Europa in fata migratiei

Comisia Europeană propune primirea a 120 000 de refugiați

«Într-o zi, milioane de oameni vor părăsi emisfera sudică pentru a merge în emisfera nordică. Ei nu se vor duce acolo ca prieteni. Pentru că se vor duce pentru a o cuceri. Și ei o vor cuceri cu fiii lor. Pantecele femeilor noastre ne va aduce victoria.» 

Houari Boumediene (În 1974, la tribuna ONU)

În le Figaro din 19 decembrie 2006, Mouammar Kadhafi declara :

« Fără sabie, fără pușcă, fără cuceriri armate, cei 50 de milioane de musulmani din Europa o vor transforma în curând în continent musulman! »

Dar acum e vorba de un număr mare, foarte mare de musulmani, care se îndreaptă încolonați spre Europa, ca să îngroașe rândurile celor care s-au stabilit deja acolo în decursul timpului. Acum migrația se produce organizat, în grupuri compacte și în fluxuri continue .  Interesant că ei nu se îndreaptă spre țările musulmane bogate și liniștite, cum ar fi Quatar, Kuweit, Arabia Saudită...Nu, ei doresc să se stabilească în Europa și anume în țările cele mai înstărite de acolo, chiar dacă acolo sunt alte tradiții și alte culturi decât cele în care au fost crescuți și educați. Nu face nimic, își vor aduce cu ei stilul de viață propriu.

Așa cum alpiniștii își stabilesc baze la diferite cote în vederea cuceririi unui munte, tot așa și fluxul de migranți are o serie de baze tranzitorii în care se regrupează pentru continuarea drumului spre ținta finală.

Și este vorma despre milioane de oameni care adastă deja în zone considerate „de tranziție” ca Turcia sau în Liban, acum și în Serbia sau Ungaria (venind din Afganistan, Siria, Irak, Iran, Egipt, Iordania

Dacă Uniunea Europeană își face acum socoteli pentru 120 000 de migranți, acesta nu e decât începutul.

Patru milioane de refugiați sirieni au ajuns deja în Turcia (2 milioane), în Liban (1,1 milioane) și în alte țări învecinate și așteaptă la rând să se încoloneze spre Europa. Din octombrie 2013, HCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați) a recunoscut aproape în totalitate sirienilor ce și-au părăsit țara statutul de refugiați: opozanți, activiști, civili, jurnaliști, kurzi, diferite grupuri religioase, toți sunt considerați refugiați. Mai puțin cei care au fost dovediți ca fiind teroriști după ce au făcut atacuri, violuri și luări de ostatici.

Turcia ia deja măsuri pentru asigurarea condițiilor ca acești migranți să-și continue modul de viață tradițional în țările în care vor ajunge.

Turcia va construi 100 de noi moschei în străinătate

În acest context înțelegem mai bine de ce tocmai acum Turcia a „aranjat” să construiască la noi o mare moschee și un mare centru de studii islamice (sunite). Dar și un spațiu de cazare și de servire a mesei pentru un mare număr de solicitanți. (Refugiați?).

Președinția turcă a afacerilor religioase (DIB), care supervizează moscheile din Turcia, are în vedere construcția a peste 100 de moschei în întreaga lume, în 38 de locuri lucrările fiind deja în curs.

Moscheea de la București nu va fi singura construită de Turcia în Balcani, notează Daily Sabah. (cotidian turc de mare tiraj). În mai, președintele Erdogan a pus piatra de temelie pentru ceea ce este considerată drept cea mai mare moschee din Balcani, la Tirana, lăcaș de cult cu o capacitate de 4.500 de persoane.

Doar Balcanii, incluzând și România, au fost deja vizați pentru instituirea unui califat islamic!

Acceste țări au mai fost cucerite în trecut de Imperiul Otoman, au deja minorități turce și tătare care conviețuiesc în bune condiții cu populațiile majoritare, care se dovedesc tolerante față de religia musulmană. În același timp vădita dezorganizare ce domnește acolo pare să fie un teren propice pentru instalarea de noi comunități și obiceiuri.

Muftiul Iusuf Murat susține că într-un alt stat european se va construi cea mai mare moschee din Uniunea Europeană, cu o suprafață de 78.000 de metri pătrați, semnificativ mai mare decât cea care ar putea fi construită la București (ce va avea  o suprafață de 11.000 m², cam cât Moscheia Albastră din Istanbul).

De ce o fi însă un secret locul în care va fi construită acestă moschee gigantică? Se vede că valul de migrație e coordonat cu construirea de moschei cu capacitate adecvată și că se știe deja (nu de către noi) unde și cum se vor stabili noile populații ale Europei.

Ce face în acest timp Uniunea Europeană

Comisia Europeană și președintele ei Jean-Claude Juncker vor propune un nou ansamblu de măsuri pentru a acționa „de urgență” în privința crizei migranților.

Conform relatărilor din Le Monde, miercuri 9 septembrie se va propune primirea a 120 000 de solicitanți suplimentari de azil (sosiți deja în Grecia, Italia și Ungaria).

În primăvară se elaborase un plan de primire a 40 000 de refugiați, pentru care se stabiliseră niște „cote” pentru cele 28 de state, care nu au fost însă respectate până la urmă. Numărul refugiaților crește însă vertiginos.

În prezent 30 000 dintre persoanele sosite pe coastele italiene și grecești au fost deja „relocalizate”, în timp ce o nouă rută de migrație s-a conturat prin Balcani spre Ungaria, ca poartă de intrare în UE.

Ungaria și grupul de la Visegrad se opun primirii de migranți.

Dar Ungaria deține o alianță cu țările „grupului de la Visegrad”, țări ce se vor reuni vineri la Praga. Republica Cehă, Slovacia și Polonia , alături de Ungaria sunt foarte reticente în fața ideii de a primi cereri de azil pe teritoriile lor.

Vedem că aceste țări nu pierd vremea, ci se reunesc pentru a-și defini o poziție comună înainte de discuțiile pe ansamblul UE. România e pe dinafară și acolo.

Președintele Comisiei va propune săptămâna viitoare un mecanism permanent de relocalizare, prin care să se repartizeze valul migrator în diferitele țări din UE.
Adică nu e vorba doar despre cifrele de migranțí din prezent, ci și despre cele care vor urma, acele milioane care așteaptă la rând.
Iar țările care nu ar vrea să primească azilanți să fie invitate să contribuie cu bani la întreținerea acestora în alte țări - asta ca să forțeze în acest fel țările mai sărace , care nu și-ar permite să plătească, să primeazcă migranții pe teritoriile lor.

