pijama sau pijamale

Dicționarul ne lămurește imediat:

pijamá substantiv feminin, art. pijamáua,  g.-d. art. pijamálei; plural pijamále

Cuvântul s-a încetățenit pe la noi pe filiera franceză, pe timpul în care românii luau exemplu de la francezi în foarte multe privințe.

Iar în limba franceză găsim:

Le pyjama (din limba hindi pajama,  provine din  cuvântul persan پايجامه Payjama , care înseamnă veșmânt pentru picioare și desemnează un pantalon larg), este la noi o îmbrăcăminte folosită în mod obișnuit pentru a merge la culcare. 

Pijamaua este compusă în general din două piese: o jachetă și un pantalon.

Pijamaua a început a fi purtată noaptea de către englezi, ca urmare a prezenței britanice în Asia, în secolele XVIII și XIX. Conform Enciclopediei Britanice moda fusese introdusă în Marea Britanie chiar din secolul al XVII-lea, dar dispăruse rapid. 

Pijamaua s-a impus  ca îmbrăcăminte pentru noapte pentru bărbați în anii 1870, odată cu repatrierea colonilor britanici. 

Începând din 1918, însă,  Coco Chanel a lansat pijamalele pentru femei , care să nu fie purtate doar în casă ci și la plajă. 

Incluzând o trimitere incitantă către budoar, ținuta - considerată șocantă la început-  a fost adoptată de către femei atât prin casă și la plajă, fiind apreciată pentru confortul oferit.  

Așa-numita « pijama de plajă » a devenit populară printre femei între anii 1920 și 1930. 

pijamale Chanel               -                         Getty images

Pe Coasta de Azur sau la Lido, femeile purtau pijamale cât se poate de cochete

Mary Evans picture library

Vestea despre această modă franceză venise și pe la noi cam în aceeași perioadă, dar femeile de pe la noi purtau pijamale doar în casă, ca și bărbații. Ba chiar hainele vărgate ale ocnașilor fuseseră supranumite pijamale, după cum aflăm din dicționarul domnului Scriban, ce datează din 1939: 

pijamá f. (fr. pyjama, engl. -mas, cuv. indian). Un fel de pantaloni largi și fâlfâitori pe care-i poartă bărbații și femeile în India. Surtuc (sau și pantaloni) de purtat numai în casă între intimi. Surtuc de ocnaș. 

Între cele două războaie mondiale pijamaua a început să fie purtată de către mondenele excentrice chiar și ca îmbrăcăminte de seară, la cazinou de pildă (caz în care pijamaua era desigur din mătase și cu o croială sofisticată). Această modă a revenit periodic printre creatorii ce impun trăsăturile generale ale ținutelor sezonului. Astfel s-au purtat „pijamale de seară” și pe la noi, prin anii '70, iar acum moda pare să fi revenit pe podiumuri. 

Creatorii se întrec în a realiza pijamale cât mai elegante, atât pentru a fi purtate în casă, cât și pe afară. 

Toate bune și frumoase, dar observ în ultima vreme pe la noi că unii vorbitori de pe la tembelizor confundă denumirea la singular cu cea la plural.

Derutați probabil de „petrecerile în pijamale”, petreceri date de obicei de adolescente acasă la ele, doar pentru prietene (deci fără participarea băieților) la care ținuta este cea de casă, persoanele cu pricina cred că obiectul vestimentar în cauză se cheamă „pijamale” la singular!

Nu, acolo cuvântul e la plural, fiindcă se referă la pijamalele tuturor fetelor invitate. 

Așa încât, hai să nu mai spunem : 

„Aseară m-am îmbracat în pijamale” (afară de cazul în care  m-am îmbrăcat în mai multe pijamale suprapuse)

sau: „Emil era în pijamale”.

Nu de alta, dar e greșit.  

Rochie roz pe o babă de 80 de ani

Aud la tv comentarii privind votul în Parlament privind anchetarea şi arestarea Elenei Udrea.
Nu voi comenta evenimentul, au fost destule comentarii, de toate felurile.
M-a şocat însă remarca unui reputat jurist - maestrul Bolcaş - cu referire la discursul Elenei Udrea:
"m-a dezgustat ca o rochie roz pe o babă de 80 de ani".

