Comisariatul general al dezvoltării durabile din Franţa a publicat concluziile unui studiu făcut asupra cheltuielilor impuse de tratarea bolilor aparatului respirator imputabile poluării aerului.
Dacă în cazul astmului cauza este neclarificată pe deplin, în schimb bronşitele cronice şi cancerele de căi respiratorii au fost cu siguranţă dacă nu provocate, măcar agravate de poluarea aerului.
Costurile sunt de fapt mult mai mari dacă se consideră şi pierderile angajatorilor cărora le lipsesc salariaţii de la serviciu, costurile consultaţiilor şi tratamentelor în sistem privat, alte îmbolnăviri favorizate de cele considerate, transporturi medicale, consecinţe pentru familii.
Se pot face calcule similare şi pentru alte tipuri de poluare: poluarea apei, poluarea solului.
La noi face, cineva, astfel de calcule, atunci când se preconizează aruncarea de munţi în aer?
Sau când se preconizează introducerea în sol a mii de tone de substanţe chimice toxice?
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 8.11.2013
Experţii consideră că această evoluţie pericloasă va avea consecinţe importante asupra omului: cancer de plămâni şi risc crescut de cancer la vezică. Raportul reprezintă concluzia unui studiu epidemiologic desfăşurat pe toate continentele.
Poluarea aerului poate proveni din industrie , China şi India fiind primele vizate.
Poluarea aerului poate proveni şi din praful suflat de vânt în regiuni deşertice, cum este cazul în Africa de Nord. S-a constatat că acest ultim tip de poluare e foarte diferit de cel cauzat de industrie şi este mai puţin nociv decât aceasta, deşi poate cauza la rândul său grave probleme respiratorii.
În Europa, probleme importante sunt cauzate de emisiile nocive ale mijloacelor de transport.
Dana Loomis a subliniat că "Astăzi este important ca oamenii să fie conştienţi de probleme, ca ei să înţeleagă că este o problemă colectivă şi să ceară soluţii din partea guvernelor lor, la scară internaţională"
A fost publicată şi harta actulizată a poluării aerului în lume.
Într-adevăr, China şi nordul Africii au, din motive diferite arătate anterior, o situaţie care nu este deloc de invidiat în privinţa poluării aerului.
Dacă privim însă situaţia din Europa, observăm că România, care ne interesează în primul rând pe noi, are o situaţia comparabilă cu a Germaniei, care are mult mai multă industrie şi mai multe maşini şi transporturi de toate felurile. În schimb Marea Britanie, Franţa , Spania , Grecia, Ucraina şi ţările nordice au mai puţină poluare a aerului decât la noi. Italia are o zonă poluată în nord, având însă o situaţie mult mai bună în restul ţării.
Cred că ar trebui analizate cauzele care au dus la noi la o poluare importantă a atmosferei, în condiţiile în care mai avem foarte puţină industrie, numărul de maşini este totuşi mai mic decât în ţările cu nivel mai ridicat de trai din Europa şi nici nu avem un climat deşertic (încă).
Sau când se preconizează introducerea în sol a mii de tone de substanţe chimice toxice?
Update24.10.2013
Update 8.11.2013
Poluarea aerului este cancerigena
Acum câteva zile, Centrul Internaţional de Cercetare asupra Cancerului (IARC), o agenţie specializată a OMS a anunţat că a clasificat poluarea aerului exterior ca agent cancerigen.Experţii consideră că această evoluţie pericloasă va avea consecinţe importante asupra omului: cancer de plămâni şi risc crescut de cancer la vezică. Raportul reprezintă concluzia unui studiu epidemiologic desfăşurat pe toate continentele.
Poluarea aerului poate proveni din industrie , China şi India fiind primele vizate.
Poluarea aerului poate proveni şi din praful suflat de vânt în regiuni deşertice, cum este cazul în Africa de Nord. S-a constatat că acest ultim tip de poluare e foarte diferit de cel cauzat de industrie şi este mai puţin nociv decât aceasta, deşi poate cauza la rândul său grave probleme respiratorii.
În Europa, probleme importante sunt cauzate de emisiile nocive ale mijloacelor de transport.
Dana Loomis a subliniat că "Astăzi este important ca oamenii să fie conştienţi de probleme, ca ei să înţeleagă că este o problemă colectivă şi să ceară soluţii din partea guvernelor lor, la scară internaţională"
Într-adevăr, China şi nordul Africii au, din motive diferite arătate anterior, o situaţie care nu este deloc de invidiat în privinţa poluării aerului.
Dacă privim însă situaţia din Europa, observăm că România, care ne interesează în primul rând pe noi, are o situaţia comparabilă cu a Germaniei, care are mult mai multă industrie şi mai multe maşini şi transporturi de toate felurile. În schimb Marea Britanie, Franţa , Spania , Grecia, Ucraina şi ţările nordice au mai puţină poluare a aerului decât la noi. Italia are o zonă poluată în nord, având însă o situaţie mult mai bună în restul ţării.
Cred că ar trebui analizate cauzele care au dus la noi la o poluare importantă a atmosferei, în condiţiile în care mai avem foarte puţină industrie, numărul de maşini este totuşi mai mic decât în ţările cu nivel mai ridicat de trai din Europa şi nici nu avem un climat deşertic (încă).
7 comentarii:
La noi ar costa si mai mult , pentru ca poluarea este mult mai mare.
Dar, asistenta medicala fiind la pamant, oamenii mor cu zile, fara prea multe tratamente. Poate ca asta se si doreste.