Înțelegem acum de ce, cu toate că la noi se vehiculează un număr de 1700 de migranți care ar fi „repartizați” României, în Daily Mail se vorbește despre circa 7000 care ar urma să vină la noi. Sau 7800. Asta, în plus față de migrația „uzuală” care vine la noi din Ucraina, din Republica Moldova, din Serbia  și chiar din Siria (din Siria au venit anul trecut 1500 de persoane).
Țările dezvoltate i-ar tria pe migranți 

Se remarcă faptul că migranții au ca țintă finală țările cu nivel ridicat de trai din nordul și vestul Europei. Germania, Suedia , Norvegia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie sunt țări spre care se îndreaptă în coloane strânse sutele de mii de migranți.

Dar aceste țări doresc să repartizeze acest flux și spre celelalte țări din UE, după verificarea situației fiecărei persoane ce solicită azil.

Firește că aceste persoane sunt foarte diferite între ele. Unii sunt oameni cu pregătire superioară: ingineri, informaticieni, medici. Alții sunt persoane cu educație sumară.

E de presupus că cei cu pregătire superioară vor primi mai ușor accceptul de a rămâne în țările dezvoltate în care doresc să trăiască.
Iar ceilalți? Păi..poate că ceilalți vor fi trimiși spre țările în care există de asemenea o populație cu educație precară, cu procent mare de analfabetism și cu industrie „pe butuci” – cum ar fi de pildă România, care se laudă și cu o primire călduroasă a diferitelor minorități naționale.  Odată ce trierea se va face în Vest, e clar cum vor decurge lucrurile.
România - spațiu tampon la periferia UE?

Unii își închipuie că toate acestea ar fi un prilej ca România să intre în sfârșit și ea în „spațiul Schengen”. Eu cred că dinpotrivă, afluxul de migranți cu pregătire sumară va fi un argument în plus ca România să fie ținută în afara spațiului Schengen, pentru ca acei migranți nedoriți să fie ținuți mai ușor în afara acelui spațiu. Un spațiu-tampon, la periferia Uniunii Europene, în care migranții cu pregătire sumară sau care prezintă riscuri de extremism să fie ținuți la distanță, alături de rromi și de alte categorii nedorite în Vest.

Perspectiva demografică negativă din țara noastră (natalitate scăzută și tendință de expatriere din motive economice) dar și toleranța populației autohtone le dă unora idei de a împământeni aici migranți din alte țări. Deigur, cei cu pregătire superioară nu vor accepta să vină aici, pentru că nu se vor mulțumi cu nivelul de trai de la noi. Dar cei care trăiesc deja în mizerie, nu vor avea de ales. Vor veni aici, unde vor avea asigurată reprezentarea în Parlament.

Ce fac alte țări din Europa de Est

Domnul Victor Orban nu pierde vremea, ci a avut întâlniri joi cu Donald Tusk, președintele Consiliului European și cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European. La conferința de presă comună, Victor Orban i-a invitat pe candidații la azil să rămână în Turcia și Serbia, două țări „sigure”.

El a insistat asupra faptului că măsurile luate de Ungaria pentru a-și controla frontierele, inclusiv prin garduri de sârmă ghimpată, ar răspunde cerințelor partenerilor europeni, în special ale Austriei și Germaniei.

Domnul Junker și Comisia europeană propun să se stabilească o listă de „țări sigure”, din care să nu fie primite cereri de azil și către care să se accelereze politica de reîntoarcere a migranților ce provin de acolo.

Comisia ar încerca să impună și o „agendă” pentru migrație. Joi și vineri sunt stabilite la Luxemburg discuții și reuniuni informale a miniștrilor de afaceri externe. Nu și al României.

Marea Britanie, care nu face parte din „spațiul Schengen”, a decis să-și întărească barierele la frontiera cu acesta. Țările europene au instituit controale la frontierele lor chiar în interiorul „spațiului de liberă circulație” pentru limitarea migrației.

Vom importa și conflictele interconfesionale? 

Turcia a preconizat de altfel construirea a 100 de moschei noi Dar șiiții și alaouiții?

Știm deja că între diferitele culte musulmane există conflicte care s-au manifestat prin atentate soldate cu foarte mulți morți. Aceste fenomene nu ar înceta, desigur, odată cu migrarea membrilor cultelor respective în alte țări. În vor tria europenii pe migranți și după aceste criterii?

De ce nu acționează Uniunea Europeană mai degrabă pentru rezolvarea conflictelor care alungă aceste populații în afara granițelor lor?

Și ce fac reprezentanții noștri în acest domeniu?  

Gândește cineva de la noi în perspectivă?

************************************************************************

Lucrurile evoluează cu repeziciune

ONU a făcut apel ca UE să primească cel puțin 200 000 de refugiați, care să fie repartizați în toate țările din UE pe baza unor cote obligatorii.

„Persoanele care au o cerere validă de protecție trebuie să beneficieze de un program de reinstalare în masă, cu participarea obligatorie a tuturor statelor membre în UE”.

Mi se pare că e pentru prima dată când ONU se exprimă atât de imperativ la adresa unor state. Rămâne de văzut cum vor reacționa acestea. Miniștrii afacerilor externe se reunesc astăzi (vineri) cercând să reconcilieze profundele divergențe existente pe această temă.

Budapesta și Sofia au luat contact cu Israel pentru ridicarea unei închideri de securitate

Ungaria și Bulgaria ar fi apelat la Israel pentru a ridica o barieră de securitate de-a lungul frontierelor lorcomune. Bariera ar fi asemănătoare cu cea construită de Israel de-a lungul frontierei sale cu Egiptul. (conform ziarului Haaretz).

Un antreprenor israelian a spus că cele două țări din Europa centrală, membre în UE, au început să studieze posibilitatea de a achiziționa acel tip de împrejmuire pentru a stăvili fluxul de migranți ce provin din Orientul Mijlociu și care doresc să se stabilească în Germania.

Ar fi vorba despre un grilaj electrificat înalt de 5 metri și echipat cu camere de luat vederi . Se pare că soluția este încă în discuție. 

Viktor Orban a declarat categoric că respinge ideia de a primi cote de migranți , spunând că „nimeni nu vrea să rămână în Ungaria, Slovacia, Estonia sau Polonia. Toți vor să meargă în Germania”.

Domnul Orban a afirmat că afluxul masiv de migranți amenință rădăcinile creștine ale Europei. ” noi avem dreptul de a decide să nu avem un număr mare de musulmani la noi în țară”. 

La Bruxelles, Ungaria și Austria au criticat Germania pentru faptul că a încetat de a retrimite pe sirienii care cer azil spre țările prin care au intrat în UE. Există și critici interne în Germania, în special în fosta Germanie de Est, unde aproape jumătate dintre locuitori sunt speriați de afluxul de migranți.

În același timp UE ar plănui să modifice acordul de la Dublin privitor la primirea de refugiați în UE - urmând a fi pe 14 septembrie o reuniune a miniștrilor de interne .

