CÂND ESTE ZIUA SFÂNTULUI VALENTIN?

Valentine's day sau Dragobete

Ziua îndrăgostiţilor era la origine o sărbătoare păgână, a fertilităţii, asociată cu perioada de împerechere a păsărilor.
În Atena antică, între jumătatea lui ianuarie şi jumătatea lunii februarie era luna Gamelion, consacrată căsătoriei lui Zeus cu Hera. 
În Roma antică se celebrau între 13 și 15 februarie festivități numite Lupercalii, sau festivalul lui Faunus (Lupercus), zeul fertilităţii (asimilat cu zeul pelasg Pan). Cu această ocazie erau onoraţi Hera, dar şi Pan, zeul cu picioare de ţap. În grota în care- conform tradiției romane- copiii Romulus și Remus fuseseră alăptați de o lumoaică,  cei ce îl serbau pe  Lupercus sacrificau un țap, apoi tăiau pielea țapului în fâșii din care făceau un fel de bice (numite „februa”) cu mâner în formă falică  și alergau îmbrăcați sumar cu piei de țap şi beţi pe străzi, lovind cu fâșiile din pielea țapului sacrificat pe femeile întâlnite care doreau să rămână însărcinate.  Era o afirmare a instinctelor primare de reproducere.

Lupercus (Pan) era în acelaşi timp un zeu temut, încarnare a lupului ce ameninţă turmele, generator de coşmaruri , de unde şi cuvântul panică (spaimă mare generată de zeul Pan). Reprezentarea cornută şi cu picioare de ţap ştiţi de cine aminteşte, nu?
Da, de acolo vine .


Prin urmare, nimic romantic pentru tinerii îndrăgostiţi.

În anul 2007 a fost descoperită (în subsolul colinei Palatin) o grotă ornată cu mozaicuri și cochilii care ar fi putut fi grota legendarilor gemeni considerați întemeietorii Romei.

.........................................................................................................................................

Sfântul Valentin

În era creştină, Papa Gelasius I a stabilit în anul 498 ca pe data de 14 februarie să se sărbătorească în Biserica Catolică doi sfinţi martiri numiţi Valentin:

• Valentin de la  Roma, un preot ce a suferit martiriul la Roma în a doua jumătate a secolului al III-lea şi care a fost îngropat pe Via Flaminia. În timpul împăratului Claudiu Gotul a fost arestat , în închisoare a vindecat-o de orbire pe fiica ofițerului care îl păzea, apoi a fost bătut și în final decapitat pe 14 februarie 270, pe via Flaminia. În cinstea lui a fost construită în secolul IV o bisericuță în apropiere de porta del Popolo, devenită loc de pelerinaj. În secolul al XII-lea corpul martirului a fost dus la biserica Santa Praxede, tot din Roma. 
• Valentin din Terni, un episcop din  Interamma (modernul Terni ), care a fost martirizat tot în a doua jumătate a secolului al II-lea şi care a fost îngropat tot pe Via Flaminia.

      Valentin din Terni era în anul 269 un tânăr preot ce avea darul de a-i vindeca pe bolnavi         prin puterea  rugăciunii, familiile celor tămăduiți convertindu-se apoi la creștinism.  În timp ce împăratul Claudius avusese ideea de a interzice căsătoriile  pentru a putea trimite mai mulți bărbați la luptă, Valentin îi căsătorea pe creștini. Prefectul a ordonat ca preotul să fie arestat, biciuit și decapitat . 

Corpul său a  fost descoperit în 1831 în catacombele Sfântului Hyppolyt în 1831, cu inscripția: ” Valentinus in pace”. (După alte tradiții moaștele sale ar fi în altă parte). Sfântul Valentin a fost recunoscut ca ocrotind dragostea legitimă, consfințită prin căsătorie, dar și pe tineri, pe călători și pe apicultori.

Capul său s-ar găsi din 1052 în biserica mănăstirii Saint-Remy de Montignies-sur-Sambre.

În 494 papa Gelasius I (născut în Africa și foarte probabil de origine berberă) a stabilit ca data de 14 februarie să fie consacrată sfântului Valentin.

Apropierea între Sfântul Valentin şi dragostea romanţată nu este menţionată de nici un document şi este considerată de istorici pur şi simplu o legendă.

Sfinţii Chiril Şi Metodiu,
patronii Europei

Pentru a se elimina această regretabilă confuzie, Biserica Catolică a renunţat să mai serbeze pe sfinţii martiri Valentin pe 14 februarie! 

Din 1969, catolicii amintesc pe 14 februarie pe sfinţii Chiril şi Metodie (care au fost proclamat sfinți patroni ai Europei pe 31 decembrie 1980 de către Papa Ioan Paul al II-lea) şi au preferat să serbeze pe 13 februarie pe sfântul Valentin, pentru a se elimina ambiguităţile .

