aceste lingouri către rafinăriile din străinătate? Păi...depinde cât vor fi dispuse acelea să plătească. Dacă vor fi interesaţi să cumpere!
De aceea RMGC şi-a prevenit acţionarii că există riscul să nu-şi poată vinde producţia. Tot de aceea, probabil, se prevede ca statul român să primească redevenţa în natură. Adică în astfel de lingouri de materie primă, ce trebuie să fie apoi vândute unor unităţi industriale din străinătate. Desigur, la un preţ mult mai scăzut decât preţul produsului finit, adică lingouri de aur şi lingouri de argint comercializabile la bursă. 
Un element ce probabil  va scădea mult preţul acestui aliaj va fi proporţia variabilă a componentelor lui. 
În documentul prezentat de RMGC există estimările în conţinut de aur şi de argint în cele patru zăcăminte pe care compania doreşte să le excaveze, rezultând (calcul făcut de mine pe ultima coloană) procentele medii pe fiecare zăcământ şi la urmă procentul mediu final, care a fost menţionat în faţa Comisiei parlamentare. Numai că, în mod evident, chiar şi în cadrul fiecărui zăcământ procentele e normal să varieze. Rezultă că vor fi scoase la vânzare cantităţi de aliaj cu conţinut aproximat de metale preţioase - cam greu de estimat valoric.
Nu reiese ce se va întâmpla cu arsenicul ce se găseşte în cantităţi de   5000 grame pe tonă în zăcămintele de la Roşia Montană, conform cu analizele existente. La cele 218 milioane tone minereu, vor rezulta deci 1 090 000 tone arsenic.
El va ajunge, desigur, împreună cu celelalte reziduuri, în enormul lac de decantare.
Carierele (epuizate) vor forma un sistem de lacuri care se vor umple natural colectând în fază finală şi apa din iazul de decantare. (conform documentului RMGC)

Rezerve exploatabile.
Zăcământ
Conţinuturi de
metal
Metal recuperabil

Conţinut
Au/Ag
Au
g/t
Ag
g/t
Au
t
Ag
t
Cetate
1,49
5,66
95,1
361,7
20,8 % Au   79,2%  Ag
Cîrnic
1,62
9,74
184,0
1106,5
14,3 % Au   85,7 % Ag
Orlea
1,18
2,23
38,0
71,8
34,6 % Au   65,4 % Ag
Jig
1,62
10,65
13,4
88,4
13,2 % Au   86,6%  Ag
Total
1,52
7,47
330,5
1628,4
16,9%  Au    83,1%  Ag
Şi pentru asta vor ei să ne distrugă :
  • Două localităţi, cu casele, bisericile şi cimitirele lor
  • Patru munţi
  • Cetatea Alburnus Maior şi galeriile romane unice în lume
  • 733,4ha Fâneaţă 
  • 345,9ha Pădure 
  • 141,2ha Teren construibil 
  • 12,1ha   Teren arabil 
  • 1,2ha     Livadă 
  • 12,8ha   Fânaţ împădurit 
  • 17,3ha   Tufăriş (vegetaţie de pădure <3 m înălţime) 
  • 52,6ha   Drumuri 
  • 15,9ha   Teren neproductiv 
  • 11,6ha   Ape (pârâuri, cuvete, lacuri şi tăuri) 
  • 2,3ha     Linie  CF (linia minieră Roşiamin) 
  • Sănătatea noastră şi a copiilor noştri!
A făcut cineva socoteala ce preţ au toate acestea?

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cât se pierde- în bani - din pricina extragerii de metale în aliaj în loc de a se obţine metale convenţional pure


Produs vandabil 

Preţ Au,Ag
La 8.10,2013
Venituri totale brute estimate de RMGC până la terminarea exploatării
Venituri obţinute de ţara care ar rafina aurul şi argintul din aliajul “dore”
Lingou aur 1kg
31 411,60€


Lingou  argint 1kg
723,34  €
169 g Au
5308
831 g Ag
601,1
1000g metale Au,Ag
în proporţia 17/83
5909
1 t metale Au,Ag
în proporţia 17/83
5,9 milioane
8,0 milioane $
1958,9 tone metale Au,Ag
în proporţia 17/83
5,657miliarde
7,671miliarde$
1958,9 tone aliaj Au,Ag ("dore") în proporţia 17/83 
conf. RMGC