************************************************************************

08.09.2015

Foto Baz Ratner arhive Reuters

Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a anunțat că țara sa nu se va lăsa potopită de refugiați sirieni și africani și pentru aceasta va continua construirea de împrejmuiri  sofisticate ale ale frontierelor .

Israel a terminat în 2013 închiderea electronică a 240 km de frontieră cu Egiptul, ceea ce a redus la 0 numărul de migranți din Eritreea și Sudan, care ajungeau anterior prin Egipt spre Israel.
Israel va întări de asemenea împrejmuirea de pe platoul Golan și va construi un asemenea gard (barieră de securitate) și înspre Iordania , în viitor frontierele statului Israel urmând a fi în întregime înconjurate cu asemenea împrejmuiri înalte de 5 m, elecrificate și prevăzute cu dispozitive electronice.
De la începutul conflictului din Siria, acum patru ani, peste patru milioane de refugiați au plecat de acolo spre Jordania, Liban, Turcia și alte țări, dar nici unul nu a ăncercat să intre în Israel. (conform AFP). 

Pericol de mare catastrofă economică

Jacques Attali apreciază că va urma o criză economică mondială

Cine este Jacques Attali

Profesor, scriitor, consilier de Stat onorific, consilier special al Președintelui Franței din 1981 la 1991, fondator și prim președinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Jacques Attali este acum președintele societății internaționale de consiliere în strategie A&A și președinte al PlaNet Finance.

Se apropie o mare catastrofă economică

Conform analizei reputatului specialist, fenomenele economice care se petrec în China pot antrena prin contagiune o depresiune planetară -dacă nu se iau măsuri preventive foarte repede.
Profesorul Attali spune că evoluția chineză era previzibilă, pentru că o creștere cu 10% pe an nu ar fi sustenabilă. În plus, China nu ar mai fi competitivă în comparație cu numeroase alte țări din Asia care se dezvoltă la rândul lor. În plus, catastrofa de la Tianjin paralizează un oraș cu 15 milioane de locuitori.
Recesiunea din China a dus la scăderea cu peste o treime a valorii Bursei, în care și-au investit economiile 200 de milioane de cetățeni din clasa mijlocie.
În plus, dacă economia continuă să se încetinească, exodul rural către orașe va înceta, iar piața imobiliară se va plrăbuși.
Manipularea cursului de schimb al monedei nu va putea opri această cădere, 

Dacă recesiunea chineză se confirmă - spune Attali - ea va antrena și recesiunea Braziliei, care o va provoca pe cea a Statelor Unite și apoi a Uniunii Europene.

Jacques Attali a recomandat ca cel mai târziu la reuniunea G7 de la Istanbul din septembrie conducătorii occidentali să dezbată un eventual plan de relansare.

Doar că, spune el, nu mai există ca în 2008 marjă de manevră bugetară iar băncile centrale nu mai au posibilitatea, ca în 2010, să reducă dobânzile.

Soluțíi posibile

Ce soluții vede Jacques Attali pentru relansarea creșterii?
Soluția cea mai simplă dar și cea mai nebunească ar fi imprimarea de noi cantități de bancnote, așa cum se face deja în SUA, în Japonia, în Marea Britanie și în zona euro. Asta ar ajunge să-i ruineze pe depunători, adică pe cetățenii în vârstă care își țin economiile în bănci, fără ca prin asta să se creeze locuri de muncă sau perspective de dezvoltare pentru cei mai tineri.

Jacques Attali spune că există totuși mijloace de a împiedica un asemenea scenariu și chiar de a împiedica stagnarea economică.
Economia mondială are posibilitățile unei puternice creșteri de un tip nou, cu condiția să se pună la punct mecanisme de coordonare, de reorientare și de supraveghere planetară.; de a gândi economia în funcție de interesul generațiilor următoare; de a lupta împotriva rentelor economice, financiare, sociale și politice; de a favoriza inovațiile de tot felul.

Asta presupune curaj, încredere, transparență. Adică lucrurile pe care politicienii le detestă cel mai mult.
Aș adăuga că se cere și competență

Cum Germania a ajuns bordelul Europei iar româncele considerate toate prostituate

25.03.2014

Eşecul legalizării prostituţiei în Germania

Directiva europeana privind publicitatea

Directiva 2005/29 privind practicile comerciale neloiale

Uniunea Europeană a emis în 2005 o directivă ce interzice practicile comerciale neloiale.

(Directiva 2005/29), legislațiile naționale urmînd a fi puse în acord cu aceasta.

O practică neloială este aceea care:

·         Este contrară cerințelor profesionale (comerciant necinstit)

·         E susceptibilă de a altera semnificativ comportamentul economic al consumatorului mediu în raport cu produsul.

Practici înșelătoare pentru a determina cumpărarea

E orba despre tuațiile în care vânzătorul transmite cumpărătorului informații false sau care induc pe cumpărător în eroare pentru a-l determina să cumpere produsul.

• Un exemplu ar fi provocarea confuziei între un produs și altul.
• Altă practică înșelătoare ar fi aceea prin care se fac omiteri intenționate a unor informații-de exemplu a prețului.

Directiva a indicat o listă neagră de procedee înșelătoare, dintre care ar fi:

• Ø  Să se facă publicitate pentru un produs foarte ieftin, dar a nu avea un stoc suficient din acel produs. (de exemplu afiș mare cu reduceri masive de preț la rețete, la o farmacie, fără a avea însă produsele cele mai căutate și pe cele mai scumpe)
• Ø  Să se declare că un produs nu va fi disponibil decât o perioadă limitată, când de fapt nu e cazul. (Vedem mereu la televizor reclame ce declară că „oferta e limitată” sau că putem beneficia de un anumit bonus dacă sunăm foarte repere după anunț, dar reclama respetivă se repetă de fapt perioade mari de timp..) .
• Ø  Să se furnizeze servicii după vânzare într-o altă limbă decât cea care a fost folosită pentru vânzarea produsului către consumator, fără a-l atenționa despre acest lucru.
• Ø  Să se declare că vânzătorul își încetează activitatea, dacă nu e adevărat. (Adică să declari că e vorba despre o lichidare de stoc ca urmare a încetării activității).
• Ø  Să fie incitați copiii să cumpere sau să-și convingă părinții să cumpere un produs la care se face reclamă. (Vă amintiți figurinele pe care ar trebui să le colecționeze copiii și care se găseau în cutii de detergenți, de exemplu).
• Ø  Să se afirme că produsele ar facilita câștigurile la jocuri de noroc
• Ø  Să se afirme în mod fals că produsul poate vindeca o boală, să remedieze o disfuncție sau o malformație.
• Ø  Să se afirme în mod fals că un produs similar costă mult mai mult pe piață .(Vă amintiți reclamele în care se afirmă că un asfel de produs costă pe piață o „mică avere?”)