Noi, însă, nu avem această problemă, dat fiind că suntem în majoritate ortodocşi!

Deci, oricum avem un calendar religios diferit de cel catolic, numai unele sărbători fiind comune.

Sfântul Mucenic Valent

La noi, pe 14 februarie nu s-a serbat niciodată Sfântul Valentin.

Se serbează, însă, pe 16 februarie, sfinții  mucenici  Pamfil și Valent.

Ei au trăit în Cezareea Palestinei, pe timpul împărtului Dioclețian, Pamfil fiind presviter, iar Valent , bătrân diacon. Ei au fost chinuiți în temniță doi ani, împreună cu mărturisitorul Pavel, apoi au fost schingiuiți împreună cu alți cinci creștini  (Ilie, Ieremia, Isaia, Samuil și Daniil) și decapitați pe 16 februarie . Cei cinci tineri creștini veniseră din Egipt și spuneau că patria lor e Ierusalimul cel ceresc, însă romanii doreau ca denumirea Ierusalim să fie uitată.
Dioclețian a întreprins între anii 303-311 o îngrozitoare prigoană asupra creștinilor, fără a reuși însă stăvilirea răspândirii creștinismului. 

În anii 128-132 pe locul anticei cetăți Ierusalim  distrusă, împăratul Hadrian înființase colonia romană  Ælia Capitolina (tatăl lui  numindu-se Ælius Hadrianus Afer).  Pe locul templului evreiesc din Ierusalim (distrus)  a fost construit un templu dedicat lui Jupiter. Revolta evreilor a fost înfrântă, iar evreii au fost dispersați și au primit interdicție de a intra în cetatea fondată pe ruinele fostului Ierusalim. Provincia romană Iudeea a fost unită cu provincia romană Siria.

Tot atunci au fost martirizați și Porfirie, tânărul slujitor al lui Pamfil care ceruse ca trupurile martirilor să fie înmormântate, precum și Selvichie, ostaș creștin și bătrânul  creștinTeodul , precum și Iulian, care a cinstit trupurile martirilor . ). 

Oricum aşa-numita  Valentine’s Day din zilele noastre  este pur şi simplu un prilej de stimulare a vânzărilor de felicitări şi de mici cadouri, fără nici o legătură cu vreun sfânt şi nici cu vreo tradiţie românească.

Sfântul Valentin din Terni

Să vorbim puţin totuşi şi despre despre Sfântul Valentin al Ortodoxiei, prăznuit de Biserică în ziua de 30 iulie.

Sfantul Valentin s-a născut în anul 175, la Interamna (Terni de astazi, în regiunea Umbria din Italia). A fost hirotonit preot de către Sfantul Felician de Foligno, iar Episcop de Interamna de către Papa Victor I, în anul 197.

Remarcabil propovăduitor al Evangheliei, făcător de minuni şi vindecător, a fost foarte iubit de către enoriaşii săi. El l-a vindecat pe fratele tribunului roman, Frontanus, de o boala foarte grea. Când s-a imbolnavit Cherimon, fiul vestitului filosof Craton, acesta, urmând sfatului lui Frontanus, l-a chemat pe Episcopul Valentin la Roma. Cherimon suferea de o boala care ii schimonosea şi ii contorsiona cumplit trupul. După ce Sfântul Valentin a petrecut o noapte în rugăciune, Cherimon, complet sănatos, s-a aratat înaintea filosofului Craton, tatăl său. Atunci s-au botezat Craton şi toata casa acestuia, împreuna şi cu trei discipoli ai lui.

Sfântul Valentin a fost arestat, torturat şi decapitat la Roma, la vârsta de aproape o sută de ani, din ordinul prefectului Placid Furius, în timpul persecutiilor împăratului Marc Aureliu. Sfântul Valentin a fost ucis în secret, în timpul nopţii, pentru a se evita răscoala populaţiei din Terni. 
Poate că reprezentarea din Renaştere a  botezului unei sfinte, oficiat de Sfântul Valentin, unde apar şi doi îngeraşi, a contribuit la legenda legată de îndrăgostiţi, deşi subiectul nu avea nici o legătură cu dragostea profană. 

Trei dintre discipolii lui Craton, Procul, Efiv şi Apolonie, au fost şi ei ucişi împreună cu Sfântul Valentin, în anul 273.

Biserica Delea Nouă
la intersecţia străzilor Calea Vergului 
(actuala Calea Călăraşilor),
Labirint (actuala Matei Basarab) 
şi Agricultori.

Părticele din moaştele Sfântului Mucenic Valentin 
se găsesc la Biserica Delea-NouăCalist din Bucureşti. 
Sfintele Moaşte au fost primite in dar de la 
Episcopia din Terni, Italia, în anul 2005.

