Comemorarea accidentului nuclear de la Fukushima

Astăzi se comemorează groaznicul accident nuclear de la Fukushima, de la  11 martie 2011.

În urma acestui accident, localităţi întregi din Japonia au rămas depopulate, populaţia refugiindu-se în alte regiuni sau chiar în alte ţări. Estimarea pagubelor pentru reactorul de la Fukushima se bazează pe o estimare a Centrului Japonez pentru Cercetări Economice – 20 de trilioane de yeni, sau 250 de miliarde de dolari, calculate la media cursului de schimb din 2012.
Această catastrofă a provocat reevaluarea politicii nucleare a numeroase alte ţări- în special tările dezvoltate.
Catastrofa de la  Fukushima a provocat o scădere pe plan mondial a producţiei de electricitate  în centrale nucleare cu  4,3 % în 2011 faţă de  2010. Ţări ca Germania, Belgia,Elveţia sau Taiwan au anunţat că vor renunţa la energia produsă în centrale nucleare. Egiptul şi Kuweit, ca şi Tailanda au decis să nu mai construiiască noi centrale nucleare.  Germania  (continuând să cumpere energie de origine nucleară de la vecinii săi europeni) şi-a anunţat decizia de a închide toate centralele sale nucleare până la sfârşitul anului  2022, Italia şi-a oprit proiectele nucleare, Elveţia nu-şi va mai reînoi centralele nucleare, Québec şi-a închis unica sa centrală nucleară la sfârşitul anului 2012.

Riscuri de accident nuclear în Europa şi în lume

 "Nuclear Power Fact File" a publicat concluziile unui  «studiu oficial german asupra riscurilor nucleare, faza B»:

Probabilitatea unei catastrofe nucleare majore într-o centrală după  40 ani de funcţionare este de 0,1%.

Cum în UE sunt exploatate mai mult de   150 centrale nucleare, probabilitatea unei catastrofe majore în Europa este de 16%  ", ceea ce corespunde cu 2,5 accidente pe reactor  şi pe 100 000 ani de foncţionare.

După aceeaşi sursă, "există cam 440 centrale nucleare în funcţiune în lume. Probabilitatea unei catastrofe nucleare într-una dintre aceste centrale în următorii 40 de ani, se ridică la 40%".

Deşeurile radioactive.

În diferite etape ale ciclului de combustie nucleară rezultă deşeuri radioactive, dintre care 10 % sunt elemente cu înaltă activitate radioactivă sau cu perioadă lungă radioactivă. Gestiunea acestor deşeuri este un proces complex şi dificil.

Riscurile de expunere la radiaţii ionizanteîn timpul funcţionării normale.

În 2007, un studiu al Registrului national german al cancerelor la copii a arătat că : se observă în Germania o relaţie între vecinătatea unei localităţi cu o centrală nucleară şi riscul copiilor de a fi atinşi ,înainte de vârsta de 5 ani, de un cancer sau de leucemie.  Desigur, radiaţiile ionizante nu au fost stabilite oficial drept cauza acestor îmbolnăviri, dat fiind că expunerea la doze scăzute de radiaţii nu a fost nici măsurată nici studiată experimental. 

În Franţa,  proiectul Geocap al echipei Inserm U1018-Eq. 6 a constatat pe perioada 2002-2007, o mărire semnificativă a cazurilor de leucemie acută - aproape dublare - la  copiii ce locuiau la mai puţin de 5 km de o centrală nucleară.

Degajările termice ale unei centrale nucleare sunt de asemenea o sursă de  poluare termică .

Doar  30 - 40 % din energia produsă este transformată în electricitate, restul de energie fiind eliberat în mediul înconjurător sub formă de căldură, conducând astfel la încălzirea aerului şi apei (este necesară o sursă de apă rece pentru funcţionarea oricărei centrale). Valul de vapori albi ce se poate vedea deasupra canalului de apă de răcire este aspectul cel mai vizibil al acestei poluări. Ridicarea temperaturii apei râului (fluviului) în care se deversează apa de răcire modifică microclimatul apei curgătoare respective, cu urmări asupra plantelor şi animalelor care trăiesc acolo.

Ce e de făcut?

Observăm că diferite ţări intenţionează să desfiinţeze centralele termice aflate pe teritoriul lor, chiar dacă au mare nevoie de energie. Alte ţări continuă să producă energie în centrale atomice pentru propria economie.
În nici un caz, însă, nu ar permite ca alt stat (investitor străin) să construiască sau să se asocieze la construirea unor centrale atomice pe teritoriul propriu, pentru ca investitorul să beneficieze de energia produsă, iar statul "gazdă" (aş spune parazitat)  să rămână cu riscurile şi cu poluarea, precum şi cu o mică parte din energia produsă cu un cost mult prea mare (format din riscuri de leucemie la copii, accidente şi poluare termică).