Directiva europeană protejează în mod special pe consumatorii vulnerabili.

Anumite persoane sunt mai fragile din pricina unor infirmități fizice sau mentale, a vârstei sau a credulității lor. O persoană în vârstă poate fi mai ușor victima unor practici neloiale. Un copil e desigur mai credul.

Pentru a proteja pe consumatorii vulnerabili, directiva prevede ca, dacă practicile comerciale sunt susceptibile de a împinge să cumpere un grup clar identificabil de persoane foarte vulnerabile se va ține cont de slăbiciunea acestui grup pentru a evalua caracterul neloial a acetei practici. De exemplu, publicitatea pentru un produs ce ar putea vindeca reumatismul atinge în special persoanele vârstnice. (Vă sună cunoscut desigur, vedem mereu la tv ) 

Pentru a se determina dacă această publicitate e înșelătoare nu se va ține cont de comportamentul unui consumator mediu, ci de cel al consumatorilor vârstnici.

E citată ca exemplu publicitatea la brățări magnetice care ar ușura durerile .

Fiecare stat membru determină sancțiunile

Directiva lasă statelor membre dreptul de a determina sancțiunile aplicabile autorilor practicilor neloyale. Totuși se solicită un caracter efectiv, proporțional și descurajant pentru aceste practici.

Legislația belgiană, de pildă, prevede ca un consumator ce a fost victima unei practici neloiale să poată cere rambursarea sumelor pe care le-a plătit fără a fi obligat să restituie produsul sa serviciul primit.

La noi, însă, n-am auzit de așa ceva. De fapt, probabil că nu se ia nici o măsură împotriva acestor practici. 

Stabilirea dacă o practică comercială poate fi calificată ca neloială depinde deseori de aprecierea unui judecător. În caz de dubiu, se poate contacta CEC (Rețeaua de Centre europene ale consumatorilor). Se pot primi sfaturi și se poate găsi o soluție amiabilă, dacă vânzătorul e de bună credință.

Rețeaua de Centre europene ale consumatorilor cuprinde 29 de centre, cel puțin unul pentru fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE plus Islanda și Norvegia. Ele lucrează împreună pentru a furniza consumatorilor informații asupra cumpărăturilor transfrontaliere și asistență în caz de litigii. 

În România: 

ROMANIA EUROPEAN CONSUMER CENTRE ROMANIA 

CENTRUL EUROPEAN AL CONSUMATORILOR ROMANIA 

Director: Razvan Resmerita 

Bd. Nicolae Balcescu nr. 32-34, etaj 4, cam. 16 Sector 1, Bucharest, RO-010055 

℡ + 40/ 21 3157149 + 40/ 21 3157149 + 40/ 21 3110242 

Directiva sancționează și practicile comerciale agresive.

Hărțuirea consumatorului (prin telefoane repetate de exemplu) sau constrângerea (condiționarea în orice fel) . (Știți desigur de câte ori ați fost sunat pe telefonul fix ca să fiți chemați la „evaluarea sănătății” -adică la o prezentare de produse? Ori ca să vi se dea carduri de credit de către bănci? )

E semnalată și înșelătoria cu cartonașul de răzuit. Adică promisiunea de a câștiga un premiu sau chiar afirmația că s-a câștigat deja premiul, când de fapt e vorba doar depre o presiune de a cumpăra niște produse. (Vă sună cunoscut? La noi e ceva curent! Am primit chiar astfel de cartonașe cu promisiuni de premii chiar în plicurile cu facturile unor furnizori de servicii de telefonie!)

Deciziie comerciale ale consumatorilor trebuie să fie libere. Ele nu pot fi luate ca urmare a utilizării unei hărțuiri, constrângeri sau influiențe nejustificate.
Se ia în considerare și durata publicității - care ajunge să fie obsesivă dacă se repetă nejustificat de mut.
Aici putem aminti că în cadrul Societății elvețiene de televiziune și radiodifuziune, de pildă, durata publicității nu poate depăși 8% din timpul de difuzare. La alte societăți de radio și de televiziune, durata publicității nu poate depăși 15% din timpul de difuzare zilnic. La noi, am aflat că un post de televiziune a fost amendat pentru că a depășit procentul de 24% din timpul de difuzare, cu reclame!
S-a ajuns deci ca aproape un sfert din timpul de emisie al televiziunilor să fie ocupat cu reclame, care au și sonorul mai tare decât al emisiunii obișnuite, ca să te oblige probabil să pui mâna pe telecomandă. (Ăsta e un lucru bun până la urmă pentru că dacă tot am pus mâna pe telecomandă, schimb postul - și fac asta până ce găsesc un post tv care nu e pe reclame, chiar cu riscul de a nu mai reveni la emisiunea respectivă, pentru că oricum nu pot vedea a milioana oară aceleași tigăi, cuțite și absorbante. Ați văzut desigur că posturile tv își sincronizează perioadele de reclame tocmai ca să nu schimbăm postul în acel timp, dar nu pot face asta și cu posturile străine , și iată cum crește audiența posturilor de documentare pe diferite teme  sau de filme non-stop)

Intrare în vigoare	Termen de transpunere în legislaţia statelor membre
Directiva2005/29/CE	12.6.2005

Vi se pare că ar fi  intrat în vigoare la noi?

Relatiile franco-romane

Relațiile dintre Franța și România sintetizate pe site-ul Ambasadei Franței la București

Pe site-ul Ambasadei Franței , la rubrica „Dosare țări” sunt prezentate succint toate țările , la fiecare fiind o scurtă introducere cu menționarea principalelor caracteristici ale relațiilor dintre Franța și țara respectivă.
Iată ce scrie despre România

Relațiile dintre Franța și România sunt vechi și bogate. Sprijinul puternic și constant acordat de Franța pentru a dubla candidatură de aderare a României la Uniunea Europeană și la NATO s-a înscris în această tradiție a relațiilor privilegiate ce unesc cele două țări . Franța are, de asemenea, în România un aliat a cărui apropieree ne este prețioasă în cadrul forurilor multilaterale.
Câțiva nori au umbrit însă  relațiile din ultimii ani: sosirea în Franța a populațiilor "rom" originare din România (și problemele de integrare socială pe care le aveau), precum și reticența țării  noastre, alături de alte state, la deschiderea spațiului Schengen  României.