In Calendarul Ortodox, pe lângă Sfântul Ierarh Mucenic Valentin, prăznuit pe 30 iulie, întâlnim mai mulți  mucenici care au purtat acest nume:  Sfinții Mucenici Marcu, Sotirih și Valentin - 24 octombrie,  Sfânta Muceniţă Valentina - 10 februarie, Sfântul Mucenic Valentin (Valent) - 16 februarie; Sfântul Mucenic Valentin - 24 aprilie,  Sfântul Valentin Preotul - 06 iulie, Sfânta Muceniţă Valentina - 18 iulie.  

Tradiţia românească a zilei îndrăgostiţilorDragobete

Există (totuşi) şi la noi o  sărbătoare tradiţională a îndrăgostiţilor, numită Dragobete. 

În România, sărbătoarea are loc pe data de 24 februarie . Sensul ei originar nu era de joc al îndrăgostiţilor, ci de întâlnire solemnă a elementului feminin cu cel masculin înainte de începutul postului Paştilor, care recunoaşte autoritatea feminină. Femeile şi tinerele fete mergeau să culeagă flori în pădure, ceea ce reprezenta un prim gest de sacrificiu al naturii vegetale ce renaşte, încarnând forţa vieţii. Chiar dacă întâlnirile din pădure generau câteodată unele gesturi de intimitate, sărbătoarea păstra un caracter solemn, de ofrandă a primelor flori. E vorba de o sărbătoare ce presupunea multă delicateţe şi sensibilitate.
Numele de Dragobete vine de la Drag, sufixul « bete » având o conotaţie de virilitate, ca în cazul cuvântului « vrabete »- vrăbioi. 
Să nu uităm că pe 24 februarie se prăznuieşte Sfântul Ioan Botezătorul. 
Personalitatea Sfântului îndeamnă la reflexiune asupra comportamentului propriu.
Gestul de a culege flori trebuie să fie considerat ca sacrificiul primelor roade ale pământului, în onoarea martirului decapitat. 

după doxologia ro

x

Circuit turistic pe lacurile Floreasca si Tei din Capitala, cu fonduri europene

Circuit turistic pe nişte bălţi împuţite?

Cum era înainte?

Ştrandurile din jurul lacurilor Bucureştiului aveau o îndelungată tradiţie. Erau Ştrandul Floreasca 1, Floreasca 2, ştrandul MAI, ştrandul Snagov, ştrandul Străuleşti, ştrandul Griviţa, ştrandul Băneasa, ştrandul Bordei, ştrandul Tei, ştrandul Telefoanelor,  (cum era denumit în popor), ştrandul MApN şi alte ştranduri mai mici. Vaporaşe asigurau traversarea. Toată lumea înota în lacuri. Copiii sau cei care nu ştiau să înoate aveau bazine cu apă mică amenajate pe marginea lacurilor, tot cu apă din lac, cu care comunicau liber, despărţitura fiind permeabilă pentru apă. Apa adâncă era semnalizată cu geamanduri şi erau bărci cu salvatori care asigurau asistenţă înotătorilor. Erau plaje mari, cu nisip, dar şi zone umbrite de copaci. Erau şi terenuri de volei, ori se putea juca volei pe iarbă, în cerc, la umbra copacilor. Se puteau închiria bărci sau hidrobiciclete, iar pe maluri, în incintele ştrandurilor erau braserii sau chioşcuri unde se putea mânca sau de unde se puteau cumpăra băuturi răcoritoare sau bere (la restaurant şi vin, desigur, la masa). Nu se făcea comerţ ambulant şi nu erau magazine sau chioşcuri care să vândă lucruri fără legătură cu activitatea de ştrand.  Erau însă  fântâni ţâşnitoare, de unde oricine putea să bea apă potabilă. Nu se făceau grătare pe cont propriu. Intrarea la ştrand era contra unei sume foarte modeste, aşa că orice copil, tânăr sau pensionar putea să aibă acces fără probleme.

Ștrand de „pe timpuri”

Ce vedem acum?

