Dan Paul Dumitrescu

Şapte babe blestemate

Nu mai auzisem demult acest cântec- Întâmplarea a făcut să-l găsesc pe Youtube.

Şi am căutat - unde altundeva - pe internet, ceva despre falnicul bas :
Da, domnule! Ia te uită ce bas valoros aveam şi habar n-aveam!
"Aveam" - bine zis, că nu-l mai avem...
Desigur, el cântă demult în străinătate, din 2001 e prim solist la Opera din Viena...
Dar, măcar în vizită o mai veni pe la Opera noastră? Sau, măcar la televiziunile noastre (că avem atâtea), putem să-l ascultăm? Nu, bineînţeles. Noi suntem condamnaţi să vedem o pereche supraponderală de la Clejani sau - dacă nu rezistăm - să schimbăm postul, descoperind eventual reclama la două tigăi....

Pentru cine vrea să asculte, totuşi, un mare cântăreţ român, căutaţi pe  site-ul personal al artistului:
danpauldumitrescu.com,  unde se poate vedea şi pe unde a cântat românul nostru:
Royal Albert Hall, din Londra, la Bristol, Oxford şi Canterbury, la Teatrul Filarmonic din Verona, la Arena din Verona, la Tokyo, la Opera de Stat din Viena, la Opera din Dijon, la Paris,Lyon, Toulon şi Nimmes, la celebra Scala din Milano, la Festivalul din Salzburg, la Munchen, la Tel Aviv, la Berlin, la Barcelona, la Budapesta....
Da, a mai cântat şi la Bucureşti, la Festivalul Enescu, dar asta a fost demult.....
Între timp, de ce nu se vorbeşte deloc de el în mass media românească?

În loc să dea bani pe frunze verzi, mai bine s-ar populariza adevăratele noastre valori?

Comemorarea accidentului nuclear de la Fukushima

Astăzi se comemorează groaznicul accident nuclear de la Fukushima, de la  11 martie 2011.

În urma acestui accident, localităţi întregi din Japonia au rămas depopulate, populaţia refugiindu-se în alte regiuni sau chiar în alte ţări. Estimarea pagubelor pentru reactorul de la Fukushima se bazează pe o estimare a Centrului Japonez pentru Cercetări Economice – 20 de trilioane de yeni, sau 250 de miliarde de dolari, calculate la media cursului de schimb din 2012.
Această catastrofă a provocat reevaluarea politicii nucleare a numeroase alte ţări- în special tările dezvoltate.
Catastrofa de la  Fukushima a provocat o scădere pe plan mondial a producţiei de electricitate  în centrale nucleare cu  4,3 % în 2011 faţă de  2010. Ţări ca Germania, Belgia,Elveţia sau Taiwan au anunţat că vor renunţa la energia produsă în centrale nucleare. Egiptul şi Kuweit, ca şi Tailanda au decis să nu mai construiiască noi centrale nucleare.  Germania  (continuând să cumpere energie de origine nucleară de la vecinii săi europeni) şi-a anunţat decizia de a închide toate centralele sale nucleare până la sfârşitul anului  2022, Italia şi-a oprit proiectele nucleare, Elveţia nu-şi va mai reînoi centralele nucleare, Québec şi-a închis unica sa centrală nucleară la sfârşitul anului 2012.

Riscuri de accident nuclear în Europa şi în lume

 "Nuclear Power Fact File" a publicat concluziile unui  «studiu oficial german asupra riscurilor nucleare, faza B»:

Probabilitatea unei catastrofe nucleare majore într-o centrală după  40 ani de funcţionare este de 0,1%.

Cum în UE sunt exploatate mai mult de   150 centrale nucleare, probabilitatea unei catastrofe majore în Europa este de 16%  ", ceea ce corespunde cu 2,5 accidente pe reactor  şi pe 100 000 ani de foncţionare.

După aceeaşi sursă, "există cam 440 centrale nucleare în funcţiune în lume. Probabilitatea unei catastrofe nucleare într-una dintre aceste centrale în următorii 40 de ani, se ridică la 40%".

Deşeurile radioactive.

În diferite etape ale ciclului de combustie nucleară rezultă deşeuri radioactive, dintre care 10 % sunt elemente cu înaltă activitate radioactivă sau cu perioadă lungă radioactivă. Gestiunea acestor deşeuri este un proces complex şi dificil.

Riscurile de expunere la radiaţii ionizanteîn timpul funcţionării normale.

În 2007, un studiu al Registrului national german al cancerelor la copii a arătat că : se observă în Germania o relaţie între vecinătatea unei localităţi cu o centrală nucleară şi riscul copiilor de a fi atinşi ,înainte de vârsta de 5 ani, de un cancer sau de leucemie.  Desigur, radiaţiile ionizante nu au fost stabilite oficial drept cauza acestor îmbolnăviri, dat fiind că expunerea la doze scăzute de radiaţii nu a fost nici măsurată nici studiată experimental. 

În Franţa,  proiectul Geocap al echipei Inserm U1018-Eq. 6 a constatat pe perioada 2002-2007, o mărire semnificativă a cazurilor de leucemie acută - aproape dublare - la  copiii ce locuiau la mai puţin de 5 km de o centrală nucleară.

Degajările termice ale unei centrale nucleare sunt de asemenea o sursă de  poluare termică .