Les relations entre la France et la Roumanie sont anciennes et riches. Le soutien appuyé et constant apporté par la France à la double candidature de la Roumanie à l’adhésion à l’Union européenne et à l’OTAN s’est inscrit dans cette tradition de relations privilégiées unissant nos deux pays. La France dispose par ailleurs avec la Roumanie d’un allié dont la proximité nous est précieuse dans les enceintes multilatérales.Quelques nuages sont venus cependant ternir les relations ces dernières années : l’arrivée en France de populations « roms » originaires de Roumanie (et les problèmes d’insertion sociale qu’ils présentaient), ainsi que la réticence de notre pays, aux côtés d’autres, à l’ouverture de l’espace Schengen à la Roumanie.

Tariceanu a primit insigna de cavaler in Ordinul Legiunii de Onoare

Dl Călin Popescu Tăriceanu a privilegiat 
relaţiile cu Franţa atât în calitate de om politic, 
cât şi de om de afaceri
( Monsieur Călin Popescu Tăriceanu a privilégié les relations avec la France aussi 
bienen qualité d’homme politique qu’homme d’affaires -. scrie pe site- ul Ambasadei Franţei la Bucureşti)

Dl Ambasador  François Saint-Paul i-a înmânat însigna   

de Cavaler al ordinului Légiunii de onoareà 

domnului Călin Popescu Tăriceanu, pe 5 martie 2015.

(cf. foto-Ambasada Franţei)

Ordinul Legiunii de onoare recompensează  meritele deosebite  militare sau civile aduse Națiunii franceze.
Deviza Ordinului este « Honneur et Patrie »

Legiunea de onoare se compune din cavaleri, ofițeri, comandori, mari ofițeri și mare cruce.
Marii ofițeri și marile cruci sunt demnitarii ordinului. 
Condițiile generale pentru a accede la acest ordin "în mod normal" :

• Nimeni nu poate fi primit în Legiunea de onoare dacă nu e Francez
• Nimeni nu poate intra în Legiunea de onoare cu un grad superior celui de cavaler
• Pentru a fi admis în grad de cavaler, trebuie să justifici servicii publice sau activități profesionale pe o durată 

de minim 20 de ani, în ambele cazuri cu merite eminente.
Nu poate fi promovat în grad de ofițer sau de comandor decât un cavaler sau un ofițer 
cu o vechime de minim 8 respectiv 5 ani în gradul său ce justifică înalte calități dobândite 
după accederea în gradul obținut.

Cu titlu excepțional, în timp de război marile fapte de arme și rănile grave pot dispensa 
de la ultimele două condiții pentru admiterea și pentru avansarea în Legiunea de onoare. 

Din 2009, celor decorați pentru merite militare li se atribuie și o rentă anuală, în sumă de:

• 6,10 € - pentru cavaler
• 9,15 € - pentru ofițer
• 12,20 € -  pentru comandor
• 24,39 € -  pentru mare ofițer
• 36,59 € - pentru mare --cruce

Atribuirea străinilor

Străinii care s-au evidențiat prin servicii aduse Franței sau cauzelor pe care ea le susține pot primi 

insignele corespunzătoare unei distincții a Legiunii de onoare, dar nu  vor fi membri ai ordinului.

Distincția este atribuită astfel șefilor de Stat (în timpul unei vizite oficiale), primilor miniștri, 

membrilor guvernului, ambasadorilor, oamenilor de afaceri sau artiștilor străini care au venit în Franța 

sau care au servit interesele Franței. 

Insigna

Insigna este o stea cu 5 raze duble, emailată cu alb , cu detalii diferite pentru fiecare grad  atribuit.

Pentru gradul de cavaler insigna e prinsă de o panglică roșie ce se poartă la butonieră , în ținută civilă, 

pentru ofiței de o panglică cu rozetă, de o cravată în cazul comandorilor. 

Marii ofiței poartă crucea însoțită de o plăcuță, în partea dreaptă a pieptului, 

Marile-cruci poartă plăcuța (aurită în cazul lor) pe partea stângă a pieptului, 

iar crucea de vermeil se pune pe o eșarfă (mare panglică roșie ce trece pe umărul drept. 

Prima femeie Comandor al Legiunii de onoare a fost 

Anna de Noailles 

(în 1931)

Ar trebui să ne amintim cine a fost românca Anna de Noailles, poetă și romancieră studiată în școlile din Franța, 

dar nu și la noi.

Contesa Anna Elisabeta de Noailles era fiica prințului Grigore Brâncoveanu. S-a căsătorit cu contele Mathieu de Noailles.

Era verișoară cu Elena Văcărescu și cu Martha Bibescu, ambele scriitoare.

Din păcate, frumoasa scriitoare , născută și crescută în Franța, nu se simțea româncă. Într-un interviu a povestit că nu fusese decât o dată în România, în drum spre Constantinopol...

Anna de Noailles a fost de asemenea prima femeie primită în Academia regală de limbă și literatură franceză 

a Belgiei și membră onorifică a Academiei române (cu toate că nu a scris nimic în românește). 

Primul său volum de versuri a fost încoronat de Academia franceză, poeta primind Marele premiu pentru literatură.

Mai târziu, Academia franceză a creat un premiu în onoarea ei.

Anna de Noailles a fost decorată și cu ordinul Salvatorului Greciei și Poloniei.

Opera literară

Anna de Noailles a scris trei romane, o autobiografie și un mare număr de poeme. Ea a publicat:

• Litanies (volum de versuri semnat Anna de Brancovan)
• Le Coeur innombrable
• L'Ombre des jours
• La Nouvelle  Espérance (roman)
• Le Visage émerveillé (roman)
• La Domination (roman)
• Les Éblouissements
• Les Vivants et les morts
• De la rive d'Europe à  la rive d'Asie
• Les Forces éternelles
• Á Rudyard Kipling
• Discours á l'Academie belge
• Les Innocentes, ou la Sagesse des femmes (roman)
• Poème de l'amour
• Passions et vanités
• L'Honneur de souffrir (eseuri)
• Poèmes d'enfance
• Exactitudes, meditations
• Choix de poésies
• Le Livre de ma vie (amintiri)
• Derniers Vers
• Derniers Vers et Poèmes d'enfance
• L'Offrande

Nicolae Iorga:  “Anna de Noailles a facut să răsune acordurile misterioase ale sufletului nostru într-una din cele mai mari literaturi ale lumii”.