O baltă împuţită, pe malurile căreia numeroase pancarte avertizează că scăldatul e interzis, apa fiind contaminată. Ştrandurile sunt abandonate, oferind imagini dezolante. Pe malurile lacurilor, însă a proliferat construirea de case particulare. Există o legătură între aceste fenomene? La prima vedere nu, dar de fapt , da!
Nu v-aţi mirat de abundenţa anunţurilor de pe stâlpii din Bucureşti pentru forarea de puţuri de mare adâncime? Multe anunţuri înseamnă şi că există mulţi clienţi. Sau, cel puţin, au fost... De ce vor aceştia să aibă puţuri de mare adâncime? Doar ca să aibă apă potabilă? Un inginer instalator m-a lămurit: păi, ca să deverseze apa uzată ce merge de obicei la canalizare, în apa freatică! Cum aşa? Păi, cei care îşi fac vile în zone fără canalizare nu doresc să finanţeze o reţea de canalizare în zona lor. Pentru autorizaţie, declară că îşi vor face haznale vidanjabile, şi chiar îşi fac. Numai că vidanja nu va poposi niciodată acolo! De ce? E simplu: un puţ forat în fundul haznalei asigură deversarea ei în apa freatică!
Ce contează că asta e un act criminal, care distruge iremediabil apa freatică ? Ce contează că am ajuns ţara cu apele cele mai poluate din Europa? Reţeta e valabilă şi pe la ţară, pe acolo pe unde noii îmbogăţiţi îşi fac case de vacanţă cu tot comfortul. Nimeni nu îi controlează, nimeni nu pedepseşte cu ani grei de puşcărie astfel de fapte, aşa cum ar fi normal şi cum se întâmplă în alte ţări. Dacă cineva vrea să facă, de exemplu, o grădiniţă sau o şcoală la ţară declară că va folosi apă potabilă îmbuteliată, pentru că se ştie din start că apa din fântânile satului sau din puţurile ce s-ar fora nu e potabilă! (Că lumea o bea, asta e altceva, nimeni nu a făcut analiza, dacă sătenii se îmbolnăvesc...n-au avut noroc!).
Dar există şi varianta grosieră, adică deversarea  a conductei direct  în lac. Ce contează că ţi-ai făcut casă pe malul lacului ca să ai un mediu înconjurător sănătos? Tot ce contează e că nu mai plătesc vidanjarea! Şi am şi impresia că sunt jmecher!
Iată ce zoaie se scurge în lac şi de ce e interzis înotul în lac:

Iată ce a rămas acum din ştrandurile de altă dată:

Ce se va face acum, cu bani europeni?

"Piste pentru biciclete cu o lungime de 4.410 m, un loc de joacă pentru copii , cinci posturi de salvamar, o sală polifuncţională cu  o capacitate de 360 de locuri, precum si două amfiteatre cu cate 240 de locuri fiecare.

De asemenea, circuitul turistic va include şase debarcadere, cinci platforme pentru activităţi culturale şi de agrement, 12 debarcadere pentru ambarcaţiuni mici de agrement şi ambarcaţiuni turistice, trei pavilioane pentru activităţi culturale şi agrement si trei piscine destinate agrementului."

Ce observăm? Nu se intenţionează igienizarea lacurilor, pentru a le face utilizabile pentru înot! 

Nici un cuvânt despre asanarea lacurilor. Ele nu vor redeveni propice pentru înot, aşa cum ar fi normal!
Puzderia de ştranduri de altădată va fi înlocuită cu doar trei piscine, realizate pe o insulă artificială, deci prin micşorarea suprafeţei de lac. Majoritatea activităţilor de agrement s-ar desfăşura la suprafaţa apei, în bărci sau hidrobiciclete, pe care doritorii de agrement le vor conduce pe balta pestilenţială infestată cu materii fecale. Halal agrement! Nici vorbă de scăldat din barcă. Ce te faci, însă, dacă cineva cade în mod accidental în apă? Sigur, vor fi nişte posturi de salvamar, care - sperăm- îi vor salva de la înec pe nefericiţi. Dar de infecţie cine îi va salva? Salvatorii vor fi şi ei în pericol...

Să nu uităm faimoasa telegondolă!

"Traseul telegondolei este gândit să înceapă de la Lebăda şi să se termine în Herăstrău trecând peste lacurile Pantelimon, Plumbuita, Dobroieşti, Fundeni, Tei şi Floreasca."

Da, asta e ceva mai departe de balta împuţită. De departe, se va vedea doar culoarea dubioasă. 
Dar plaja pe malul lacului? Dar inotul în lac? 

---------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele.  

RIDENDO CASTIGAT MORES

Gluma oficială europeană 

sau cum funcţionează instituţiile europene

Paradisul european: Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un englez, bucătarul e francez, un italian se ocupă de buna dispoziţie a mesenilor, în timp ce de întreaga organizare s-a ocupat un neamţ. 

Iadul european: Eşti invitat la un prânz oficial. Eşti întâmpinat de un francez, mâncarea a gătit-o un englez, de buna dispoziţie se ocupă un neamţ, dar nu te speria încă - totul a fost organizat de un italian!. 

Un belgian a propus ca aceasta sa devina Gluma Oficială Europeană, pe care s-o inveţe la şcoală toţi copiii. Gluma va imbunătăţi relaţtiile dintre popoare, va stimula autoironia şi cunoaşterea interculturală. 