S-au efectuat si la noi astfel de studii. Informatiile sunt publice. De altfel, pana de curand existau acele panouri digitale de informare cu privire la gradul poluarii din zona respectiva, in Bucuresti.
Tot in ceea ce priveste Bucuresti, au avut loc cateva schimbari (timide) in acest sens. Observam ca multe din fabricile si uzinele din oras au fost, fie desfiintate (majoritatea), fie au fost mutate la periferie. Subliniez aici doar efectele benefice, nu motivele reale care au dus la asa ceva. De asemenea, au fost marite spatiile verzi. Orasele au devenit ceva mai curate. Din nefericire, toate aceste lucruri nu au reusit sa tina pasul cu celelalte schimbari majore din ultimii 23 de ani, printre care amintesc numarul tot mai mare de vehicule.
Este sanatos si constructiv sa fim nemultumiti, sa continuam sa punem intrebari si sa cerem explicatii si solutii. In acelasi timp, insa, este cel putin la fel de sanatos sa constientizam urmatorul lucru. In ritmul ei lent (de multe ori extrem de lent), societatea romaneasca a evoluat continuu, pe toate planurile.
Scuzele mele pentru caracterul off-topic al ultimului paragraf.
Asta cu spatiile verzi care s-ar fi marit in Bucuresti chiar e o gluma buna!
Capitala are 23,21 metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor,iar potrivit normelor Uniunii Europene, trebuie sa ajunga la 26 mp/locuitor.
Dar in aceste spatii verzi au fost trecute de pilda si cimitirele, unde sunt mai mult alei si cavouri decat spatii verzi. Insa vedem cu ochii cum pe fiecare spatiu verde se construieste cate ceva si nu vedem nici un spatiu verde nou. Atunci, cum s-au marit spatiile verzi, domnule Cristian???
Cat despre gradul de poluare din Bucuresti, tocmai ne-a amenintat UE cu sanctionarea din pricina marii cantitati de praf, cu toate ca nu mai avem industrie!
Bucurestiul e in mod oficial a doua capitala europeana in ordinea poluarii cu suspensii in aer. Mai poluata e doar Sofia.{n Bucuresati se depaseste norma admisa in 92 zile pe an, fata de 35 de zile maxim admise in UE. De asta nici nu se mai afiseaza masuratorile, stimabile Cristian.
Dar, sa ne bucuram: am scapat de industrie!
Parisul sau Praga depasesc norma de poluare doar 13 zile/an, iar Londra 9 zile, iar ei au industrie. De unde as trage concluzia ca industria e benefica. Ea aduce bani si cu bani se iau masuri pentru eliminarea poluarii (la ei, nu la noi).
Noi reusim performanta uluitoare sa avem poluare fara a avea industrie.
Stimata doamna Cristina D, dati-mi voie sa va ajut putin sa intelegeti.
Va propun sa incepem cu putina istorie. In anul 1940, suprafata spatiilor verzi din Bucuresti era de 11,02 mp/locuitor. Erau incluse si cimitirele pe care le mentionati. Acest raport a fost imbunatatit continuu, ajungandu-se la 21,9 mp/locuitor in anul 1990. Acum, in 2013, avem 23,21 mp/locuitor. In mod evident, zonele verzi ale orasului s-au marit. In acelasi timp insa, din nefericire, au fost distruse si spatii care ar fi trebuit pastrate.
Acum, in legatura cu cerintele privind suprafetele verzi :
Este vorba despre cel putin 26 mp/locuitor. Ca orice norma sau directiva, reprezinta in fapt o recomandare, nicidecum o obligatie propriu-zisa. Romania si-a luat un angajament si ar fi frumos daca ar reusi sa-l duca pana la capat. Conteaza mai putin. Recomandarea OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii) este de 50 mp/locuitor.
Trebuie sa intelegem un lucru. Un oras poate fi per ansamblu cel mai "verde" din lume. Statistic, va fi excelent. Insa, atata timp cat in acel oras vor exista si conglomerate de blocuri fara vreun spatiu verde semnificativ, mereu va fi o problema.
Domnule " doctor " Miu, intre a avea industrie la periferie si a avea industrie in interiorul orasului propriu-zis , sa stiti ca este o mica diferenta. In plus, poate nu cunoasteti faptul ca poluarea nu este data doar de industrie.
Procentele de spatii verzi dinBucuresti au fost evident " aduse din condei". Practic, nu avea cum sa se dubleze suprafata de spatiu verde/locuitor fara sa remarcam ca au aparut noi spatii verzi. Dat fiind ca populatia actuala s-a dublat fata de 1940, ar insemna ca suprafata de spatii verzi sa fie de 4 ori mai mare decat in 1940.
Or, noi vedem ca dimpotriva, in aproape toate spatiile verzi existente dinainte de razboi, acum se construiesste si in proiect sunt multe cladiri ce vor aparea pe spatiile verzi.
In parcul Bordei: club sportiv
In parcul Circului-turn cu 19 etaje
In parcul IOR- mall
In parcul Operei: proiect de hotel
In parcul Tineretului: proiect cartiere rezidential
In Pepiniera Tei-Toboc: proiect cartiere de blocuri
In baza sportiva Spartac: proiect de mall .
Practic e de necrezut ca suprafata de spatii verzi de acum e de 4 ori mai mare decat cea din 1940. Poate, mai mare decat cea din 1900, cand toate marile parcuri si zona lacurilor erau in extravilan.
In privinta cerintelor UE, evident ca ele se refera la un MINIM.
Cum insa am putea sa-l atingem, daca nu apar parcuri noi, iar in cele existente se construieste?
Trimiteți un comentariu