Comparaţia sugera că o rochie roz pe o femeie în vârstă ar fi tot ce poate fi mai dezgustător - şi era convins că  pentru toată lumea ar fi la fel.
Remarca reflectă concepţia răspândită pe la noi cum că femeile în vârstă ar trebui să se îmbrace doar în culori închise, eventual negru cu picăţele, asta dacă nu cumva sunt văduve, caz în care ar trebui să fie în negru complet.

Am remarcat de multă vreme că în alte ţări concepţia generală este exact pe dos: negrul avantajează îndeosebi persoanele tinere, în timp ce doamnele vârstnice (iar în ţările dezvoltate longevitatea e mult mai mare decât la noi) se îmbracă mai ales în culori pastel, printre care rozul e frecvent.

Şi ca să vedem cine are dreptate, să ne raportăm la persoanele considerate ca etaloane ale bunului gust şi ale eleganţei în lumea întreagă: regina Marii Britanii , persoană ce va împlini în curând frumoasa vârstă de 89 de ani şi mama sa, răposata regină mamă ce a trăit aproape 102 ani.

Desigur, rozul nu era singura culoare în care se îmbrăcau sau se îmbracă aceste distinse personalităţi, dar putem constata că această culoare revine (în diferite nuanţe) în frecvente ocazii.
Ce părere aveţi, sunt cumva îmbrăcate nepotrivit aceste doamne trecute bine de 80 de ani pentru că sunt în roz? Nicidecum, evident!
Dimpotrivă, culoarea roz, care inspiră optimism şi prospeţime tinerească luminează trăsăturile persoanelor vârstnice .
Dacă observaţi, în fotografia în care apar regina Elisabeta a II-a şi mama sa, regina mamă , cea mai în vârstă este cea care e îmbrăcată în roz, în timp ce fiica sa este (de data aceea) în bleu.

Haideţi să nu mai condamnăm femeile vârstnice să se îmbrace în culori posomorâte de teama unor prejudecăţi stupide ca cea exemplificată de remarca citată mai sus.
Doamnele în vârstă au şi aşa destule probleme. O îmbrăcăminte în tonuri vesele este un factor care poate schimba - măcar pe moment - starea de spirit atât a celui care o poartă, cât şi a celui care o priveşte.
Hai să terminăm cu concepţiile învechite chiar şi în această privinţă şi să le încurajăm pe bunicile noastre să se bucure de culori luminoase şi primăvăratice. Atât cât vor mai putea.

E cât se poate de potrivit şi de elegant!

cristale Swarovski

Swarovski este numele unei mărci de produse din cristal, adică din sticlă cu un conţinut important de plumb).
Pietrele Swarovski sunt echivalentul modern al cristalelor decorative cunoscute în trecut sub numele de "ştrasuri"- altă sticlă cu plumb , faţetată , ce era purtată în general pe scenă de dansatoarele de cabaret sau de cântăreţele de operă.
 (Strasss-După numele lui Georges Frederic Strass, care a popularizat  în secolul XVIII sticla cristal inventată încă din secolul al XVI-lea )
Actuala întreprindere Swarovski îşi are sediul în Austria .
În 1900 Daniel Swarovski, ce se echipase cu prima maşină de tăiat fin cristalul, a colaborat cu creatori de modă pentru decorarea materialelor pentru rochii cu cristalele produse de fabrica sa. Primele toalete au fost cele pentru teatru.
Cristalele s-au distins prin şlefuirea de bună calitate şi au fost folosite, alături de paiete şi de mărgele, pentru rochiile sclipitoare, care să nu coste prea mult.
Astăzi grupul Swarovski angajează circa 26000 de persoane. Pe lângă produsele de cristal, grupul produce şi sticlă optică, pentru lentile.
Logo-ul firmei este o lebădă, care este gravată pe bijuterii sau sculpturi din cristal.
Din 2008, în timpul crizei, grupul şi-a diminuat efectivele şi a delocalizat producţia spre China, India şi Vietnam.