Consiliul European s-a întrunit pentru a lua o decizie: va fi gluma oficială sau nu? 
Reprezentantul britanic a anunţat, cu o figura foarte serioasă şi fără a-şi mişca buzele, că gluma este de-a dreptul colosală. 
Cel francez a protestat, deoarece Franta a fost descrisă într-o manieră negativă. A explicat că o glumă nu poate fi bună daca este la adresa francezilor. 

Polonia a protestat, de asemenea, deoarece nu este prezentă în glumă. 
Luxemburgul a întrebat cine va deţine drepturile de autor asupra glumei. 
Suedezul n-a scos o vorbă, dar s-a uitat la toti cu un zâmbet strâmb. 

Danemarca a întrebat unde este referinţa sexuală explicită. Daca este o glumă, ar trebui să conţină una, nu-i aşa? 
Olanda n-a inteles gluma, iar Portugalia n-a înţeles ce este o "glumă". Este un concept nou? 

Spania a explicat că gluma este amuzantă doar dacă ştii că prânzul a fost programat la ora 13, când de obicei se ia micul dejun. 
Grecia s-a plâns ca n-a fost anunţată despre prânz şi a ratat astfel ocazia unei mese gratuite. 

România a spus   "am uitat ce este un prânz". 

Lituania şi Letonia s-au plâns că traducerile lor au fost inversate, ceea ce este inacceptabil, desi se intampla tot timpul. 
Slovenia le-a spus ca n-a primit deloc traducere, dar nu face caz. 

Slovacia a spus ca, din moment ce in gluma nu apar o răţuscă şi un instalator, inseamnă că traducerea este greşită. Reprezentantul britanic a spus ca si povestea cu răţuşca şi instalatorul pare foarte amuzantă. 
Ungaria a anuntat ca n-a terminat de citit traducerea de 120 de pagini în ungureşte. 

Apoi, reprezentantul Belgiei a intrebat dacă belgianul care a propus gluma este vorbitor de flamandă sau de franceză. Deoarece, într-unul din cazuri va sprijini cu certitudine un compatriot, dar în celalalt caz va trebui sa refuze, indiferent de calitatea glumei. 

În închiderea lucrărilor, reprezentantul Germaniei a anunţat că a fost plăcută dezbaterea de aici, de la Bruxelles, dar că acum trebuie sa ia toţi trenul şi să meargă la Strasbourg pentru a lua decizia. A cerut ca unul dintre cei prezenţi să-l trezească pe italian, ca să nu piardă trenul şi să se poată întoarce la Bruxelles pentru a anunţa decizia. 

"Care decizie?", a întrebat reprezentantul Irlandei. 
Şi toţi au fost de acord că este timpul pentru o cafea.

Ultima glumă europeană

La o reuniune a  Consiliilor de miniştri din Franţa şi din Germania ,  liderul german spune: 
" Acum, că suntem toţi aici, vă voi da un exemplu care dovedeşte că putem fi competitivi chiar şi faţă de noile ţări admise şi faţă de mâna de lucru poloneză. 
Iată că un german i-a luat postul unui polonez. Ştiţi cine?.... Papa!" 
Râsete generale. 
Francezul spune: " Bună glumă, excelentă! 
Dar  va fi la fel de bună  când un papă chinez îi va lua locul lui Benedict al XVI-lea?"

-

Gluma e mai veche, datează de la începutul pontificatului lui Benedict al XVI-lea şi am publicat-o cu 10 ore înainte de a afla despre retragerea lui - pe care, desigur , o regret. 

-

Putem folosi, în sfârşit, banii europeni?

“Europa nu va creşte cu forţa tratatelor. Ea se va dezvolta direct în inima cetăţenilor, sau va fi sortită eşecului ”.                                                                  Konrad Adenauer.

Europa şi România

Problema cea mai preocupantă pentru România în vederea integrării europene rămâne cea a absorbţiei fondurilor comunitare, în ciuda unei relative ameliorări în 2010.

 Cu 20% din plăţi efectuate în august   2012, România continuă să fie pe ultimul loc în privinţa absorbţiei fondurilor europene, mult în urma Bulgariei şi Italiei (media în UE fiind de 33%). 

România era teoretic excedentară cu 2011 cu 4,1 miliarde  €. 

Asta doar în teorie, fiindcă în practică aceste fonduri puse la dispoziţia noastră de UE nu au fost consumate de România.   La 31 octombrie 2012 România avea un indice de absorbţie de numai 9,72% şi a fost aproape de a deveni un contribuitor net al UE în 2010 (adică să plătească la UE mai mult decât să primească) , rămânând totuşi pe plus doar fiindcă mai era un rest din fondurile de preaderare cuprinse în proiecte aflate în derulare. 

http://www.diplomatie.gouv.fr/fr/pays-zones-geo/roumanie/l-europe-et-la-roumanie/

Care va fi situaţia pe următorii 7 ani?

