Gazele de şist : deversarea în sol a apelor uzate provoacă seisme !
Conform mai multor studii, riscurile seismice legate de exploatarea gazelor de şist, sau mai degrabă de stocarea apelor uzate rezultate din această exploatare, ar fi cât se poate de reale în Statele Unite. Mai multe exemple au fost prezentate în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union.
Extragerea gazelor de şist se face cu folosirea unor cantităţi foarte mari de apă, între 10.000 şi 20.000 m3 pentru fiecare puţ, conform groupului Total. Această apă este folosită după ce a fost amestecată cu nisip, dar şi cu numeroşi aditivi chimici (circa 500), pentru a fractura straturile de roci de la mare adâncime şi să elibereze astfel gazul natural cuprins în acestea. Problemă : aceste fluide, deja încărcate cu substanţe biocide (care omoară formele de viaţă),se încarcă în metale grele şi în particule radioactive în subsol, înainte de a se urca din nou la suprafaţă în mare parte (între 20 şi 80 % din volumul injectat) . Pentru a evita să fie nevoiţi să trateze aceste ape poluate, 90 % din companiile de foraj americane au găsit o soluţie simplă: le reinjectează în subsol, pentru un stocaj pe termen lung, în puţuri numite " de injecţie". (cifre de la Natural Resources Defense Council, NRDC).
Această practică formează obiectul unor vii dezbateri, căci ea ar putea avea un impact deloc neglijabil asupra mediului. Ca dovadă, activitatea seismică înregistrată în statele Colorado, Oklahoma sau Texas, care a crescut în mod semnificativ în ultimii ani. (Vorbim despre zone în care în trecut seismicitatea era extrem de redusă, aproape inexistentă). Tocmai regiunile în care exploatarea gazelor de şist este în plin avânt. Desigur, este dificil de stabilit o legătură de la cauză la efect. Dar oamenii de ştiinţă de la US Geological Survey (USGS) şi de la universităţile din Oklahoma şi din Columbia tocmai au furnizat câteva argumente suplimentare, în timpul conferinţei de toamnă a American Geophysical Union.
 |
| Exploatările de gaz de şist din Statele Unite, situate în regiunile colorate cu roz . Bazinele sedimentare sunt figurate cu roz pal. Stocarea apelor uzate în puţuri de injecţie ar putea avea consecinţe grave pe termen lung asupra mediului. © US Energy Information Administration |
Epicentre de cutremure în proximitatea puţurilor de injectare a apelor uzate
Din 2010, peste 250 cutremure au fost înregistrate doar în Oklahoma, nu fără consecinţe. Aproximativ 200 imobile au suferit stricăciunu după un singur cutremur cu magnitudinea 5,6 pe scara Richter, ce a avut loc în noiembrie 2011. Replicile lui au fost urmărite cu atenţie, intenţionându-se cartografierea reţelei de falii din zonă....dar nu numai pentru asta. Experţii au căutat de asemenea să înţeleagă felul în care a crescut presiunea pe măsură ce lichidul poluat era injectat în pământ, câte odată la mai puţin de 500 m de epicentre.
Numărul de cutremure cu magnitudinea mai mare de 3, prag de a care sunt simţite de om, a crescut continuu în statul Colorado şi în Nouveau-Mexique din 2001. Unele dintre aceste evenimente geologice au fost importante. Un cutremur a atins de exemplu o magnitudine de 5,3 în 2011. După calculele USGS, probabilitatea ca această mărire a activităţii seismice să fie naturală este extrem de scăzută. Injectarea de ape uzate ar fi cauza.
Riscuri seismice de luat în calcul odată cu gazul de şist.
După Austin Holland de la Oklahoma Geological Survey (OGS), nu este nici o îndoială că există o legătură între exploatarea gazelor de şist şi cutremure. Totuşi, el a precizat că nici o schimbare aparentă în activităţile de extragere a perolului şi a gazelor de şist nu ar permite să se explice această creştere« spectaculoasă » a numărului de cutremure. Ultim detaliu: majoritatea epicentrelor cutremurelor detectate în sânul formaţiunii geologice Barnett Shale, se găseau la mai puţin de 3 km de un puţ de injectare, după Cliff Frohlich de la universitatea din Austin Texas. Totuşi nu se poate spune că în toate amplasamentele sau observat aceleaşi probleme.