Procesul de fabricaţie
Materia primă, cristalul,  se fabrică după procedeele cunoscute de multă vreme în industria sticlei, dar procentajul de plumb este păstrat secret şi face obiectul brevetului

Materia primă este deci o sticlă ameliorată, pentru a avea transparenţa dorită.
Utilizări

Toaletă Swarovski
Realizată de firma japoneză cu peste 70000 de cristale ,
nu se poate spune că e lipsită de umor

Cristalele Swarovski au început a fi folosite  nu doar pentru bijuterii decorative, ci şi pentru decorarea stofelor de mobilă, a tapetelor, a unor caroserii de maşini etc. Chiar şi pentru împodobirea unor vase de toaletă!

Dacă bijuteriile sau toaletele pentru care s-au folosit aceste cristale au fost create de firme celebre, designul special creşte valoarea produselor respective.

Toaleta japoneză

Cât despre vasul de toaletă,  e bine de ştiut că valoarea lui nu constă în cristalele decorative, ci în primul rând în tehnologia încorporată.
Pentru că vasele de toaletă japoneze- în general - oferă multiple comodităţi:

• sistem  încorporat de spălare a posteriorului utilzatorului, cu jet apă cu presiunea şi  temperatura reglate după dorinţă
• jet de apă aparte pentru spălarea zonei anterioare a utilizatoarei, făcând deci şi oficiu de bideu. De menţionat că orificiile prin care iese apa nu ating corpul utiliozatorului , sunt cu autocurăţire şi se autocurăţă după fiecare utilizare.
• uscare cu aer a zonelor spălate anterior. 
• scaun încălzit (căldura porneşte la detectarea prezenţei în cameră)
• sistem de spălare inteligent pentru interiorul vasului
• deschidere şi închidere automată a capacului vasului
• detector de prezenţă inteligent, care ridică colacul vasului dacă stai cu faţa la el şi lasă colacul dacă stai cu spatele la el, ca să te aşezi.
• la unele modele există captatori care măsoară indicele de zahăr prin analiza urinei, indică de asemenea pulsul, tensiunea şi indicele de grăsime ale utilizatorului şi se studiază posibilitatea ca aceste date să fie trimise automat medicului printr-o conexiune internet fără fir. 

În camera de toaletă (care a separată de camera de baie) se află, pe lângă hârtie igienică, perie şi evier, o serie de accesorii specifice:

• Un zgomot de fond de apă care curge, pentru a acoperi eventuale sunete dizgraţioase asociate folosirii -chiar şi în toalete publice
• papuci de purtat în camera de toaletă, cu care nu se circulă prin restul casei
• uneori există etajere pentru cărţi, reviste , afişe 

Acest tip de vase de toaletă, ce se mai numesc şi washlet sunt instalate din anul 2004 în mai mult de jumătate dintre locuinţele japoneze. 

Pentru a ne face o ideie despre atenţia care se acordă în Japonia acestui obiect indispensabil pentru o locuinţă civilizată, putem adăuga că Asociaţia japoneză a toaletelor celebrează în fiecare an "ziua toaletelor"

Există şi vase de toaletă hibride, care se pot lăsa mai jos sau se pot ridica la înălţimea unui scaun, pentru a putea fi folosite fie din poziţia "pe vine" fie "aşezat", după dorinţă. 

Există şi preocuparea pentru economia de apă, existând în unele cazuri o chiuvetă deasupra rezervorului de apă pentru vasul de toaletă, astfel încât apa folosită pentru spălarea mâinilor să fie recuperată şi refolosită ulterior la spălarea vasului de toaletă.

TV - imaginea naţiei

Care e ţinuta potrivită pentru dimineaţă, la serviciu?

Vedem pe yahoo France că ţinuta (considerată nepotrivită) a unei prezentatoare meteo la un post francez de televiziune a stîrnit indignarea telespectatorilor francezi.
Despre ce e vorba?
Imaginea cu pricina este difuzată pe Yahoo, după ce a fost intens criticată de francezi pe mediile de socializare .
O cunoscută prezentatoare tv, care este şi scriitoare, actriţă etc, a apărut într-o ţinută considerată nepotrivită cu ora şi cu situaţia .
Deşi mica rochie neagră este considerată o îmbrăcăminte elegantă, ea nu e potrivită la serviciu şi la orele dimineţii, dacă e prea transparentă şi prea scurtă (după cum au apreciat comentatorii de pe yahoo).
Iat-o

Cred şi eu că au fost şocaţi, dat fiind că în general la ei prezentatoarele (inclusiv cele de la meteo, care pot fi văzute mai jos) au ţinute adecvate.
Printre ele este şi doamna ce a fost criticată pentru ţinuta de mai sus.