Doar  30 - 40 % din energia produsă este transformată în electricitate, restul de energie fiind eliberat în mediul înconjurător sub formă de căldură, conducând astfel la încălzirea aerului şi apei (este necesară o sursă de apă rece pentru funcţionarea oricărei centrale). Valul de vapori albi ce se poate vedea deasupra canalului de apă de răcire este aspectul cel mai vizibil al acestei poluări. Ridicarea temperaturii apei râului (fluviului) în care se deversează apa de răcire modifică microclimatul apei curgătoare respective, cu urmări asupra plantelor şi animalelor care trăiesc acolo.

Ce e de făcut?

Observăm că diferite ţări intenţionează să desfiinţeze centralele termice aflate pe teritoriul lor, chiar dacă au mare nevoie de energie. Alte ţări continuă să producă energie în centrale atomice pentru propria economie.
În nici un caz, însă, nu ar permite ca alt stat (investitor străin) să construiască sau să se asocieze la construirea unor centrale atomice pe teritoriul propriu, pentru ca investitorul să beneficieze de energia produsă, iar statul "gazdă" (aş spune parazitat)  să rămână cu riscurile şi cu poluarea, precum şi cu o mică parte din energia produsă cu un cost mult prea mare (format din riscuri de leucemie la copii, accidente şi poluare termică).

Noi avem de gând să chemăm investitori străini să facă centrale la Cernavodă?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele. 

cod galben de inundaţii in zonele despadurite

Inundaţii în zonele despădurite

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare Cod galben de inundaţii valabilă de sâmbătă, ora 18.00, până luni, ora 20.00, privind bazinele Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Lăpuş, Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Arieş, titrează Mediafax.

Potrivit INHGA, începând de sâmbătă, ora 18.00, se instituie Cod galben pe râurile din bazinele Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, bazine hidrografice aferente judeţelor Satu Mare şi Maramureş.

Totodată, începând de duminică, ora 6.00, se instituie Cod galben pe râurile din bazinele Someşul Mare şi pe râurile din bazinele superioare şi afluenţii de pe cursurile mijlocii ale Crişului Repede, Crişului Negru, Crişului Alb, Someşului Mic şi Arieşului, bazine hidrografice aferente judeţelor Bistriţa Năsăud, Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara şi Alba.

Avertizarea se înscrie în fenomenul general ce se poate observa la noi, de accentuare continuă a inundaţiilor, erozionilor şi degradărilor solului şi, paradoxal pentru unii, secetei. 

Seceta este însă ,şi ea o consecinţă a perturbării mediului prin defrişarea pădurilor, ştiut fiind că pădurile regularizează regimul pluviometric absorbind umiditatea în exces din precipitaţii şi eliberând-o apoi treptat, în timp apărând astfel noi precipitaţii de mică amplitudine ce previn apariţia secetei. 

Tot INHGA ne spune pe site-ul său, care este cauza inundaţiilor:

"Fenomenele hidrologice extreme sunt din ce in ce mai frecvente si adesea sunt urmate de apariţia unor dezastre naturale şi ecologice, care prin sfera de acţiune şi consecinţe, merg dincolo de fenomenul de bază, declanţând o reacţie în cascadăa.

Precipitaţiile foarte abundente au cauzat inundaţii, alunecări de teren, eroziuni şi depozite mari de sedimente, în special în zonele despădurite.
Pe de alta parte, seceta cauzează fenomenul de degradare a solului, uscând vegetaţia şi albiile râurilor, favorizând poluarea accidentală şi degradarea calităţii apei, producând dezastre eco-hidrologice."

Fenomenele au fost dezbătute în cadrul  Conferinţei Anuale INHGA, 2012.

Potrivit unui studiu Greenpeace, 

în România dispar peste 3 hectare de pădure pe oră!

Studiul elaborat de Greenpeace arată că suprafața forestieră totală despădurită și degradată, în perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare - aproximativ 28.000 hectare pe an. 
Cele mai afectate județe sunt Suceava, Harghita, Argeș, Maramureș și Cluj.

Harta zonelor de pădure defrişate - indicate cu roşu - în perioada 2000- 2011
(zonele mai mici de 1 ha nu au fost indicate)
Greenpeace

Greenpeace mai spune că fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în județele montane.
Acum, în 2013, defrişările sunt desigur mult mai mari şi de asemenea urmările sunt din ce în ce mai grave.
Putem urmări cum la poalele munţilor defrişaţi apar implacabil inundaţii la orice perioadă ploioasă, urmând ca apoi să apară seceta pe aceleaşi zone!

Până când nu se va interzice prin lege exportul de lemn brut sau insuficient prelucrat (cherestea), aşa cum este în majoritatea ţărilor, distrugerile vor continua cu urmări catastrofale ireversibile!
Update 05 04 2013
Chiar în aceste zile vedem urmările defrişărilor sub forma inundaţiilor catastrofale, despre care se vorbeşte prea puţin la televizor. Într-o emisiune se arăta, totuşi, cum apa erodase malul apei curgătoare undeva în Vrancea, ajungând până la gardul gaterului! Se spunea acolo că majoritatea locuitorilor din sat se ocupă cu tăierea lemnului iar gaterele n-ar mai putea funcţiona în bune condiţiuni din pricina inundaţiilor! Reporterul ne spunea că pe munţii alăturaţi se vede cum suprafeţele au fost rase pur şi simplu, devenind golaşe....
Iar autorităţile, ce fac? Sau- ce ar trebui să facă? Să încurajeze în continuare, în mod tacit, distrugerea?

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele. 

Pensie de intretinere pentru sot sau sotie dupa divort

Despăgubiri celuilalt soţ, după divorţ

Divorţul în trei paşi

ŞI DIVORŢUL SE ÎNVAŢĂ, NU-I AŞA?