Noi avem de gând să chemăm investitori străini să facă centrale la Cernavodă?

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele. 

cod galben de inundaţii in zonele despadurite

Inundaţii în zonele despădurite

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o avertizare Cod galben de inundaţii valabilă de sâmbătă, ora 18.00, până luni, ora 20.00, privind bazinele Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Lăpuş, Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Arieş, titrează Mediafax.

Potrivit INHGA, începând de sâmbătă, ora 18.00, se instituie Cod galben pe râurile din bazinele Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, bazine hidrografice aferente judeţelor Satu Mare şi Maramureş.

Totodată, începând de duminică, ora 6.00, se instituie Cod galben pe râurile din bazinele Someşul Mare şi pe râurile din bazinele superioare şi afluenţii de pe cursurile mijlocii ale Crişului Repede, Crişului Negru, Crişului Alb, Someşului Mic şi Arieşului, bazine hidrografice aferente judeţelor Bistriţa Năsăud, Bihor, Cluj, Arad, Hunedoara şi Alba.

Avertizarea se înscrie în fenomenul general ce se poate observa la noi, de accentuare continuă a inundaţiilor, erozionilor şi degradărilor solului şi, paradoxal pentru unii, secetei. 

Seceta este însă ,şi ea o consecinţă a perturbării mediului prin defrişarea pădurilor, ştiut fiind că pădurile regularizează regimul pluviometric absorbind umiditatea în exces din precipitaţii şi eliberând-o apoi treptat, în timp apărând astfel noi precipitaţii de mică amplitudine ce previn apariţia secetei. 

Tot INHGA ne spune pe site-ul său, care este cauza inundaţiilor:

"Fenomenele hidrologice extreme sunt din ce in ce mai frecvente si adesea sunt urmate de apariţia unor dezastre naturale şi ecologice, care prin sfera de acţiune şi consecinţe, merg dincolo de fenomenul de bază, declanţând o reacţie în cascadăa.

Precipitaţiile foarte abundente au cauzat inundaţii, alunecări de teren, eroziuni şi depozite mari de sedimente, în special în zonele despădurite.
Pe de alta parte, seceta cauzează fenomenul de degradare a solului, uscând vegetaţia şi albiile râurilor, favorizând poluarea accidentală şi degradarea calităţii apei, producând dezastre eco-hidrologice."

Fenomenele au fost dezbătute în cadrul  Conferinţei Anuale INHGA, 2012.

Potrivit unui studiu Greenpeace, 

în România dispar peste 3 hectare de pădure pe oră!

Studiul elaborat de Greenpeace arată că suprafața forestieră totală despădurită și degradată, în perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare - aproximativ 28.000 hectare pe an. 
Cele mai afectate județe sunt Suceava, Harghita, Argeș, Maramureș și Cluj.

Harta zonelor de pădure defrişate - indicate cu roşu - în perioada 2000- 2011
(zonele mai mici de 1 ha nu au fost indicate)
Greenpeace

Greenpeace mai spune că fenomenul despăduririlor este foarte răspândit, mai ales în județele montane.
Acum, în 2013, defrişările sunt desigur mult mai mari şi de asemenea urmările sunt din ce în ce mai grave.
Putem urmări cum la poalele munţilor defrişaţi apar implacabil inundaţii la orice perioadă ploioasă, urmând ca apoi să apară seceta pe aceleaşi zone!

Până când nu se va interzice prin lege exportul de lemn brut sau insuficient prelucrat (cherestea), aşa cum este în majoritatea ţărilor, distrugerile vor continua cu urmări catastrofale ireversibile!
Update 05 04 2013
Chiar în aceste zile vedem urmările defrişărilor sub forma inundaţiilor catastrofale, despre care se vorbeşte prea puţin la televizor. Într-o emisiune se arăta, totuşi, cum apa erodase malul apei curgătoare undeva în Vrancea, ajungând până la gardul gaterului! Se spunea acolo că majoritatea locuitorilor din sat se ocupă cu tăierea lemnului iar gaterele n-ar mai putea funcţiona în bune condiţiuni din pricina inundaţiilor! Reporterul ne spunea că pe munţii alăturaţi se vede cum suprafeţele au fost rase pur şi simplu, devenind golaşe....
Iar autorităţile, ce fac? Sau- ce ar trebui să facă? Să încurajeze în continuare, în mod tacit, distrugerea?

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Alta informatie utila:

Cum vorbesti cu un operator la *222 la Vodafone

Incercaţi combinaţia următoare:
1330

Primul '1' este 'factură şi servicii', iar ultimul '3' este pentru servicii active pe cont. Dacă intercalează tot felul de reclame în meniu, trebuie să le ascultaţi şi să apăsaţi tasta corespunzătoare pentru a sări peste ele.