3,2 miliarde$
4,47 miliarde$
Dacă s-ar extrage într-adevăr aurul şi argintul obţinându-se lingouri de metale preţioase de aur şi de argint, s-ar putea obţine, la preţul actual al acestor lingouri de metal preţios un total de 7,671 miliarde$ pentru cantitatea totală estimată de aur şi de argint, de 1958,9 tone.
Dar în proiect se prevede obţinerea a doar 4,47 miliarde $, desigur pentru că aliajul ciudat obţinut se va vinde în străinătate la 40% din valoarea metalelor preţioase respective, restul de 60% urmînd să fie încasat de către ţara/societatea străină  care va face rafinarea aurului şi argintului din aliajul "dore".
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dar cine rafinează aur, în zonă?

  • Grupul Metalor, cu sediul social în Neuchâtel (Elveţia), care se spune că este liderul  mondial  în domeniul metalelor preţioase şi materalelor avansate.  Grupul Metalor, care este  prezent în Europa, în SUA,în America latină şi în Asia, a generat în 2011 o cifră de afaceri  de 389,9 milioane  CHF şi are mai mult de 1700 colaboratori în lume. Grupul a deschis recent o nouă rafinărie în Singapore. Construcţia rafinăriei a durat circa un an.                                 Capacitatea sa de rafinare este de 650t aur/an.
  • Tot în Elveţia, la Balerna îşi are sediul social societatea americană Valcambi SA , cu capacitate de rafinare de 1400 t şi cu 165 de salariaţi
  • Pamp SA, de la Castel San Pietro, cu capacitate de rafinare 450t/an şi 160 salariaţi
  • Argor-Heraeus, la Mendrisi, cu capacitate de rafinare de 400t/an şi 230 de angajaţi în Elveţia, Germania şi America de Sud
  • Cendres & Métaux din Berna
  •  PX Précinox din La Chaux-de-Fonds (Neuchâtel)
Desigur şi Rusia are capacităţile ei proprii de rafinare.

  • În 2010, societatea rusă Victoria Gold a deschis la Kampala, în Uganda o unitate de rafinare pentru rafinarea aurului din Congo şi din alte ţări învecinate.
  • Dar şi mari producători de aur, cum este Mali, se dotează cu  rafinărie de aur (în acest caz valoare de 45 milioane de euro, cu capacitate de rafinare de 20 tone aur în fiecare lună)

Lucrările din Mali au început la 1.03,2013,în colaborare cu întreprinderea elveţiană Swiss Bullion Company şi se vor termina după 12 luni! Uzina va îngloba şi un laborator de analize la cele mai înalte standarde  şi o unitate de confecţionare de bijuterii.
Statul Mali va primi dividende de pe urma a 5% acţiuni gratuite şi a 20% din acţiuni ce aparţin companiilor private din Mali, precum şi impozitele şi taxele obişnuite, plus o taxă pe terenul de 17 hectare ocupat de proiect timp de 60 de ani, care este de aproape 4 miliarde franci CFA.
Asta, în timp ce statul nostru ar vrea să pună la dispoziţia companiei Gold Corporaţion 1346,2 hectare pe gratis! 
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
De menţionat că exploatarea rezervelor de aur din Mali nu a scos ţara din mizerie, deşi a extras 60-120t aur anual (în 2014 rezervele estimate la 600 tone de aur se vor termina). În 2012 şi-a început activitatea prima societate auriferă cu capital integral din Mali. Această societate a interzis folosirea cianurii în procesul de extracţie. 
Mali nu are aproape deloc industrie, majoritatea locuitorilor ocupându-se cu agricultura; alţii lucrează în mine, încă dinainte de a împlini 14 ani. Producţia agricolă este însă ameninţată din ce în ce mai mult de deşertificarea care se extinde în urma tăierii pădurilor. 
Ţara are datorii foarte mari (care au crescut din ce în ce mai mult odată cu dobânzile) şi trebuie să aplice indicaţiile FMI şi Băncii Mondiale de a vinde societăţile  de transport feroviar, de apă şi de electricitate, de telecomunicaţii, ba chiar şi puţina industrie textilă şi de a reduce cheltuielile pentru sănătate şi pentru învăţământ
Se vede că exploatarea (de către alţii) a aurului nu i-a scos din sărăcie, ba dimpotrivă, o duc din ce în ce mai rău, fiind la mila internaţională pentru câte ceva de mâncare.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
În paranteză fie zis, să vedem ce înseamnă "doré":


doré, adjectif
Féminin ée. 
Sens 1 Qui a la couleur de l'orjauneSynonyme jaune Anglais golden
                Română: Care are culoarea aurului, galben. Sinonim: galben
Sens 2 Recouvert d'une couche d'orAnglais gilt, gold
           Română: Acoperit de un strat de aur, aurit. 
Sens 3 EclatantbrillantSynonyme brillant
           Română: Strălucitor.

Vra să zică, după propria documentaţie tehnică, RMGC nu vrea să producă aur, ci vrea să producă un aliaj de culoarea aurului/un aliaj galben/ un aliaj acoperit cu un strat de aur, aurit/ strălucitor. Şi pentru asta vrea să ne distrugă nouă patru munţi, colectivitatea milenară de moţi, cu zestrea lor de istorie ,



Şi pentru asta vor ei să ne distrugă (nu strică să mai amintim odată) :
  • Două localităţi, cu casele, bisericile şi cimitirele lor
  • Patru munţi
  • Cetatea Alburnus Maior şi galeriile romane unice în lume
  • 733,4ha Fâneaţă 
  • 345,9ha Pădure 
  • 141,2ha Teren construibil 
  • 12,1ha   Teren arabil 
  • 1,2ha     Livadă 
  • 12,8ha   Fânaţ împădurit 
  • 17,3ha   Tufăriş (vegetaţie de pădure <3 m înălţime) 
  • 52,6ha   Drumuri 
  • 15,9ha   Teren neproductiv 
  • 11,6ha   Ape (pârâuri, cuvete, lacuri şi tăuri) 
  • 2,3ha     Linie  CF (linia minieră Roşiamin) 
  • Sănătatea noastră şi a copiilor noştri!


4 comentarii:

Mazare spunea...

Pana si cei din Mali au inceput sa se destepte, insa e prea tarziu acuma, dupa ce s-au inglodat in datorii. Iar noi o luam pe urmele lor, cu pasi reoezi. Adica ne indatoram din ce in ce, industrie nu mai avem, padurile le taiem, inundatiile distrug din ce in ce mai mult din pricina despaduririlor, se reduc cheltuielile pentru sanatate si pentru invatamant, se vinde tot ce mai avem-care e diferenta? Suntem pe drumul celor din Mali

Dinu spunea...

Mi se pare chiar culmea sa ne distrugem sanatatea, sa pierdem zeci de hectare de teren, romanand in schimb cu zeci de hectare de namol otravit ce se poate pravali oricand peste orasul Abrud, de pilda, ca sa nu castigam mai nimic!

Kaissa spunea...

Mina Kittila din Finlanda, ce nui se dadea noua ca exemplu de minerit modern, nu are nici pe departe dimensiunile pe care le preconizeaza firmele straine ce vor aurul nostru si nici nu ufoloseste cianurare!
Mina e exploatata de Mines Agnico-Eagle si foloseste atat exploatarea deschisa, sub cerul liber, cat si exploatarea in galerii.
Excavatia sub cerul liber ce va avea in final: 850 x 350m si adancimea de 160m. Prin urmare, nici vorba de sute de hectare sacrificate.
Minereul din Kittila e tratat prin metoda flotarii, apoi prin oxidare sub presiune in circuite de carbon si lixivitatie. Apoi aurul este extras electrolitic si in final turnat in bare intr-un cuptor electric cu inductie.
Din 2010 se trece la exploatarea in subteran, exploatarea la suprafata urmand sa inceteze din 2014.
Exploatarea subterana se va face prin saparea de galerii la adancimi de 25--40m , fiecare galerie fiind umpluta cu ciment dupa extragerea minereului din ea, dupa care se va trece la saparea altei galerii samd. Ni se pare cu totul altceva decat bataia de joc pe care vor companiile straine sa o faca la noi

Kaissa spunea...

Kittila e cel mai mare zacamant aurifer cunoscut in Europa. Acolo sunt rezerve de 5,2 milioane de uncii de aur si muncesc 386 de persoane (deci nu prea multe locuri de munca!). Rezervele contin cam 4,39 g aur/tona minereu. In 2013 era asteptata o productie de peste un milion de uncii de aur si un profit brut de 1 miliard dolari