În concluzie, potrivit cecetătorilor din domeniul geologiei şi fizicii Pământului , riscurile seismice nu ar mai trebui să fie neglijate de autorităţile americane care eliberează permisele de exploatare, cu atât mai mult cu cât numărul lor poate creşte în viitor. Întradevăr, aproape 20.000 puţuri de gaze de şist ar trebui să fie forate în Statele Unite în fiecare an până în 2035. Una dintre soluţiile problemei ar fi simplă, cel puţin în aparenţă: să se dezvolte şi să se securizeze filiera tratării apelor uzate, care este şi ea criticată.
Doar că tratarea apelor atât de poluate e foarte costisitoare şi......
Este de remarcat că în articol este tratat doar riscul seismic, acesta fiind profilul cercetătorilor amintiţi. Dar ce se va întâmpla cu plantele, animalele şi cu oamenii la care ar ajunge, până la urmă, aceste ape poluate? Şi ce se întâmplă cu resursele de apă potabilă din acele zone, dacă uriaşe cantităţi de apă sunt folosite pentru această tehnologie şi devin nefolosibile pentru oameni, animale şi plante?
10 OCTOBMBRIE 2012
Seism de 4,5 la Québec (Gaz de şist ?)
Un cutremur cu magnitudinea de 4,5 pe scara Richter, cu epicentrul la 21 km vest de Saint-Hyacinthe, a fost înregistrat în Canada Canada.
Un cutremur de o asemenea mărime este neobişnuit în această regiune. Dacă se mai producea câte un cutremur înainte, ele nu depăşeau decât rareori magnitudinea 3 pe scare Richter.
Adâncimea epicentrului, 10 km, la ce ne face să ne gândim ?!!
Mai ales că seismul a avut loc la numai 9 kilometri de Saint-Hilaire, loc celebru pentru exploatarea de gaze de şist prin fracturare orizontală!
Puţurile pentru gaz de şist poluează şi atmosfera
Studii de specialitate atrag atenţi şi asupra importantelor scăpări de gaz metan în jurul puţurilor pentru extragerea gazelor de şist. Un studiu făcut de Robert Howarth ,validat şi publicat în 2011 de universitatea Cornell, din statul New York,reluat în revista Nature arată că puţurile de gaz de şist lasă să scape în atmosferă până la 9 % din methan (CH4), pe toată durata exploatării lor, adică dublul a ceea ce ar face de preferat gazul faţă de carbon din punct de vedere al poluării atmosferei. Se citeşte uneori că metanul emite mai puţin gaz cu efect de seră decât carbonul în timpul arderii. Studiul arată însă că acest avantaj e anulat de scăpările de gaz din timpul extragerii prin fracturare hidraulică.
Ziarul "Bihoreanul"a publicat un articol în care se spune că ANRM a aprobat în Bihor, în Voivozi şi în Băile Felix, "explorarea, dezvoltarea şi exploatare a ţiţeiului şi gazelor naturale situate în orice tip de colector". Altfel spus, inclusiv pentru extragerea gazelor de şist.
La Voivozi, dreptul de explorare şi exploatare l-a obţinut Mol Ungaria împreună cu Expert Petroleum, o firmă înregistrată la Mediaş şi deţinută integral de un off-shore înregistrat la Amman (capitala Iordaniei), în spatele căruia, potrivit unor anchete ale presei de la Bucureşti, s-ar afla un fost ofiţer KGB, Constantin Iavorski, fost ministru al Industriilor din Republica Moldova.
În zona Băile Felix a primit aceleaşi drepturi o companie canadiană, East West Petroleum Corporation. Partea bizară este că, deşi şeful ANRM a evitat să spună un cuvânt despre celelalte două perimetre din Bihor, adică Tulca şi Tria, canadienii au anunţat că au obţinut acordul şi pentru Tria, astfel că că urmează să extragă şi de aici petrol şi gaze. Asta deşi, oficial, preşedintele ANRM susţine că deocamdată companiile străine doar şi-au manifestat intenţia de a măsura zăcămintele, nu şi de a le exploata (adică fac explorări de "amorul artei", cum ar veni...)