Dar ce să mai spunem noi, când vedem la orele dimineţii prezentatoare de buletin meteo care arată ca după cum se vede în colajul următor:

Ce să mai creadă copiii noştri?
Şi ce să creadă despre noi străinii care privesc o emisiune tv de la noi?
Pentru că televiziunea este într-un fel şi imaginea naţiei....

Succes Simonei Halep !

Simona pe locul doi în turneul masters  de la Singapore

Turneul se desfăşoară în sală.
El este folosit şi pentru promovarea atracţiilor turistice de la Singapore, astfel încât sunt programate şedinşe de fotografii cu frumoasele concurente şi vizite ale acestora la obiectivele cele mai interesante.
Vedem aici o fotografie de ansamblu ale celor mai bune opt tenismene din lume, în acest moment.

Pe Maria Şarapova o strâng pantofii

Frumoasele tensmene au apărut în toalete elegante, la care au asortat pantofi cu tocuri foarte înalte.
O fotografie luată înainte de şedinţa de fotografiere arată însă că dintre toate, Maria Şarapova venise încălţată cu pantofi cu toc jos, pe care i-a schimbat pentru fotografia oficială. Probabil că pantofii cu toc înalt erau prea incomozi - probabil o strângeau. Ce nu fac femeile pentru frumuseţe!

După victoria asupra Eugeniei Bouchard,  o nouă splendidă victorie a Simonei Halep ,împotriva tenismenei aflate pe locul 1 în clasamentul mondial!
Da, Serena Williams nu a fost în vârf de formă, dar "aşa e în tenis". Simona a făcut în schimb un meci splendid şi îi urăm să menţină acelaşi nivel şi în continuare!

Succes, Simona!
--------------------------------------------------------------

29.10.2014

Simona a încheiat turneul masters ca o mare campioană

Simona a pierdut în finală în faţa Serenei Williams, încheind turneul pe locul doi.

Ea ar fi putut să evite acest meci, şi să facă în aşa fel încât Serena Williams să fie eliminată din competiţie, urmând să dispute în finală un meci împotriva altei competitoare, poate mai puţin periculoasă. Şi ar fi putut să ajungă în finală mai puţin obosită. 

Cum asta? Simplu: toate astea s-ar fi întâmplat dacă Simona i-ar fi cedat meciul Anei Ivanovici în două seturi! Într-o astfel de eventualitate, jocul rezultatelor de până atunci şi regulamentul mai special al turneului de la Singspore ar fi făcut ca Serena Williams să fie eliminată din turneu!

Da, ar fi putut să facă asta, dar nu aşa procedează o mare campioană!

O mare campioană, mai ales în tenis, nu se recunoaşte niciodată înfrântă, în nici o împrejurare.

O mare campioană nu se bazează pe calcule necinstite , ci doar pe propriile ei forţe.

O mare campioană nu cedează niciodată lupta, nici atunci când adversarul mai are doar "o minge de meci". Nu, o mare campioană (un mare campion) are un singur gând: să se concentreze mai mult, să lupte mai bine, să-şi folosească armele cele mai potrivite, în orice moment al meciului, până la terminarea lui. În orice împrejurare, fără excepţie. 

Serena Williams ştie şi ea toate acestea. (De aceea i-a şi mulţumit Simonei că a luptat corect în meciul cu Ana Ivanovici şi astfel ea a putut intra în finala competiţiei).

Şi tot de aceea, probabil, i-a spus Simonei că poate ajunge pe locul 1 mondial, în viitor. 

Pentru că Simona gâdeşte şi acţionează ca o mare campioană. 

O mare campionană poate să piardă, uneori, meciuri. Aşa e în sport. Dar nu se va recunoaşte niciodată înfrântă în adâncul ei, în spiritul ei. Nu va spune niciodată : "pe cutare adversar nu îl pot bate". Oricând, va spune doar: "dacă până acum adversarul a fost mai bun, asta înseamnă doar că trebuie să-mi îmbunătăţesc jocul, ca să câştig următoarele mingi, următoarele seturi, următoarele meciuri, pentru că eu nu sunt oricine, ci sunt EU, CARE NU CEDEZ NICIODATĂ!". 