Divorţul prin acord, conform noului cod civil:

1. Soţii trebuie să se înţeleagă în toate detaliile. 

Adică, dacă nu s-au putut înţelege în căsnicie, trebuie să se înţeleagă acum pentru divorţ (asta, dacă vor să termine treaba în 30 de zile, doar la notar, indiferent de durata căsătoriei sau de existenţa copiilor)
Soţii trebuie să convină asupra tuturor aspectelor referitoare la: numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor personale dintre parintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere, educare, învaţătura şi pregatirea profesională a copiilor.

2. Depunerea împreună a cererii de divorţ prin acord

Cererea se depune la primăria unde s-a încheiat căsătoria, sau la un notar public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe comune a soţilor.
După înregistrarea cererii, urmează un termen de reflecţie de 30 de zile.

La notarul public, cererea de divorţ se poate depune şi prin mandatar cu procură autentică

3. Divorţul propriu-zis

După expirarea termenului de 30 de zile, soţii se prezintă personal în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public, care verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi neviciat.

Se va elibera certificatul de divorţ fără să se facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.

Dacă soţii nu se înţeleg, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată.  

Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se inteleg este de competenta instanţei judecatoresti . În astfel de cazuri, soţii nu pot obiecta, dar se pot adresa, pe cale separată, instanţei competente pentru prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a constata desfacerea căsatoriei prin acordul soţilor.

Custodia copiilor dupa noul cod civil

După noul Cod Civil se schimbă radical în România divorţul şi obţinerea custodiei copiilor 

Părinţii care divorţează vor avea prin lege custodia comună a copiilor rezultaţi din căsătorie.

Fetiţele şi băieţii de peste 10 ani pot fi întrebaţi de judecători la cine ar prefera să stea.

Custodia comună se va aplica de la 1 octombrie, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Civil. Soţii care divorţeaza vor hotărî împreună atât în privinţa educaţiei, a timpului liber cât şi a activităţilor extraşcolare.

În cazul în care intr-o familie există doi copii, în urma divorţului, domiciliul celor mici poate fi diferit, dar autorităţile spun că nu este bine ca ei să fie despărţiţi. Mama poate primi un copil, tatăl pe celalalt, dar şederea micuţilor trebuie să alterneze: împreună când la mama, când la tata.

Dacă unul dintre părinţi nu respectă condiţiile stabilite de comun acord, atunci se ajunge în instanţă. Iar judecatorii vor stabili dacă se revine la custodia unică. Statisticile arată că până acum în peste 95% din cazuri copiii erau încredinţaţi mamei.

Divorţul ar putea fi finalizat în doar 30 de zile, dacă soţii se înţeleg cu privire la toate aspectele separaţiei. În acelaşi timp, se prevede acordarea de despagubi soţului prejudiciat şi posibilitatea soţilor divorţaţi anterior datei de 1 octombrie de a solicita de acum custodia comună a copiilor. În plus, conform noilor reglementări, dacă soţul care a inaintat cererea de divorţ decedează în timpul procesului, moştenitorii săi pot cere instanţei pronunţarea divorţului.

În trecut eram cunoscuţi prin artişti, acum prin hoţi

Cum ne furăm noi imaginea!

Tabloul de Matisse furat de români din muzeul din Olanda înfăţişează o femeie îmbrăcată în ie românească!

Matisse era bun prieten cu Pallady, care îi dăruise o adevărată colecţie de  ii româneşti.
Aceaste ii i-au plăcut atât de mult lui Matisse, încât a realizat o serie de tablouri cu ele, sintetizând din ce în ce mai mult imaginea pentru a ajunge la o esenţă a mesajului.
Dacă în acest tablou modelul bluzei poate fi doar întrevăzut, în tablourile celelalte modelul bluzei este accentuat până la a deveni emblematic.

Henri Matisse - Dormeuse table violette (1940)
Bluză verde românească
La Blouse Roumaine, 1940, ulei pe pânză, 92x73cm, Centrul Pompidou, Muzeul naţional de artă modernă, Paris. 
 Le Rêve Nice ou la Dormeuse", 1940, ulei pe pânză , 81x65cm, Colecţie particulară

Arta populară românească ajunsă  întablouri din marile muzee ale lumii -să le furăm?

Cum sa ne primeasca pe noi in Schengen?

Dacă aţi fi în lucul lor, ne-aţi primi în Schengen?

La noi se fură orice, fără oprelişti

Se fură sfinte moaşte şi moşteniri istorice de mare preţ

În 1993, o veste uluitoare s-a răspândit în Bucureşti. Moaştele Sfântului Ierarh Nicolae au fost furate. Un moment trist, cutremurător. Câţiva oameni fără frică de Dumnezeu şi de sfinţii Săi au făcut o mare blasfemie. Au sustras racla cu sfintele moaşte precum şi epitaful de mare preţ lucrat de către doamna Maria Brâncoveanu, în vremea în care a stat în exil. După mărturia părintelui, “Din fericire, şi cu ocrotirea Sfântului Nicolae, hoţii au fost prinşi şi arestaţi şi, tot din fericire, sfintele moaşte erau intacte, pe ei interesându-i materialul preţios în care erau puse sfintele moaşte.  Bărbatul care a furat mâna Sfântului Nicolae a murit în închisoare, chiar în ziua de 6 decembrie, zi de prăznuire a Sfântului Nicolae”. 