Toate acordurile obţinute pentru perimetrele din Bihor mai au nevoie doar de o Hotărâre de Guvern pentru a fi validate, după care firmele străine vor putea începe exploatările gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice..., iar în loc de ape minerale să avem ape cu metale grele, radioactive şi încărcate cu substanţe biocide (care omoară formele de viaţă) folosite în tehnologia de fracturare, aşa cum s-a întâmplat în SUA, unde apa de la robinete a început să ia foc
Toate acordurile obţinute pentru perimetrele din Bihor mai au nevoie doar de o Hotărâre de Guvern pentru a fi validate, după care firmele străine vor putea începe exploatările gazelor de şist prin metoda fracţionării hidraulice..., iar în loc de ape minerale să avem ape cu metale grele, radioactive şi încărcate cu substanţe biocide (care omoară formele de viaţă) folosite în tehnologia de fracturare, aşa cum s-a întâmplat în SUA, unde apa de la robinete a început să ia foc
GASLAND
În 2010, americanul Josh Fox a tras un puternic semnal de alarmă, avertizând că se folosesc aproape 600 de substanţe periculoase. Pornind de la mărturiile mai multor americani care locuiesc în preajma forajelor de gaze de şist, Fox a realizat documentarul "Gasland" ("Tărâmul gazelor"), care dezvăluie informaţii şocante: solul a devenit deşertic, iar pânza freatică din zonele de extracţie a fost contaminată cu gaz, astfel că, la robinetele localnicilor, apa lua pur şi simplu foc.După lansarea documentarului care a şocat opinia publică, companiile petroliere au negat că fracţiunea hidraulică ar fi vinovată pentru aceste contaminări. Totuşi, în luna decembrie a anului trecut, Agenţia Naţională de Mediu a SUA a recunoscut, pentru prima oară, că tehnologia este cauza poluării apei freatice, cerând companiilor petroliere să caute alte soluţii pentru extragerea gazului.
În acelaşi timp, Europa s-a împărţit în două: în timp ce în Polonia se extrag cantităţi uriaşe de gaz de şist, Franţa a devenit primul stat din lume care a interzis companiilor petroliere să folosească metoda fracţionării hidraulice. Motivul? Nu doar contaminarea apei şi solului, ci şi riscul provocării unor seisme, deoarece rocile "dizolvate" generează mişcări tectonice la mari adâncimi.
Zonele din România programate pentru exploatare prin fracturare hidraulică:
BÂRLAD (VASLUI)
VOIVOZI (BIHOR)
TRIA (BIHOR)
BĂILE FELIX (BIHOR)
TULCA (BIHOR)
ADEA (ARAD)
CURTICI (ARAD)
PERIAM (TIMIŞ)
BILED (TIMIŞ)
PAULIŞ (TIMIŞ)
PARA (TIMIŞ)
BUZIA (TIMIŞ)
CRAI (TIMIŞ)
MĂCIN (TULCEA)
BABADAG (TULCEA)
CAPIDAVA (CONSTANŢA)
EFORIE (CONSTANŢA)
COSTINEŞTI (CONSTANŢA)
VAMA VECHE (CONSTANŢA)
ADAMCLISI (CONSTANŢA)
VOIVOZI (BIHOR)
TRIA (BIHOR)
BĂILE FELIX (BIHOR)
TULCA (BIHOR)
ADEA (ARAD)
CURTICI (ARAD)
PERIAM (TIMIŞ)
BILED (TIMIŞ)
PAULIŞ (TIMIŞ)
PARA (TIMIŞ)
BUZIA (TIMIŞ)
CRAI (TIMIŞ)
MĂCIN (TULCEA)
BABADAG (TULCEA)
CAPIDAVA (CONSTANŢA)
EFORIE (CONSTANŢA)
COSTINEŞTI (CONSTANŢA)
VAMA VECHE (CONSTANŢA)
ADAMCLISI (CONSTANŢA)
21.03.2013 Un nou cutremur în apropiere de Oneşti. Un nou cutremur s-a produs miercuri, 20 martie, la ora 21 :43, în judeţul Bacău. Seismul a avut o magnitudine de 3,6 grade pe scara Richter şi epicentrul la adâncimea de 14 kilometri. Deci, în acelaşi loc cu cel de acum 5 zile!
Are o legătură, oare, cu forajele "de explorare" ce se fac pentru gaze de şist? Adâncimea epicentrului coincide cu adâncimea la care se fac forările şi microseismele de fracturare a rocilor, iar zona corespunde!
Putem să vedem cum a fost seria cutremurelor din Iran: după o serie de cutremure de intensitate relativ mică şi de mică adâncime: 10 km, a urmat cutremurul uriaş de intensitatea 7,8 pe scara Richter şi de mare adâncime - vedeţi postarea "serie de cutremure în Iran"
--------------------------------------------------
Alta informatie utila:
Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone
Incercaţi combinaţia următoare:
1330
1330
Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele.
sursa: ebihoreanul ro