Iar Simona aşa gândeşte.

Să-i urăm succes şi să fim mândri de ea!

Succes în continuare, Simona!

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 1.11.2014

Am auzit la Antena 3 că "presa britanică o atacă pe Simona Halep".

Am vrut să citesc şi eu acele "atacuri" din partea presei britanice.

Nu am găsit decât un articol ÎN APĂRAREA Simonei, scris în ediţia britanică a Eurosport, unde se afirma că deşi românca a fost una dintre cele mai bune jucătoare ale anului, ea nu a beneficiat de promovarea adecvată din partea WTA.

De pildă, după finala de la Roland Garros, în care Maria Şarapova a câştigat în faţa Simonei, fanii au fost în proporţie covârşitoare de partea Simonei. Simona a fost apreciată ca cea mai bună jucătoare de către fani, cu 291000 de clickuri, adică 95¤ din totalul voturilor acordate pentru Şarapova, Serena Williams şi Simona Halep.
(Desigur, spectatorilor nu le-au scăpat tertipurile folosite de Şarapova pentru a o "scoate din mână" pe Simona: întârziere ,a vestiar, întârziere sistematică de a lansa mingea la serviciu, peste limitele regulamentare, "fente" de mimare a lovirii mingiei la serviciu şi, desigur, răcnetele menite să destabilizeze adversara).

WTA a ignorat, însă voturile fanilor.

Iar în revista  americană Sports Illustrated, Jon Wertheim , scrie  despre onoarea Simonei.

Americanul crede chiar ca atitudinea plină de sportivitate a lui Simonei Halep trebuia promovată mai mult.

"Gestul onorabil al lui Halep n-a beneficiat de suficientă atenţie şi laude. Dacă ar fi pierdut intenţionat acel meci cu Ivanovici, avea o şansă mare de a câştiga turneul. Ar trebui să ne notăm acest moment, ne vom aminti de el. În mod cert ea ştia ce este in joc şi este foarte bine că a reuşit să evite aceste tentaţii", scrie antrenorul JonWertheim.

Simona Halep a câstigat respectul şi admiraţia lumii tenisului pentru comportamentul ei sportiv. 

Dacă până acum WTA a putut trece cu vederea preferinţele fanilor, acum probabil Simona Halep va avea atenţia care i se cuvine din partea forurilor internaţionale ale tenisului.

Ediţia tipărită a ziarului L'Equipe laudă comportamentul patriotic al Simonei, care a venit să joace în România fără a cere a fi remunerată pentru participare, în timp ce alţi jucători de tenis cer sume mari de bani pentru a participa la turnee mai puţin importante.
Astfel se citează cazul lui Wilfried Tsonga, care a cerut 130000 de euro ca să joace în Franţa (desigur, la turnee mai mici).
Maria Şarapova a refuzat să meargă la turneul de la Moscova, deoarece i s-a oferit o sumă mai mică decât ceruse (ea, Nadal, Federer sau Serena Williams  cer sume mari ca să joace în turneele mai mici - de pildă Maria a primit 150000 de euro ca să participe la turneul de la Strasbourg, în 2013).
Rafael Nadal a semnat un contract pe trei ani cu organizatorii turneului de la Basel, pentru participare urmând a primi 1,5 milioane de dolari.
Iată însă că Eugenie Bouchard a fost refuzată la Hong Kong, când a avut pretenţii financiare prea mari.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Update 4.04.2015
Simona Halep și-a apărat cu îndârjire șansele în fața tenismenei nr. 1 pe plan Mondial Serena Williams, care (din păcate) a câștigat ...„la mustață”.
Va veni și ziua când Simona noastră o va învinge pe vajnica ei adversară. Noi suntem alături de ea și mândri de felul în care ne reprezintă!
Iată o scurtă comparație între cele două sportive:

1	Loc în clasamentul mondial	3
Serena Williams	Nume	Simona Halep
26-09-1981	Data nașterii	27-09-1991
United States	Naționalitatea	România
Dreptace (rever cu două mâini)	Cum joacă	Dreptace (rever cu două mâini)
Wilson Blade 104 2013	Ce marcă de rachetă folosesc	Wilson Steam 99

Ca o curiozitate, Simona e născută la 10 ani și o zi după Serena Williams