Se fură statui din parcuri

la Iaşi, unde la doi paşi de Teiul lui Eminescu hoţii au smuls de pe socluri, fără pic de remuşcare, 3 busturi de bronz, ale lui Ciprian Porumbescu ,Nicolae Gane şi al lui Barbu St Delavrancea -ieri, pe 9 martie 2013. Urmează, probabil, celelalte statui -  că mai sunt!

Dar şi mai multe sunt în ţările civilizate din Europa. Doar nu o să pună câte un poliţist lângă fiecare dintre ele, pentru că românii ar năvăli acolo?

Se fură tablouri celebre din muzee

Şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud au fost furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012. Operele sustrase sunt "Tête d'Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait de Meyer de Haan" şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Trei dintre suspecţi - Mihai Alexandru Bitu, Eugen Darie şi Radu Dogaru - au fost reţinuţi, dat tablourile nu au fost recuperate.
O fotografie ca asta dă fiori tuturor ţărilor care au mari comori în muzeele lor (şi toate au!). Mai ales că pitecantropii le şi distrug: Radu Dogaru a afirmat într-o interceptare a sa: "Mai bine nu le mai luam. Ar trebui să le ardem". 

Pagubele produse sunt inestimabile.
Vom mai vedea, vreodată, această pictură de Gauguin?

Trei români au furat monede în valoare de 50.000 de euro din telefoane publice britanice

Mai mulţi infractori români au furat monede în valoare de 44.000 de lire sterline din telefoane publice britanice, timp de patru luni.    
Hoţii au spart cabine telefonice în zone rurale din întreaga Mare Britanie, utilizând scule speciale, relatează o filială locală a postului Sky News.    
În intervalul martie - iulie 2012, infractorii au sustras monede în valoare de 43.975 de lire (51.000 de euro), provocând daune de 26.514 (30.700 de euro).    
În total, au fost sparte 316 telefoane publice, iar din 54 au fost furaţi toţi banii. Dar în Marea Britanie mai sunt telefoane publice- să pună câte un poliţist lângă fiecare dintre ele, ca să permită românilor să vină acolo?

Dar nu numai Marea Britanie s-a îngrozit de această perspectivă.

Ţiganii români, o „calamitate imobiliară” în Germania. „Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări”

În urmă cu câteva luni, cartierul Rheinhausen din localitatea germană Duisburg era unul respectabil, însă totul s-a schimbat de când câteva sute de ţigani români şi bulgari au ocupat unul dintre blocuri. Speriaţi de mizerie şi de nivelul de infracţionalitate, germanii au fost nevoiţi să se mute din clădire, lăsând loc imigranţilor care de abia aşteaptă să profite de ajutoarele sociale oferite de guvernul german.

„Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări. Şi copiii, şi adulţii”,  poveştete una dintre locatarele germance care, de teama vecinilor ţigani, şi-a cumpărat chiar un pistol. „Bărbaţii joacă cărţi în faţa apartamentelor lor şi, când au nevoie la toaletă, doar îşi dau jos pantalonii şi fac acolo. Au toalete funcţională, aşa că nu pot înţelege”,  spune femeia.

Primarul oraşului Duisburg spune că ţiganii îşi trimit copiii „în misiuni de furat”.

De când s-au mutat ţiganii români şi bulgari în clădirea din Rheinhausen, a scăzut şi valoarea imobilelor din jur. De exemplu, un apartament, care valora în urmă cu un an 200.000 de lire, a ajuns să fie evaluat la 78.000 de lire sterline, mai scrie „The Daily Mail”. Doamna Halle spune: «Acum un și jumătate, aceasta a fost o zonă normală, dar acum este o mahala. Ne simțim învinși și suntem supărați pe UE». Soții Helle nu se simt în siguranță nici în propria locuință. Au fost scuipați, amenințați, iar mașina le-a fost vandalizată. 

Poţi să-i condamni că nu ne vor în spaţiul Schengen?

Fostul ministru francez de Interne, despre ţigani: O minoritate "foarte criminogenă", de o infracţionalitate "extrem de crudă"

Claude Gueant a declarat, pentru Canal +, că nu trebuie incitate minoritîţi "foarte criminogene", de origine română sau bulgară, sa se stabileasca în Franţa, scrie Le Figaro. 

Fostul ministru Claude Gueant a declarat că nu foloseşte cuvantul "romi" explicând că nu vrea să facă "distrincţii etnice".

"Nu îl folosesc niciodată, am spus întotdeauna persoane de naţionalitate romană şi bulgară, eu nu fac disctincţii etnice. Să aplicam şi noi deciziile justitiei", a adaugat Gueant. "Dar să nu incitam la stabilirea lor în teritoriu. Noi ştim că sunt minorităţi foarte criminogene (care genereaza o crima sau favorizeaza producerea ei - n.r.), de o infracţionalitate extrem de crudă de altfel, deoarece folosesc mult copiii", a argumentat fostul ministru, care a mai spus ca singura soluţie în problema ţiganilor este "să descurajăm venirea acestor persoane şi să le trimitem acasa". (Lucru imposibil dacă am fi în Schengen, nu?)

În paranteză, să notăm că adoptarea denumirii de "romi" pentru ţigani nu a ajutat la îmbunătăţirea imaginii acestora, dar a condus în schimb la diferenţierea ţiganilor români şi bulgari - numiţi cu termen generic "romi" , de ceilalţi ţigani, care trăiesc bine-mersi în celelalte ţări europene sub numele de ţigani ("gitani, zingari, zigeuner, gitanos").