În linii mari, România a obţinut  21,8 de miliarde de euro fonduri de coeziune (autostrăzi, căi ferate, mediu, resurse umane etc), faţă de 19 miliarde cât a avut până acum, şi 17,5 miliarde de euro pentru agricultură (10 miliarde pentru plăţi directe ale subvenţiilor şi 7,1 miliarde pentru proiecte de Dezvoltare Rurală, de la drumuri judeţene la ferme pentru tineri) faţă de 13 miliarde, cât poate accesa în prezent. Plus posibilitatea de a accesa alte câteva programe gestionate însă direct de Comisia Europeană, fără intervenţia guvernului.

Datele finale arată o creştere a fondurilor europene pentru România de la 33,5 de miliarde de euro (2007-2014) până la 39,8 miliarde (2014-2020).

Aceste sume nu sunt încă bătute în cuie, căci bugetul UE urmează a fi supus votului Parlamentului european

Pe lângă câştigul direct, Bruxelles oferă posibilitatea şi pentru câştiguri indirecte.

,La Bruxelles s-au luat alte câteva decizii care, în practică, pot cântări mai mult decât sumele mari aflate deocamdată numai pe hârtie.

- Cofinanţarea în proiectele cu fonduri structurale şi de coeziune, în care intră, de exemplu autostrăzile, creşte de la 75% la 85%, ceea ce face ca statul să contribuie cu numai 15%;

- Prefinanţarea aceloraşi proiecte (adică banii pe care UE îi dă în avans) va fi de 4% - de la 2% cât se prevăzuse iniţial - în cazul ţărilor care au avut în 2010 acord cu FMI, cum e şi cazul României;

- TVA eligibil, cu alte cuvinte rambursat de către Comisia Europeană la bugetul de stat, ceea ce poate însemna, din estimările Ministerului de Finanţe, un avantaj de 2 miliarde de euro.

- Proiectele de Dezvoltare Rurală rămân cofinanţate în proporţie de numai 75% de UE, dar vor avea asigurată o prefinanţare de 4%;

- Aşa numitul "top-up" de 10% - Ţările care vor semna un acord financiar cu FMI sau cu CE vor primi cofinanţare de 85% pentru proiectele de Dezvoltare Rurală şi 95% pentru Coeziune, urmând să contribuie de la bugetul de stat cu doar 15%, respectiv 5% din valoarea totală;

- Flexibilitatea - UE lasă la latitudinea guvernului decizia de a "muta" până la 25% din fonduri de la un program la altul;

- Regula "n+3" - dă posibilitatea ţărilor membre să cheltuiască banii, o dată prinşi în proiecte acceptate, încă trei ani după încheierea exerciţiului bugetar, adică până în 2023. Pentru România şi Slovacia, Consiliul European a cerut Comisiei "să exploreze soluţii" ca această regulă să se aplice şi pentru actualul buget, pentru a nu pierde şi mai mult din fondurile europene.

Marele câştig a fost însă eliminarea legăturii automate dintre rata de absorbţie a fondurilor şi finanţările viitoare, prevătute în prima variantă de buget a lui van Rompuy.

Problema este: cât vom reuşi să încasăm din cele 40 de miliarde?

Cu acelaşi ritm de absorbţie, am avea doar 5 miliarde de euro, pe lângă plăţile directe, din cele 40, în şapte ani. După ce că s-au decontat efectiv sume mult mai mici decât cele prevăzute, o parte a trebuit să fie returnate ca urmare a depistării de fraude.

Programele Transporturi şi Competitivitate sunt de altfel blocate pentru o perioadă încă nedeterminată.

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, a spus ieri (sâmbătă 9 febr.) că anul 2013 este crucial pentru România , care ar trebui să absoarbă în acest an 5 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri structurale, pentru a se evita pierderea acestei sume. În proiectul bugetului de stat, la rubrica investiţii,  sunt prevăzute 7,5 miliarde, din care 2 miliarde ar trebui acoperite prin atragerea fondurilor europene, dupa cum a explicat premierul român.

Ultima speranţă: ajutor de la specialiştii europeni

La ultimul Consiliu European, preşedintele Comsiei, Jose Manuel Barroso, s-a oferit să trimită în România funcţionari de la Bruxelles - câţi va fi nevoie- "să asiste" autorităţile de management care gestionează banii europeni. 

Suspiciunile europenilor vizează mai ales corupţia, dar şi slaba pregătire din instituţiile de la Bucureşti.

Update 13 martie 2013
Parlamentul European nu a votat proiectul de buget !