Poetul Octavian Goga nu i-a iertat însă uitarea originilor și i-a dedicat o poezie in care vorbeste despre asta:

Îţi recitesc răvaşu-n franţuzeşte

Cu slova lui muiată-n ironie

Şi, nu ştiu cum, un gând mă ispiteşte…

Mă iartă, doamnă, că ţi-l spun şi ţie…

Tu ne-ai uitat, tu din strigarea noastră

Nu ştii nimic, nimica nu te doare;

Nici Dunărea nu-ţi plânge la fereastră,

Nici munţii mei nu pot să te-nfioare…

Nu ne-nţelegi nici visul, nici cuvântul,

Nici cântecul tu nu ni-l poţi cunoaşte…

Din ţara ta ţi-a mai rămas pământul,

Ai grâu în el, dar ţi-ai uitat de moaşte…

Abia o dat’ când te chema Bizanţul,

Ai poposit la noi o clipă-două:

Verigă mândră ce te-ai rupt din lanţul

Unor vieţi atât de scumpe nouă…

De-aceea azi te miri ca de-o poveste

Când cineva de rostul tău te-ntreabă,

O glumă-ţi par cuvintele aceste

Şi râzi de noi, odraslă basarabă…

Râzi în zadar! Trecutul ne-nfăşoară

Oricât de mult l-am surghiuni din minte…

Străbunii-n noi de veci nu vor să moară

Şi noi minţim, dar sângele nu minte!

Ei vin la noi… — Ş-acolo-n metropola

Pe malul Senei umbra lor străbate,

Suflarea lor pătrunde sub cupola

Palatelor cu creştete bronzate…

Câţi logofeţi şi vornici nu se schimbă

În noaptea ta cu visuri zbuciumate…

— Cu noi în drum doar pururea se plimbă

Un ţintirim de suflete uitate…

Când vei simţi o jale vag-adese

Şi-n liniştea amurgului de toamnă

Te vor fura îndemnuri ne-nţelese,

Nu te mira: Sunt Brâncovenii, doamnă!

Blazonul familiei Noailles

reabilitare energetica in alte tari din UE

Senatul Franţei votează legea tranziţiei energetice

Senatul Franţei examinează proiectul de lege asupra tranziţiei energetice.

• A fost adoptat articolul ce prevede obligaţia efectuării reabiitării energetice a  clădirilor de locuit private cele mai energofage până în anul 2030. Cu începere din 2020. 
• De asemenea, la fiecare vânzare sau cumpărare de imobil va fi obligatorie efectuarea reabilitării energetice, dacă-desigur - se dovedeşte necesar conform normelor actuale.
• Se recomandă materialele de provenienţă bio (ecomateriale) pentru renovarea clădirilor şi la construirea clădirilor noi.
• S-a adoptat de asemenea articolul care prevede obligativitatea reabilitării termice în toate cazurile în care se efectuează lucrări de întreţinere importante : reparaţii ale faţadelor, ale acoperişului sau de reamenajări de spaţii. Pentru facilitarea acestor lucrări se prevede un credit de impozit pentru tranziţia energetică.
• Un amendament la lege a fixat obiectivul de a se reabilita energetic 500 000 de locuinţe pe an, (dintre care cel puţin jumătate să fie ocupate de persoane cu venituri modeste)  începând din anul 2017.

S-a prevăzut de asemenea un "carnet numeric de urmărire şi întreţinere" a fiecărei locuinţe, unde să se menţioneze toate informaţiile utile pentru întreţinerea casei şi ameliorarea performanţei ei energetice.

• S-a votat şi un amendament ce favorizează de asemenea renovarea acustică odată cu reabilitarea energetică.

Ecomateriale (materialele de construcţie ecologice) 

Este vorba despre materialele care corespund criteriilor tehnice cerute pentru un material de construcţie, dar corespund şi cerinţelor de mediu pe toată durata lor de existenţă (de la producere şi până la eliminare/reciclare).
Aceste materiale permit în general crearea de noi locuri de muncă , asigură o bună calitate a vieţii celor ce folosesc construcţia, dar şi lucrătorilor care o edifică.
Se admite în general că aceste materiale ar trebui să provină din materii prime regenerabile, fără ca exploatarea acestora să dăuneze mediului natural şi speciilor.

Grecia pune Europa pe ganduri

Grecii nu ascultă de politica europeană

Au apărut şi primele caricaturi 

Aşa cum am aflat din mass media, grecii au decis în mod democratic să nu mai asculte de politica europeană.
Ei au ales în număr mare partidul Syriza, de extremă stângă, deşi au fost avertizaţi să nu o facă.
Socialiştii din Europa exultă. Comentatorii (La Tribune) consideră că aceasta înseamnă:

• Un eşec al partidelor pro-europene . Partidele agreate de UE, care aveau în 2009 77% din voturi şi în 2012 42% din sufragii nu au mai obţinut acum decât o treime din voturi.
• Eşec al strategiei de presiune din partea UE
• Alegerea democraţiei cu orice preţ. Chiar cu riscul excluderii din zona euro.
• O ţară umilită şi răscolită. Politica de austeritate a accelerat sărăcirea şi a dus la mărirea datoriei. În anii 2010-2012, ziarele din UE descriau pe greci ca fiind o populaţie leneşă, indolentă şi coruptă (deşi statisticile nu arătau asta). 
• Refuzul excluderii şi al xenofobiei. Partidul neo-nazist zorile Aurii nu a făcut progrese . Partidul lui Alexis Tsipras poate avea teorii fanteziste, dar nu a încercat să dea vina pe imigranţi pentru dificultăţile economicce ale ţării, aşa cum se întâmplă în alte ţări din UE.
• Alegerea unei alte căi economice. Grecii nu mai vor să facă datorii ca să ramburseze datorii , să-şi scadă nivelul de trai ca să mărească competitivitatea, în condiţiile în care nu au producţie proprie pentru export. Grecii doresc un plan de luptă împotriva sărăciei , doborârea oligarhiei , investiţii europene şi restructurarea datoriei. 
• Asumarea de schimbări. Grecii cer ca Europa să aibă o politică economică mai suplă.
• Europa nu ar trebui să fie surdă la mesajul grec. Euroscepticii ar putea avea câştig de cauză.

Alexis Tsipras este ateu declarat

Va fi primul şef de guvern grec ce nu e căsătorit.
Liderul partidului Syriza s-a declarat categoric ateu. El trăieşte în concubinaj şi este tatăl a doi copii care nu sunt botezaţi.
Dar, într-o ţară în care 90% din populaţie este de confesiune ortodoxă (cam ca la noi), Alexis Tsipras face de un an încoace gesturi de apropiere de clerul ortodox: o vizită la muntele Athos,...
(Unde am mai văzut noi lideri socialişti care s-au declarat atei, dar apoi sunt văzuţi -şi mai ales filmaţi - pe la biserică?  nn)
Înmormântarea tatălui său în rit ortodox - la care a fost prezent  chiar  arhiepiscopul Ieronymos, şeful Bisericii Ortodoxe din Grecia, declaraţii prudente legate de căsătoria între homosexuali şi adoptarea de copii de către aceştia ("un subiect dificil, îl vom studia...").
El a declarat că "Syriza , ajuns la putere, nu va îndrăzni să facă separarea Bisericii de Stat. Societatea greacă este încă reglată de ortodoxie şi nu este pregătită pentru o astfel de schimbare".