Sit UNESCO ocupat de ţigani, în nordul Franţei. „Persoanele instalate aici tăiau lemne”

"Departamentul a angajat o procedură de expulzare" împotriva ocupanţilor din aproximativ zece caravane, a anunţat o purtatoare de cuvânt a Consiliului General, de care apartine situl protejat.

"Am fost nevoiţi sa depunem această cerere de expulzare din cauza dezagregărilor produse asupra acestui spaţiu natural sensibil. Persoanele instalate aici tăiau lemne. De asemenea, există excremente", a precizat ea.

Păi, ei erau învăţaţi de la noi, unde se taie păduri întregi fără să spună nimeni nimic!

Se fură şi cabluri de cupru, de prin case

Un român  care locuia ilegal în Belgia a murit la spital după ce s-a electrocutat acum ceva timp, la Bruxelles, unde fura cabluri de cuprudintr-un imobil, a anunţat luni postul flamand privat VTM, o informaţie confirmată de Parchetul din Bruxelles, relatează site-ul 7sur7.be. Dar ceilalţi pot continua. 

Cutremure provocate de exploatarea gazelor de şist in SUA

Gazele de şist : deversarea în sol a apelor uzate provoacă seisme !

Conform mai multor studii, riscurile seismice legate de exploatarea  gazelor de şist, sau mai degrabă de stocarea apelor uzate rezultate din această exploatare, ar fi cât se poate de reale în Statele Unite. Mai multe exemple au fost prezentate în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union.

Extragerea gazelor de şist se face cu folosirea unor cantităţi foarte mari de apă, între  10.000 şi 20.000 m³ pentru fiecare puţ, conform groupului Total. Această apă este folosită după ce a fost amestecată cu nisip, dar şi cu numeroşi aditivi chimici (circa 500), pentru a fractura straturile de roci de la mare adâncime şi să elibereze astfel gazul natural cuprins în acestea.  Problemă : aceste fluide, deja încărcate cu substanţe biocide (care omoară formele de viaţă),se încarcă în metale grele şi în particule radioactive în subsol, înainte de a se urca din nou la suprafaţă în mare parte (între 20 şi 80 % din volumul injectat) . Pentru a evita să fie nevoiţi să trateze aceste ape poluate,  90 % din companiile de foraj americane au găsit o soluţie simplă: le reinjectează în subsol, pentru un stocaj pe termen lung, în puţuri numite " de injecţie".  (cifre  de la  Natural Resources Defense Council, NRDC).

Această practică formează obiectul unor vii dezbateri, căci ea ar putea avea un impact deloc neglijabil asupra mediului. Ca dovadă, activitatea seismică înregistrată în statele Colorado, Oklahoma sau Texas, care a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. (Vorbim despre zone în care în trecut seismicitatea era extrem de redusă, aproape inexistentă). Tocmai regiunile în care exploatarea gazelor de şist este în plin avânt. Desigur, este dificil de stabilit o legătură de la cauză la efect. Dar oamenii de ştiinţă de la US Geological Survey (USGS) şi de la universităţile din Oklahoma şi din Columbia tocmai au furnizat câteva argumente suplimentare, în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union.

Exploatările de gaz de şist din Statele Unite, situate în regiunile colorate cu roz . Bazinele sedimentare sunt figurate cu roz pal.  Stocarea apelor uzate în puţuri de injecţie ar putea avea consecinţe grave pe termen lung asupra mediului.  © US Energy Information Administration

Epicentre de cutremure în proximitatea puţurilor de injectare a apelor uzate

Din 2010, peste 250 cutremure au fost înregistrate doar în  Oklahoma, nu fără consecinţe. Aproximativ 200 imobile au suferit stricăciunu după un singur cutremur cu magnitudinea   5,6 pe scara Richter, ce a avut loc în noiembrie 2011. Replicile lui au fost urmărite cu atenţie, intenţionându-se cartografierea reţelei de falii din zonă....dar nu numai pentru asta. Experţii au căutat de asemenea să înţeleagă felul în care a crescut presiunea pe măsură ce lichidul poluat era injectat în pământ, câte odată la mai puţin de  500 m de epicentre.

Numărul de cutremure cu magnitudinea mai mare de  3, prag de a care sunt simţite de om, a crescut continuu în statul  Colorado şi în Nouveau-Mexique din 2001. Unele dintre aceste evenimente geologice au fost importante.  Un cutremur a atins de exemplu o magnitudine de  5,3 în 2011. După calculele USGS, probabilitatea ca această mărire a activităţii seismice să fie naturală este extrem de scăzută. Injectarea de ape uzate ar fi  cauza.  

Riscuri seismice de luat în calcul odată cu gazul de şist.

După Austin Holland de la Oklahoma Geological Survey (OGS), nu este nici o îndoială că există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi cutremure.  Totuşi, el a precizat că nici o schimbare aparentă în activităţile de extragere a perolului şi a gazelor de şist nu ar permite să se explice această creştere« spectaculoasă » a numărului de cutremure. Ultim detaliu: majoritatea epicentrelor cutremurelor detectate în sânul formaţiunii geologice  Barnett Shale, se găseau la mai puţin de 3 km de un puţ de injectare, după Cliff Frohlich de la universitatea din Austin Texas. Totuşi nu se poate spune că în toate amplasamentele sau observat aceleaşi probleme. 

În concluzie, potrivit cecetătorilor din domeniul geologiei şi fizicii Pământului , riscurile seismice nu ar mai trebui să fie neglijate de autorităţile americane care eliberează permisele de exploatare, cu atât mai mult cu cât numărul lor poate creşte în viitor. Întradevăr, aproape 20.000 puţuri de gaze de şist ar trebui să fie forate în Statele Unite în fiecare an până în 2035. Una dintre soluţiile problemei ar fi simplă, cel puţin în aparenţă: să se dezvolte şi să se securizeze filiera tratării apelor uzate, care este şi ea criticată. 