Buget de criza in Europa

Europa a adoptat un buget diminuat

Europa,minată de criză, a adoptat un buget de austeritate pentru următorii 7 ani, pentru prima dată în istoria ei.

Ţările care au cerut reduceri severe ale cheltuielilor, cum sunt Marea Britanie, Germania şi Olanda şi-au impus punctul de vedere, deşi Franţa şi Italia aveau altă viziune. 

Preşedintele Consiliului european, Her­man Van Rom­puy a propus un plafon de 960 miliarde de euro pentru creditele de plăţi şi cheltuieli efective pentru cei şapte ani ce urmează de 908 miliarde de euro. 

Asta corespunde cu o scădere cu 3% din buget faţă de cei şapte ani anteriori.

Au fost găsite, totuşi, unele măsuri de compensare prin direcţionarea către UE a amenzilor  aplicate şi a  a creditelor necheltuite , care până acum se întorceau la statele contributoare. 

Două principale direcţii politice ale UE au fost cruţate. 

Dacă sumele pentru agricultură şi pescuit, de aproape 373,5 miliarde de euro sunt diminuate cu 47,5 miliarde faşă de perioada de 7 ani anterioară, totuşi ele au crescut cu 1,25 miliarde de euro faţă de previziunea din noiembrie. De aici, Franţa va avea un bonus de un miliard pentru a ajuta dezvoltarea rurală, iar Italia va avea 1,5 miliarde.   Noi ce luăm de aici? Pescuit nu mai avem, dar agricultură ar mai fi...

Fondurile de coeziune pentru regiunile cele mai defavorizate, unde ne situăm şi noi, au obţinut 4,5 miliarde suplimentare.

România a obţinut cea mai mare creştere procentuală a bugetului, fiind una din puţinele ţări care au creştere bugetară. Creşterea este de 18%. 

România ar putea obţine fonduri UE de peste 43 de miliarde euro în 2014-2020 - în care în perioada 2007-2013, România a avut alocate 33 de miliarde de euro, din care am reuşit să folosim doar 16,51%.

Problema noastră este, însă, că noi nu reuşim să absorbim aceste fonduri prin prezentarea de proiecte eligibile. Iar corupţia dovedită a făcut să fim nevoiţi să returnăm o mare parte din fonduri. Avem impresia că aceşti bani sunt veniti pe " de-a moaca", aşa că pot fi irosiţi. Nimic mai fals! De fapt am făcut mari sacrificii ca să-i obţinem şi sunt singurii bani de care dispunem pentru investiţii, aşa că ar trebui să fie cheltuiţi cu cea mai mare chibzuinţă!

Jose Manuel Barroso s-a oferit să transfere "un număr suficient de oameni" să lucreze direct pe programe cu România.

 Ar trebui să profităm de acest lucru, pentru că el ar putea să facă, într-adevăr, diferenţa între absorbţia dezastruasă de până acum şi ceva mai acătarii, în sfîrşit!

Un nou fond pentru angajarea tinerilor va primi vreo şase miliarde. Dar avem şi noi mulţi tineri şomeri: se va face ceva ca să beneficiem şi noi de aceste fonduri?

Au fost reduse în schimb cu 10 miliarde fondurile pentru infrastructuri, iar funcţionarii de la Bruxelles vor primi cu 1,5 miliarde mai puţin.

Bugetul urmează să fie aprobat (sau nu) de Parlamentul european, al cărui preşedinte-Mar­tin Schulz.-este sceptic în această privinţă. Martin Schulz declarat joi: «Dacă adoptaţi aceste angajamente, care sunt considerabil mai mari decât plăţile, veţi creşte deficitul şi cred că este inacceptabil. Sunt stupefiat că nimeni nu ia asta în serios în considerare.» El a spus chiar că va fi un vot cu buletine secrete al deputaţilor europeni.

Ajutorul alimentar, salvat dar redus

Se va acorda un ajutor de 2,1 miliarde de euro (faţă de 3,5 miliarde în cei şapte ani precedenţi) pentru a distribui celor lipsiţi de mijloace o parte din surplusul agricol comunitar ( programul PEAD).

La nivel naţional, programul PEAD, prin care sunt distribuite alimente persoanelor cu venituri reduse, este coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, iar la nivelul Capitalei de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB). 

În România, în 2010, au beneficiat de acest program peste 2,8 milioane de persoane - pensionari, persoane fără venituri sau cu venituri foarte mici, persoane cu handicap.