Prin urmare, aceste subiecte vor fi abordate mai târziu, oricum nu în campania electorală....

Alexis Tsipras trebuie să ţină cont de asemenea de rolul social important avut de cler în cei patru ani de austeritate din Grecia: supe populare, furnizare de medicamente. ..
El s-a ferit de asemenea să declare că va cere impozitarea veniturilor Bisericii.

În câteva ore, Alexis Tsipras a încheiat un acord de guvernare. Cu cine? Cu Partidul Grecilor Independenţi (ANEL), un partid ultraconservator provenit din sciziunea Euroscepticilor de la Noua Democraţie. . Un partid foarte naţionalist, care are uneori scăpări homofobe şi antisemite.
Nu degeaba se spune că extremele se atrag.
Vorba este că şi ANEL respinge politica de austeritate, troica financiară creditoare a Greciei şi memorandumul.
Prin această alianţă, se preconizează politica noului guvern grec, în dezacord cu politica europeană.
Programul partidului Syriza, care oscilează între pragmatism şi luptă de clasă, îi nelinişteşte pe europeni.  Când era în vizită la Berlin, în 2012, Alexis Tsipras afirmase că duce o luptă "şi pentru muncitorii germani".

Proletari din toate ţările, uniţi-vă !

- vă pare cunoscut?
El a a nunţat (cu ani în urmă deja) că intenţionează să oprească plăţile în contul datoriei externe, să declare nelegitime măsurile de austeritate şi că va naţionaliza băncile.
Să vedem ce va face acum, după ce a ajuns  Prim ministru al Greciei.
Primul lucru: a refuzat să jure pe Biblie la investire, ci a preferat să jure pe Constituţie.

*****************************************************************************************************************

Update 29.01.2015
Europenii privesc cu îngrijorare la politica Greciei, pentru că ei sunt principalii săi creditori
Datoria Greciei, ce depăşeşte 320 de miliarde de euro, adică 175% din produsul intern brut (PIB) , este deţinută în cea mai mare parte de către celelalte state din zona euro şi de către Banca centrală europeană (BCE), după restructurarea datoriilor din 2012.
Alexis Tsipras a afirmat miercuri că doreşte să negocieze o "uşurare a datoriei" Atenei, revenind totodată asupra măsurilor de austeritate impuse după 2010 populaţiei, în schimbul ajutorului internaţional.
Ministrul de Finanţe al Franţei a declarat că ar fi de acord cu măsuri de uşurare a datoriei, dar nu şi cu anularea unei părţi din aceasta, pentru că asta ar însemna transferarea datoriei de la contribuabilii greci asupra contribuabililor din Franţa - ceea ce şi ministrul de Finanţe grec a spus că nu ar dori.

*****************************************************************************************************************

Update 30.01.2015
Grecia are probleme
Conform ziariştilor occidentali, sistemul ei de sănătate este mai mult sau mai puţin distrus, sărăcia a lovit aproape jumătate dintre locuitori, un sfert din populaţie este în şomaj.  Tutela exercitată de "troica" formată din Comisia europeană, BCE şi FMI nu a redresat economia Greciei, a cărei situaţie s-a agravat. Datoria publică a crescut.
Europenii spun acum că a fost o greşeală să fie acceptată Grecia în zona euro şi că "serviciile europene competente" ar fi trebuit să ştie că bugetele Greciei fuseseră cosmetizate, că economia ei era fragilă şi că impozitele nu se încasau, unele categorii  fiind exceptate iar alţii eludând sistemul fiscal.
Alexis Tsipras a declarat că nu doreşte să scoată ţara din zona euro, ci vrea să negocieze cu troica , direct cu instanţele europene.
Se speră că Alexis Tsipras va găsi mijloacele de a-i constrânge pe cei mai bogaţi să plătească impozitele datorate şi pe cei mai puţin bogaţi că nu ar trebui să fie plătiţi la negru.
El a declarat că după părerea lui statul grec este "ostatecul oligarhiei financiare" care nu plăteşte impozite, că Grecia a ajuns pe primul loc din Europa în privinţa corupţiei şi că intenţionează să propună în Grecia o "clauză de dezvoltare" pentru ca rambursarea datoriei să nu omoare în germene redresarea economică.
Toţi speră că va reuşi să redreseze economia Greciei, spre binele tuturor.

caricatură de Hachfeld din Courrier international

Doar că Alexis Tsipras pare să fie aliat cu Putin.
Miercuri 28 Ianuarie Atena s-a pronunţat împotriva sancţiunilor impuse Rusiei, ca urmare a crizei ucrainiene, ceea ce a dus la intervenţia d-lui Martin Schuly, preşedintele Parlamentului european, care l-a rugat pe A. Tsipras să nu facă notă discordantă faţă de poziţia Europei.

*****************************************************************************************************************

Update 01.02.2015
Primele măsuri ale noului guvern din Grecia

• Scăderea impozitelor şi mărirea pensiilor
• Mărirea salariului minim la aproape 200€/lună (comentatorii ricanează: Va plăti Europa?)
• Oprirea privatizării porturilor Salonic şi Pireu (care erau vizate de chinezi)
• Redeschiderea televiziunii poblice,  sub numele ERT.

Comisia Europeana 2014 - 2019

Corina Creţu va fi Comisar european pentru Politică Regională

Germania va autoriza gazele de sist?

Dar numai în zonele fără apă freatică potabilă

9.02.2014

Guvernul Angelei Merkel va prezenta un proiect de lege pentru autorizarea, cu restricţii, a producţiei de gaze de şist.

Ecologiştii se declară în continuare împotriva oricărei fracturări hidraulice din pricina riscurilor pentru mediu, considerând că exemplul Franţei, care a blocat atât exploatarea, cât şi explorarea in situ, este atitudinea corectă.
Opoziţia social-democrată cere un moratoriu în această privinţă, în aşteptarea dezvoltării altor tehnologii, mai puţin poluante.
Germania are însă nevoie de o sursă de energie pentru a-şi realiza obiectivul, anunţat după accidentul de la Fukushima, de a opri în totalitate centralele nucleare până în anul 2022. Centralele nucleare furnizează în prezent circa 25% din energia electrică a Germaniei.
Germania are nevoie de energie pentru a completa intermitenţa energiilor solare şi eoliene.
Jumătate din necesarul de gaze din Germania provine din Rusia.
Subsolul german ar conţine- după estimările aproximative ale departamentului american de energie- cam 230 de miliarde de metri cubi de gaz de şist, adică echivalentul consumului pe trei ani al Germaniei. Din această cantitate, doar o parte va putea fi extrasă, având în vedere restricţiile.
Iar estimările americane au fost infirmate, de pildă, în Polonia, unde specialiştii polonezi au anunţat că după cercetările lor rezervele de gaze de şist ale Poloniei ar fi doar o treime din cele estimate de americani. Estimările americane ar putea fi deci excesive şi în alte cazuri, poate din dorinţa de a se facilita accesul firmelor americane la extragerea gazelor din alte ţări. Sau, poate, efectiv din lipsa de date exacte.

Fracturarea hidraulică va fi interzisă în zonele în care există pânze freatice de apă potabilă.

Asta restrânge, desigur, considerabil, zonele în care s-ar putea fora după gaze de şist în Germania.
Altfel spus, prospectarea şi producţia de gaze de şist va fi autorizată doar în zonele în care pătura de apă subterană a fost deja poluată de alte activităţi industriale. Prin urmare se va permite extragerea de gaze de şist într-o zonă limitată şi implicit în cantitate mică, mai mult ca să fie un motiv pentru care nu promovează interzicerea fracturării hidraulice în UE.
Iar gazele de şist de pe teritoriul Germaniei vor aparţine în întregime Germaniei, asta e absolut sigur!

Dar la noi, cum este?

La noi nu există nici o restricţie. Se dau autorizaţii exact acolo unde sunt pături de apă freatică potabilă, ba chiar şi acolo unde sunt ape minerale ce se folosesc pentru tratarea a diferite boli!
Iar statul român a fost de acord să primească doar 3,5% din gazele extrase!

După cum am arătat în articolul "Independenţa energetică", în România consumul de gaze naturale a scăzut continuu după 1989, ca urmare a diminuării activităţilor de producţie.
Conform "Vocea Rusiei", nivelul importurilor în România de gaz rusesc era în 2013 de
2,6 miliarde m³/an.
Ca să avem această cantitate din gazele de şist extrase de companiile străine, acestea vor trebui să extragă în total 74,29 de miliarde de m³ gaze de şist/an, din care să ia 71,69 m³ /an. 
Adică aproape exact cât e necesarul Germaniei/an!
Foarte convenabil pentru Germania! Ar avea asigurat întregul consum de gaze fără să-şi polueze şi să-şi consume propriile rezerve de apă. 
(Pentru că, evident, companiile străine care vor extrage gazul nostru de şist, fie ele din   Kazahstan, din SUA , din Polonia, din Serbia sau din Ungaria îl vor vinde în UE, nu peste Ocean. Şi vor vinde gazul la preţ convenabil, dat fiind că nu plătesc aproape nimic României pentru el).
Faptul că, în schimb, se va polua şi se va epuiza rezerva noastră de apă, prea puţin contează. Şi că, de asemenea, peste câţiva ani, când se va termina gazul nostru "convenţional" s-ar putea să nu mai avem nici gaze de şist, iar nu contează pentru ei. 
Oricum, România e "destinată" depozitării deşeurilor din UE! 
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Update 27.08.2014
Aflăm de la AFP:

În urma opoziţiei puternice a opiniei publice faţă de metoda fracturării hidraulice, guvernul german proiectează să interzică exploatarea gazelor de şist cel puţin până în 2021.

Pentru guvernul german, protejarea sănătăţii şi a apei potabile sunt priorităţi absolute.
"Nu va exista în Germania fracturarea hidraulica a gazelor de sist, în scop comercial, in viitorul apropiat", a declarat  ministrul Mediului, Barbara Hendricks.

Doamna Hendricks, împreună cu ministrul Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, ambii de orientare social-democrată, au definit principalele linii legislative legate de acest subiect spinos.

Cei doi miniştri "iau cât se poate de în serios îngrijorarea populaţiei", a spus BarbaraHendricks, adaugând că "protejarea sănătăţii şi a apei potabile reprezintă o prioritate absolută".

« Nu putem încă să măsurăm consecinţele exploatării gazelor de şist şi a petrolului (de şist) », au declarat cei doi miniştri.

Autorităţile germane vor  să oprească explorarea gazelor de şist, cum a facut şi Franţa.

In 2021 urmează să fie realizat un raport privind "stadiul cunoştinţelor şi tehnologiei" existente, iar Parlamentul va analiza din nou legea. Până atunci, testarea zacamintelor de şist va fi autorizată doar în anumite condiţii.
 Ecologiştii nu lasă însă "garda jos", deşi propunerea legislativă constituie un succes.

Propunerile legislative prezentate vineri au nevoie de acordul conservatorilor din coaliţia condusă de cancelarul Angela Merkel. Partidul conservator nu s-a pronunţat încă asupra proiectului. El ar urma să constituie un amendament la legea minelor şi la legea apelor.

Barbara Hendricks consideră că modificările pot fi adoptate înainte de sfârşitul acestui an.

Acest proiect legislativ urmează evaluării prezentate pe 30 iulie de către Maria Krautzberger, preşedinta Agenţiei federale a mediului  (UBA), asupra fracturării hidraulice.

Concluziile sale au fost fără echivoc:  « Atâta timp cât principalele riscuri legate de această tehnologie nu pot fi nici prezise nici controlate, fracturarea pentru extragerea din zăcăminte a gazelor de şist şi a petrolului ar trebui să fie interzisă în Germania ».

«Fracturarea este şi rămâne o tehnologie cu risc. Pentru acest motiv, sunt necesare măsuri stricte de protecţie a mediului şi a sănătăţii », a indicat Maria Krautzberger într-un comunicat.

Opoziţie anterioară la exploatarea gazelor de şist în Germania

Deja Budesrat (consiliul federal german) declarase că nu va aproba fracturarea hidraulică decât cu condiţia ca " o modificare durabilă a calităţii apei să poată fi exclusă în mod fără echivoc" .
Iar cum forul de protecţie a mediului a tras concluzia că acest lucru nu este posibil, e clar că nici Bundesrat nu va aproba fracturarea hidraulică. Asta, în pofida presiunilor pe care le fac societăţile gazere, între care societatea germană BASF , de a se permite această tehnologie, în Germania.
Landurile germane Renania de Nord -Westfalia şi Saxonia inferioară , unde se află bogate resurse de gaze de şist, nu au dat niciodată vreo autorizaţie vreunei societăţi gaziere, ascultând dorinţa populaţiei din landurile respective, care s-a dovedit ostilă acestui procedeu tehnologic. 
De asemenea federaţia "Brauer-Bund", care reueşte majoritatea producătorilor de bere din Germania a cerut interzicerea fracturării hidraulice pentru gaze şi petrol de şist, estimând că poluarea surselor de apă ar compromite această profitabilă industrie germană. Un studiu efectuat în iulie 2012 de către universitatea americană Duke a arătat că între rezervele subterane de apă şi cele de gaz de şist există trasee subterane de comunicare , astfel încât riscul de poluare nu poate fi îndepărtat.