Doar că tratarea apelor atât de poluate e foarte costisitoare şi......

Este de remarcat că în articol este tratat doar riscul seismic, acesta fiind profilul cercetătorilor amintiţi. Dar ce se va întâmpla cu plantele, animalele şi cu oamenii la care ar ajunge, până la urmă, aceste ape poluate? Şi ce se întâmplă cu resursele de apă potabilă din acele zone, dacă uriaşe cantităţi de apă sunt folosite pentru această tehnologie şi devin nefolosibile pentru oameni, animale şi plante?

 10 OCTOBMBRIE 2012

Seism de 4,5 la Québec (Gaz de şist ?)

Un cutremur cu magnitudinea  de 4,5 pe scara  Richter, cu epicentrul la  21 km vest de Saint-Hyacinthe, a fost înregistrat în Canada Canada.

Un cutremur de o asemenea mărime este neobişnuit în această regiune. Dacă se mai producea câte un cutremur înainte, ele nu depăşeau decât rareori magnitudinea 3  pe scare Richter.

Adâncimea epicentrului, 10 km, la ce ne face să ne gândim ?!!

Mai ales că seismul a avut loc la numai 9 kilometri  de Saint-Hilaire, loc celebru pentru exploatarea de gaze de şist prin fracturare orizontală! 

Puţurile pentru gaz de şist poluează şi atmosfera

Studii de specialitate atrag atenţi şi asupra importantelor scăpări de gaz metan în jurul puţurilor pentru extragerea gazelor de şist. Un studiu făcut de   Robert Howarth ,validat şi publicat  în 2011 de universitatea Cornell, din statul New York,reluat în revista Nature arată că puţurile de gaz de şist lasă să scape în atmosferă până la 9 % din methan (CH₄), pe toată durata exploatării lor, adică dublul a ceea ce ar face de preferat gazul faţă de carbon din punct de vedere al poluării atmosferei. Se citeşte uneori că metanul emite mai puţin gaz cu efect de seră decât carbonul în timpul arderii. Studiul arată însă că acest avantaj e anulat de scăpările de gaz din timpul extragerii prin fracturare hidraulică.

Ziarul "Bihoreanul"a publicat un articol în care se spune că  ANRM a aprobat în  Bihor, în Voivozi şi în Băile Felix,  "explorarea, dezvoltarea şi exploatare a ţiţeiului şi gazelor naturale situate în orice tip de colector". Altfel spus, inclusiv pentru extragerea gazelor de şist.

La Voivozi, dreptul de explorare şi exploatare l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat la Amman (capitala Iordaniei), în spatele căruia, potrivit unor anchete ale presei de la Bucureşti, s-ar afla un fost ofiţer KGB, Constantin Iavorski, fost ministru al Industriilor din Republica Moldova.

În zona Băile Felix a primit aceleaşi drepturi o companie canadiană, East West Petroleum Corporation. Partea bizară este că, deşi şeful ANRM a evitat să spună un cuvânt despre celelalte două perimetre din Bihor, adică Tulca şi Tria, canadienii au anunţat că au obţinut acordul şi pentru Tria, astfel că că urmează să extragă şi de aici petrol şi gaze. Asta deşi, oficial, preşedintele ANRM susţine că deocamdată companiile străine doar şi-au manifestat intenţia de a măsura zăcămintele, nu şi de a le exploata (adică fac explorări de "amorul artei", cum ar veni...)
Toate acordurile obţinute pentru perimetrele din Bihor mai au nevoie doar de o Hotărâre de Guvern pentru a fi validate, după care firmele străine vor putea începe exploatările gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice..., iar în loc de ape minerale să avem ape cu metale grele, radioactive şi încărcate cu substanţe biocide  (care omoară formele de viaţă) folosite în tehnologia de fracturare, aşa cum s-a întâmplat în SUA, unde apa de la robinete a început să ia foc 

GASLAND

 În 2010, americanul Josh Fox a tras un puternic semnal de alarmă, avertizând că se folosesc aproape 600 de substanţe periculoase. Pornind de la mărturiile mai multor americani care locuiesc în preajma forajelor de gaze de şist, Fox a realizat documentarul "Gasland" ("Tărâmul gazelor"), care dezvăluie informaţii şocante: solul a devenit deşertic, iar pânza freatică din zonele de extracţie a fost contaminată cu gaz, astfel că, la robinetele localnicilor, apa lua pur şi simplu foc.După lansarea documentarului care a şocat opinia publică, companiile petroliere au negat că fracţiunea hidraulică ar fi vinovată pentru aceste contaminări. Totuşi, în luna decembrie a anului trecut, Agenţia Naţională de Mediu a SUA a recunoscut, pentru prima oară, că tehnologia este cauza poluării apei freatice, cerând companiilor petroliere să caute alte soluţii pentru extragerea gazului.

În acelaşi timp, Europa s-a împărţit în două: în timp ce în Polonia se extrag cantităţi uriaşe de gaz de şist, Franţa a devenit primul stat din lume care a interzis companiilor petroliere să folosească metoda fracţionării hidraulice. Motivul? Nu doar contaminarea apei şi solului, ci şi riscul provocării unor seisme, deoarece rocile "dizolvate" generează mişcări tectonice la mari adâncimi.

Zonele din România programate pentru exploatare prin fracturare hidraulică:

BÂRLAD          (VASLUI)
VOIVOZI         (BIHOR)
TRIA                 (BIHOR)
BĂILE FELIX (BIHOR)
TULCA             (BIHOR)
ADEA                (ARAD)
CURTICI          (ARAD)
PERIAM           (TIMIŞ)
BILED              (TIMIŞ)
PAULIŞ            (TIMIŞ)
PARA                (TIMIŞ)
BUZIA              (TIMIŞ)
CRAI                 (TIMIŞ)
MĂCIN             (TULCEA)
BABADAG       (TULCEA)
CAPIDAVA      (CONSTANŢA)
EFORIE            (CONSTANŢA)
COSTINEŞTI (CONSTANŢA)
VAMA VECHE (CONSTANŢA)
ADAMCLISI (CONSTANŢA)

Un cutremur cu magnitudinea de 3,8 grade a avut loc în noaptea de vineri spre sâmbătă, la ora 02:34, la 41 de kilometri de municipiul Bacău.

21.03.2013 Un nou cutremur în apropiere de Oneşti. Un nou cutremur s-a produs miercuri, 20 martie, la ora 21 :43, în judeţul Bacău. Seismul a avut o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter şi epicentrul la adâncimea de 14 kilometri. Deci, în acelaşi loc cu cel de acum 5 zile!

Are o legătură, oare, cu forajele "de explorare" ce se fac pentru gaze de şist? Adâncimea epicentrului coincide cu adâncimea la care se fac forările şi microseismele de fracturare a rocilor, iar zona corespunde!


Putem să vedem cum a fost seria cutremurelor din Iran: după o serie de cutremure de intensitate relativ mică şi de mică adâncime: 10 km, a urmat cutremurul uriaş de intensitatea 7,8 pe scara Richter şi de mare adâncime - vedeţi postarea "serie de cutremure în Iran"

--------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele. 

sursa: ebihoreanul  ro

13 MILIOANE DE CARTI CONFISCATE LA BIBLIOTECA NATIONALA

Cât timp vor mai fi sechestrate cărţile şi

documentele aflate în fondul Bibliotecii Naţionale a României?

Am încercat din nou, după câteva luni, să consult două cărţi din fondul de carte aflat la Biblioteca Naţională. Asta după ce încercasem imediat după "deschiderea" bibliotecii (când am aflat cu surprindere că mi-am făcut degeaba legitimaţie de acces, pentru că de fapt cărţile nu erau disponibile şi puteam doar să admirăm imensele holuri pustii), apoi am încercat pe 23 10 2012, când deveniseră disponibile 327271 de cote de carte, adică un număr insignifiant, demn numai de o bibliotecă de cartier. Fireşte, n-am avut norocul să găsesc cele două titluri care mă interesau printre cele disponibile, pentru că aveam doar 327271/13 000 000 =0,02şanse !

Am încercat din nou, astăzi. Acum cotele disponibile nu mai erau scrise pe o hârtiuţă, ca data trecută, ci era un tabel chiar pe site-ul Bibliotecii Naţionale, unde se puteau căuta cărţile dorite pe calculatoarele Bibliotecii. 

Fireşte, tot n-am putut lua cărţile dorite. Când oare le-aş putea consulta, în sfârşit?

Am făcut un calcul estimativ:

Tabel cote de carte disponibile La Biblioteca Naţională La data 7.03 2013		Număr de cărţi disponibile la  7 03 2013	Număr de cărţi disponibile la  23 10 2012	Număr cărţi disponibilizate lunar în acest interval	Peste căt timp va fi disponibil fondul de carte al B N (estimat)
Format I	1-107 784	107 784
Format II	1-411 000 471 806-473 543 520 501- 560 340	452 576
Format III	278 251-305 337	27086
Format IV	74 931-84 360	9429
Format V	22 761-23 501	740
		597 615	327 271	61 077	203,1 luni
Total cărţi şi documente fondul bibliotecii		13 000 000			16,92 ani

Prin urmare, dacă se păstrează actualul ritm de reintroducere în circuit a cărţilor şi documentelor din fondul Bibliotecii Naţionale, în aproximativ 17 ani vom putea să beneficiem din nou de ele!

Adică s-au cheltuit sume enorme de bani ca să fie încuiate în depozite aproape 13 milioane de cărţi şi de documente, pentru ca generaţiile actuale să poată beneficia de ele abia după 17 ani!

În acelaşi timp, Biblioteca Naţională solicită în continuare donaţii de cărţi şi de documente!

Ce să facă biblioteca aceasta cu ele? 

Să le sechestreze şi pe acestea, ca să le pună la dispoziţia cetăţenilor peste 17 ani?

Sau, poate că este un program anume pentru strângerea şi ascunderea cărţilor şi documentelor în ceea ce se numeşte deja "MAUSOLEUL SAMSUNG"?

E vorba de 13 milioane de cărţi şi documente care au fost, practic, confiscate, pentru a fi restituite apoi " cu ţârâita", în următorii 17 ani?

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 11.10.2013

O nouă verificare a fondului de cărţi disponibilizate la Biblioteca-Mausoleu al Cărţilor

Rezultatul este decepţionant!
Ritmul de aranjare a cărţilor în rafturi a scăzut şi mai mult, îndepărtând obiectivul de a putea beneficia nu doar de holuri goale, ci şi de  cărţile din acest Fond Naţional, către generaţiile următoare.
În acest ritm, copiii ce se nasc zilele astea ar putea să aibă la dispoziţie aceste cărţi cu puţin înainte de a muri (sau deloc!). 
Urmaşii noştri ar putea citi aceste cărţi şi documente în anul 2084!
În textul de prezentare a fondului de carte din bibliotecă se spune că multe dintre documente au o importanţă deosebită pentru identitatea noastră culturală şi naţională.
Atunci, de ce nu putem beneficia de ele? De ce ne-au fost - practic- luate?