O fabrica de caramida amenajata ca centru de coregrafie

Cum folosesc alţii clădirile fabricilor dezafectate

Fosta fabrică de cărămizi din  Gournay, la Vitry-sur-Seine, Franţa este în curs de amenajare ca Centru de dezvoltare coregrafică din regiunea   Val-de- Marne. Centrul va cuprinde trei studiouri de dans şi  un studio-scenă şi va folosi o clădire datând din secolul 19. Arhitectul Philippe Prost a făcut legătura arhitecturii cu dansul într-un proiect ce se caracrerizează prin mişcare, ritm şi lumină.
Studioul-scenă , cu o capacitate de 178 de spectatori, va fi ca o cutie neagră,cu farmec discret. Va fi în acelaşi timp un platou mare, cu înălţime suficientă pentru instalaţiile necesare unor efecte de lumini, dar şi pentru evoluţia artiştilor de circ.  Vor fi şi ateliere pentru decoruri şi pentru costume, precum şi o zonă de administraţie şi una de primire. 

Detalii tehnice

Parchetul de dans are la bază un strat de mingi de tenis, aşa cum este şi la Opera din Paris.  Sistemul de aerisire laminar va evita curentul neplăcut de aer cald sau rece pe platoul de dans. 

Fişă tehnică

• Suprafaţa: 3500 m²
• ^{Suprafaţă restructurată:} 1300 m² 
• Extindere (aripă nouă de construcţie): 2100 m²
• Cost total al lucrărilor: 8 milioane euro
• Cost total al proiectului: 12,5 milioane euro, repartizaţi între Consiliul general: 8,5 mil. eur, regiunea Ile-de-France: 3 mil. eur, ministerul Culturii şi Comunicaţiilor (remarcaţi cum sunt comasate ministerele în Franţa) : 1 mil. euro. 

Structura generală a construcţiei , cu coşul său caracteristic a fost păstrată, dar interiorul renovat în întregime. Centrul va fi inaugurat în martie, la a 17-ea ediţie a Bienalei de dans, cu participarea a 12 creaţii, 20 de coregrafi şi 40 de reprezentaţii.

Câte astfel de clădiri avem şi noi, în România, dar nu sunt valorificate?
Iată, de pildă, Moara lui Assan - monument istoric.
A fost mult mai frumoasa decat fabrica din Franta .
Cum e acum?
Recent, ansamblul de clădiri de valoare naţională a suferit două distrugeri semnificative: în mai 2008, un incendiu care a ars 90% dintr-un corp secundar al fabricii și în ianuarie 2012, prăbușirea acoperișului și a unui perete din corpul principal ca urmare a furturilor susținute de materiale din structura de rezistență a clădirii, posibile din cauza faptului că situl nu este supravegheat.

Astăzi căutătorii de fier vechi au mai prăbuşit  un zid din acest monument!

Contract de inchiriere conform noului Cod Civil

Contractul de închiriere devine titlu executoriu

În noul Cod civil,  contractele de închiriere încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege

Condiţii necesare:

·         Contractul semnat să fie înregistrat la organul fiscal

Procedura de înregistrare

a)    Pentru persoane juridice

·         Se depune „Declarația de înregistrare a contractelor de locați­une“,în 2 exemplare, prin poştă (cu confirmare de primire) sau direct.

b)   Pentru persoane fizice

·         Se depune contractul de locaţiune (închiriere) la organul fiscal în a cărui rază fiscală locuieşte proprietarul (sau la organul fiscal în a cărui rază e spaţiul închiriat, dacă proprietarul nu e rezident), în maxim 15 zile de la semnare, în original şi copie.

·         Se depune şi „Declarația privind venitul estimat/norma de venit“ (formular 220).

Titlul executoriu. Executarea silită

Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Constituie titluri executorii hotărârile pronunţate de instanţele judecătoreşti, precum şi orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, respectiv înscrisuri cărora legea le recunoaşte forţa unor titluri executorii.

În noul cod civil, deci, pe lângă contractele „în formă autentică”, sunt titluri executorii şi contractele sub semnătură privată ce au fost înregistrate la Fisc ca mai sus.

Prin urmare, dacă chiriaşul nu plăteşte chiria sau nu vrea să părăsească locuinţa după expirarea contractului de închiriere, proprietarul poate cere direct executarea silită a chiriaşului.

Cererea de executare silită şi contractul de închiriere se depun la executorul judecătoresc competent  (cel din circumscripţia curţii de apel din raza teritorială a imobilului închiriat). Acesta solicită în maxim 5 zile instanţei încuviinţarea executării silite. Instanţa încuviinţează printr-o încheiere fără citarea părţilor, în maxim 7 zile de la înregistrarea cererii.

Dacă cererea se respinge de instanţă, creditorul poate face recurs în 5 zile de la comunicare.

Chiriaşul ar putea invoca, într-o eventuală  contestaţie la executare, motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului privind plata chiriei, dacă legea nu prevede în acest scop o altă cale de atac.

Concluzii

Înregistrarea la Fisc a contractului de închiriere protejează pe proprietari de abuzuri din partea chiriaşilor

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele.