Pietrele dacilor vorbesc

Cel mai vechi oraş din Transilvania

Mai vechi decât piramidele egiptene, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr.
În timpul lucrărilor pentru autostrada Sibiu- Nădlac, au fost descoperite vestigiile arheologice ale acestei aşezări antice, ce se întindea pe 100 de hectare!



Situl se află în Turdaş, judeţul Hunedoara, în apropiere de  Orăştie.

S-au găsit vestigiile unor fortificaţii, ale cartierelor de locuit, iar printre ruine au fost găsite multe vase şi statuete valoroase.
Sabin Adrian Luca, coordonatorul cercetărilor spune că datorită autostrăzii a apărut şansa de a se cerceta o suprafaţă atât de mare, cu întregul sistem de apărare.
Nu departe de acest loc, la Tărtăria au fost descoperită în anul 1961 tăbliţele de lut cu cea mai veche scriere din lume, cu peste o mie de ani mai veche decât orice alt alfabet.

Generalul (r) dr. Mircea Chelaru a fost în "oraşul dacilor de la Turdaş"şi a fost impresionat de asemănarea inscripţiilor de pe pietrele de acolo cu cele de pe tăbliţele de la Tărtăria şi cu cele de la Oţeleşti de Iaşi, dar şi cu cele de pe inelul de aur de la Ezerovo (de fapt un sigiliu inscripţionat în limba tracă)

O bună parte din semnele de la Tărtăria se regăsesc în inscripţiile sumeriene, în cele arhaice greceşti (linear A), dar şi în scrierile feniciană şi etruscă. Cercetătorii care au verificat aceste tăbliţe susţin că au 7.500 de ani, iar scrierea sumeriană, care până la 1961 era considerată cea mai veche din lume, are doar 5.500 de ani.

Se pare că scrierea de tip Tărtăria e un fel de strămoş al celorlalte tipuri de alfabet, de la cel sumerian la cel fenician şi până la alfabetul grec şi latin.

alfabetul de la Tărtăria

 Este admirabila creativitatea artizanilor turdăşeni, a căror ceramică  avea un registru de peste 150 de ornamente (dintre care unele zoomorfe şi / sau antropomorfe) depăşind varietatea decorurilor de pe ceramica descoperită la Troia. S-au descoperit acolo şi statuete de lut.
Este de remarcat faptul că în acest sit arheologic s-au făcut descoperiri importante încă din secolul XIX, evidenţiindu-se mai multe epoci de vieţuire continuă aici a străbunilor noştri, dar nu au existat fonduri pentru o cercetare extinsă a locaţiei.
Se pare, însă, că se conturează ipoteza "descărcării arheologice" a sitului, adică a se considera că  se poate distruge pentru a se construi deasupra!

Dar o dezvoltare durabilă  nu se pot face  prin distrugerea identităţii noastre ancestrale! 
La Turdaş, a fost descoperită o așezare romană de secol II, ce se întinde pe mai multe sute de metri pătrați. La o privire de ansamblu, se poate observa un sistem de ziduri din piatră, ce delimitează construcţii de formă rectangulară,  trepte, podele suspendate pe sub care circula aer cald- pentru încălzire, dovadă că erau clădiri ce aparţineau unei populaţii cu nivel ridicat de trai . Oraşul era apărat de fortificaţii şi e considerat cel mai vechi oraş roman din Transilvania. 
Vestigiile unor clădiri somptuase,cuptoare de ardere a ceramicii şi  numeroase artefacte au fost descoperite în această primă etapă de cercetare. Ce riscă să rămână însă şi ultima......

Turdaş, Şibot, Tărtăria sunt doar câteva din localităţile pe unde, deloc întâmplător, a fost stabilit traseul autostrăzii Sibiu-Nadlac (A1).

Situri arheologice, unele cunoscute de peste 150 de ani, cu aşezări străvechi de o importanţă colosală, din neolitic până la epoca romană, vor fi îngropate definitiv sub asfalt şi beton.

Locurile unde a apărut prima dată scrisul în lume se vor “conserva” definitiv în fundaţia noii autostrăzi. Se ştia că valea Mureşului a fost locuită neîntrerupt din neoliticul timpuriu şi fix pe acolo trebuia să treacă autostrada, nici un metru mai pe-alături. De situl neolitic de la Turdas se ştia din 1850, dar autostrada nu şi-a găsit loc decât prin cei câţiva zeci de metri dintre DN7, calea ferată şi Mureş.  La Şibot, aşezarea romană este tăiată în două de DN7, nu se putea să nu se ştie că e acolo, dar autostrada vine să o îngroape pe toată lungimea. Culmea e că A1 merge paralel cu DN7 până exact în locul unde e situl arheologic, acolo traversează drumul naţional, rade istoria, trece peste râul Cugir şi după numai 400m se întoarce la sud de DN7.

O fi prostie, rea-voinţă, nepăsare, interese ascunse, nu ştim, cert e că trebuie construite două pasaje inutile pentru ca A1 să se încalece de doua ori cu DN7, pe o distanţă de numai 400m, doar pentru ca să treacă şi peste situl arheologic.

Gata, descărcarea arheologică s-a încheiat la Turdaş, sit care se întinde pe 100 de hectare? De unde această grabă suspectă de a termina acel tronson până in noiembrie? De ce nu au fost lăsaţi românii, opinia publică, presa, organizaţiile să aibă acces acolo, să vadă aceste vestigii, să ia contact cu istoria naţională? De ce totul se astupă la doar o lună de la anunţarea acestor descoperiri? Când abia 2-3% din ceramică a fost studiată?

Adevărul despre daci