Tabel cote de carte disponibile La Biblioteca Naţională La data 11.10 2013		Număr de cărţi disponibile la  11.10 2013	Număr de cărţi disponibile la  7 03 2013	Număr cărţi disponibilizate lunar în acest interval	Peste căt timp va fi disponibil fondul de carte al B N (estimat)
Format I	1 - 108114	108 114	107 784
Format II	1 - 564808	564 808	452 576
Format III	278251 - 307832	29 581	27086
Format IV	74931 - 85439	10 508	9429
Format V	22761 - 23572	811	740
		713 822	597 615	14 525	845,9 luni
Total cărţi şi documente fondul bibliotecii		13 000 000			70,5 ani

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 17.09.2014
Auzim mereu despre scandaluri legate de fondurile de cărţi din biblioteci.
Dar care mai este situaţia la măreaţa noastră Bibliotecă Naţională, pentru care statul nostru a împrumutat în numele nostru atâta bănet (pe care noi îl plătim acum cu dobîdă) ?
Pe site-ul Bibliotecii putem vedea cotele disponibile (adică puse în ordine şi numerotate, astfel încât să poată fi consultate de către cititori).
Iată situaţia de astăzi 17 septembrie 2014:

TABEL COTE DISPONIBILE Pe 17.09.2014 FORMAT I 1 – 109167         (109167 buc) FORMAT II 1 – 576421         (576421buc) FORMAT III 1 – 70999           (70999 buc) 278251 - 314921(66670 buc) FORMAT IV 74931 – 88121    (13190 buc) FORMAT V 22761 – 23726    (965 buc) FORMAT A I 1-2729                (2729 buc) FORMAT A II 1-5346                (5346 buc) FORMAT A III 1-4276                (4276 buc) FORMAT A IV 1-1504                (1504 buc) FORMAT A V 1-251                   (251 buc)

COTE DISPONIBILE Pe 17.09.2014 TEZE DE DOCTORAT FORMAT IV 40001 – 43669  ( 3668 buc) FORMAT V 10201 – 21000  (10799 buc) FORMAT V 25001 – 27000  (1999 buc) FORMAT V 29001 – 40200  (11199 buc) FORMAT V 43069 – 48008   (4939 buc) FORMAT V 65002 – 89721  (24719 buc) Cote disponibile pe 17.09.2014 Carti si reviste :             851 518 buc Teze de doctorat:            57 323 buc Total cote disponibile:    908 841 buc.

Comparând cu tabelul similar de pe data 11.10.2013, afişat anterior, vedem :

Număr de cărţi şi reviste disponibile la 11.10 2013: 713 822

Număr de cărţi şi reviste disponibilizate între 11.10.2013 şi 17.09.2014 (timp de 341 de zile calendaristice /48,7 săptămâni/11,2 luni/0,93 ani):

851 518 - 713 822 = 137 696 buc.

Media de disponibilizare a cărţilor în lunile din anul trecut:

137 696 : 11,2 luni = 12 294,2 cote/lună. (ritm mai scăzut decît în primul an de după deschidere)

Dacă Biblioteca Naţională deţinea 13 milioane de cărţi şi documente acum doi ani (conform afirmaţiei de pe site) şi a mai căpătat în cei doi ani de la deschidere numeroase alte donaţii de cărţi şi documente, acum cine ştie câte mai are?

Să zicem că are tot 13 milioane de cărţi şi documente, dintre care au fost disponibilizate 851 518. 

Restul de cel puţin 12 148 482  cărţi şi  documente sunt undeva, în nişte lăzi, necatalogate şi neverificate .

Ce se întâmplă cu ele? Au fost aduse de la mai multe sedii de biblioteci, chiar şi din provincie. Singurul efect a fost golirea clădirilor respective şi lipsirea cititorilor de la noi de posibilitatea de a beneficia de acest fond uriaş de carte.

Când vor avea din nou românii aceste cărţi?

În ritmul din ultimul an, 12 148 482 cote : 12 294,2 cote/lună= 988,14 luni = 82,34 ani!

82,34 ani!

Noi nu vom mai apuca să vedem aceste cărţi. Nici copiii noştri.

Dar or mai fi ele, acolo? Cine ne poate garanta că mai sunt, de vreme ce timp de două sau trei generaţii  nimeni nu le va vedea şi nimeni nu face un inventar?

Între timp, unii tineri de la noi, din ce în ce mai mulţi, au dificultăţi cu citirea unui text.
Vedem la televizor o tânără care spune că "Bac-ul ar trebui desfiinţat. Sicer. Eu nu-i văd rostul".
Da, ea nu vede de ce ar trebui să aibă o educaţie. Nu vede de ce ar trebui să aibă nişte cunoştinţe de bază în diferite domenii esenţiale . Alte persoane interogate de reporteri pe stradă nu ştiu ce limbă vorbesc! Am văzut ca la întrebarea reporterului : "în ce limbă vorbiţi", mai multe persoane au râs stânjenite şi au răspuns că nu ştiu!
În timp ce alte state progresează spre noi culmi ale ştiinţei, conform secolului în care trăim,  la noi cetăţenii se întorc spre Paleolitic!
Iar confiscarea cărţilor ajută la asta!