Cutremure OCTOMBRIE 2015

Noi cutremure în serie în județul Galați- lângă Izvoarele și Schela

Multe cutremure de mică adâncime în apropierea granițelor noastre, dar altele și la noi, în zone fără ”trecut seismic” -lângă București, în Bihor, în județul Brașov, în Dobrogea, Satu Mare sau Maramureș (acolo au mai fost cutremure de mică adâncime). La acestea s-a adăugat o nouă serie de cutremure lângă localitățile Schela și Izvoarele, din județul Galați.
Să fie legate, oare, de activitățile umane desfășurate în aceste zone?
Pe de altă parte,zona Vrancea pare mai calmă (Doamne ajută!) după cutremurul mai tărișor de pe 7 octombrie (listat cu magnitudinea 4,5 de INFP și 4,2 de EMSC - e o mare diferență între aceste magnitudini, dar asta e, aflăm și noi, aproximativ)

Nr crt	OCTOMBRIE 2015 Data/Ora	Magn.  0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
29	27.10.2015,21:20:34	2,9	169	45.655 N	26.4336 E	NV Secuiu, SE Comandău, V-SV Nereju, SV Paltin, , Vrancea
28	27.10.2015,17:28:31	2,0	5	45.5043N	27.843E	E Schela, SV Negrea, V Cișmele, E-SE Izvoarele, jud. Galați
27	27.10.2015,14:26:29	2,0	6	45.5094N	27.8491 E	E Schela, SV Negrea, V Cișmele, E-SE Izvoarele, jud. Galați
26	27.10.2015,13:08:59	3,1	6	45.5172 N	27.8735 E	NE Schela, S Negrea, V-NV Cișmele, E Izvoarele, jud. Galați
25	27.10.2015,10:17:43	2,2	14	45.762 N	27.8217 E	SV Băleni, NV Cuca, N Rediu, V-SV Viile, E Cudalbi, NE Costache Negri, Jud. Galați
24	26.10.2015,20:50:46	3,3	100	45.8159 N	26.4721 E	Parcul Național Putna, V Vetrești-Herăstrău, NE Comandău, E Covasna, Vrancea
23	26.10.2015,02:24:20	3,5	118	45.7442 N	26.731 E	Spulber, SE Paltin, NE Sahastru, NE Nereju, V Andreiașu de Jos, , Vrancea
22	22.10.2015,21:53:04	2,1	5	44.23 N	21.7675 E	Serbia, SV Orșova
21	21.10.2015,07:21:36	2,0	2	43.4861 N	23.1863 E	Bulgaria, S Desa, S Poiana Mare
20	20.10.2015,15:05:38	2,0	10	48.8228 N	26.7662 E	Ucraina, E Parcul Național Podilski, N Darabani, N Dorohoi
19	18.10.2015,11:35:01	2,1	10	44.3529 N	26.3192 E	V Pițigaia, SE Pădurea Păroaia, V Popești-Leordeni, V București
18	17.10.2015,02:45:04	2,0	2	43.8846 N	21.4422 E	Serbia, SV Drobeta-Turnu Severin
17	16.10.2015,12:03:41	2,2	2	48.8215 N	26.6647 E	Ucraina, Parcul Național Podilski, N Darabani, N Dorohoi
16	16.10.2015,04:08:04	2,8	112	45.5907 N	26.4774 E	SV Secuiu, NV Terca, V Vintileasca, Vrancea
15	15.10.2015,11:06:09	2,0	6	46.9658 N	22.2808 E	Vârciorog, SE Șerghiș, SV Fișca, S Hotar, E Băile Felix, V Vadu Crișului, Bihor
14	14.10.2015,19:56:21	2,6	112	44.5291 N	26.4282 E	NV Varlaam, V-SV Vadu Oii, N Gura Teghii, SE Secuiu, Vrancea
13	14.10.2015,18:22:45	2,1	2	44.054 N	27.4852 E	Gârlița, V Cuiugiuc, SE Lacul Bugeacului, V Silistra, SE Călărași, Dobrogea
12	14.10.2015,07:28:17	2,9	127	45.7104 N	26.708 E	S Nereju, V Nereju Mic, SE Sahastru, S Paltin,  Vrancea
11	13.10.2015,23:18:56	3,0	135	45.712 N	26.6146 E	V-SV Sahastru, V Nereju, SV Paltin, NV Vintileasca, NE Gura Teghii, Vrancea
10	12.10.2015,14:46:09	2,0	5	47.0147 N	22.2005 E	SE Borșa, SV Tilecuș, V Hotar, S Tileagd, Bihor
9	12.10.2015,11:28:48	2,6	87	45.6515 N	26.5145 E	N Secuiu, V Poiana Stoichii, SV Nereju, Vrancea
8	12.10.2015,02:15:53	2,4	2	47.8212 N	23.1695 E	NE Iojib, NV Medieș-Râturi, SE Livada, E Satu Mare
7	11.10.2015,05:04:29	3,0	122	45.5939 N	26.5675 E	E-SE Secuiu, V Vintileasca, N Terca, Vrancea
6	09.10.2015,14:07:44	2,4	2	45.9498 N	25.32 E	E Combinatul Lafarge-Romcim, E Cariera Lafarge Romcim, NE Lupșa, S Hoghiz, NE Cuciulata, jud. Brașov
5	07.10.2015,12:25:02	4,5 (4,2 EMSC)	129	45.6574 N	26.8586 E	N Tinoasa, E Poiana Stoichii, V Poiana Cristei, SV Petreanu, SE Nereju, NE Vintileasca, S Andreiașu de Jos, Vrancea
4	05.10.2015,16:47:13	2,0	3	47.7261 N	23.9786 E	E Budești, SE Sârbi, SE Ocna Șugatag, NV Botiza, Maramureș
3	04.10.2015,19:03:32	2,7	77	45.7686 N	26.6397 E	S Vetrești-Herăstrău, V Paltin, NV Sahastru, Vrancea
2	04.10.2015,03:04:54	3,0	149	45.5841 N	26.4701 E	SV Secuiu, N Vadu Oii, N Varlaam, N Gura Teghii, V Vintileasca, Vrancea
1	03.10.2015,15:45:54	2,2	0	45.583N	29.4188 E	Ucraina, N Chilia, aproape de granița noastră

Dezvoltarea Poloniei cu ajutor european

Strategia Poloniei în cadrul Europei

Conform unui articol publicat în Le Monde, Polonia se pregătește de o importantă schimbare politică odată cu alegerile ce vor avea loc duminică 25 octombrie.

Marele favorit al acestor alegeri este partidul Dreptate și Justiție (PiS) , al fostului prim-ministru Jaroslaw Kaczynski. Conform sondajelor, acest partid va câștiga în fața partidului de centru dreapta aflat la putere (Platforma civică), ce a fost mult timp condus de Donald Tusk, actualul președinte al Consiliului european.

Timp de opt ani, strategia domnului  Tusk, continuată de prim-ministrul Ewa Kopacz , a fost să plaseze țara în centrul Europei. Operând o apropiere istorică de Germania, fost dușman al Poloniei în decursul istoriei, a fost folosită cu succes o politică a negocierilor și a compromisului care a dus la avansarea poziției Poloniei fără a irita principalele capitale europene.

Timp de zece ani, după aderarea la Uniunea Europeană, Polonia s-a afirmat ca un partener ascultat la Bruxelles și un bun elev al UE.

Venirea la putere a partidului naționalist PiS ar putea schimba și poziția Poloniei față de refugiați. Jaroslaw Kaczynski a pus în cauză cetele de migranți și « riscurile epidemiologice » pe care ei le-ar putea cauza Poloniei. El s-ar putea alia în această privință cu primul ministru ungar Viktor Orban, pentru a refuza aplicarea cotelor și primirea de refugiați. Domnul Kaczynski a salutat și politica economică naționalistă a domnului Orban, iar programul PiS prevede preluarea unor părți din economia poloneză din mâinile grupurilor europene. PiS este apropiat de grupul conservatorilor britanici din Parlamentul european.

Naționalismul polonez nu va însemna însă răcirea relațiilor cu UE, din partea căreia Polonia a  avut și va mai avea mari beneficii sub formă de fonduri structurale .

Dezvoltarea Poloniei cu ajutorul fondurilor europene

Polonia a primit mari sume de bani din partea UE și a știut să le folosească din plin.

(Oare de ce noi nu suntem de loc în stare de așa ceva?)

 Între 2007 și 2013 Polonia a beneficiat de 81,5 miliarde de euro din partea UE. Acum Polonia este principalul beneficiar al fondurilor europene (mai mult decât Spania sau Franța) : între 2014 și 2020 Polonia va primi 82,5 miliarde de euro.

Cu acordul Comisiei europene, Polonia va destina aceste fonduri infrastructurii și mediului (27,5 miliarde), dezvoltării inteligente (8,6 miliarde), științei și educației (4,5 miliarde), dezvoltării regiunilor frontaliere de Est (2 miliarde) și domeniului informatic (2 miliarde). Fondurile rămase vor fi distribuite către programe regionale, care vor avea o structură similară cu programele naționale. 28 miliarde de euro vor fi destinați politicii agricole. Fondurile europene sunt în centrul oricărei politici poloneze.

Fondurile anterioare au fost folosite în special pentru dezvoltarea industriei poloneze, axată pe de o parte pe cercetare și dezvoltare pentru modernizarea echipamentelor industriale și pentru finanțarea marilor linii de producție iar pe de altă parte pentru modernizarea infrastructurii și relansarea activității miilor de întreprinderi poloneze. Din anul 2002, ponderea industriei poloneze a crescut continuu, depășind acum 33% din PIB.

Pentru a obține fonduri europene între 2007 și 2013 întreprinderile poloneze au prezentat business plans foarte ambițioase, obținând mijloace de producție supradimensionate și au demarat o concurență  puternică pe piața națională , ceea ce a dus la scăderea prețurilor. Există de asemenea disponibilități mari pentru export, unele dintre întreprinderile poloneze numărându-se acum printre giganții europeni.

Între 2007 și 2014 valoarea exporturilor poloneze s-a dublat.

După ce a avut o creștere medie de 4,1% între 2003 și 2013, țara a înregistrat o creștere de 3,4% în 2014 iar previziunile pentru 2015 sunt similare.

Întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat și ele de fonduri europene.

Presa dă exemplul întreprinderii Sil Polonia, cu specific informatic (rețele și sisteme) care număra 200 de angajați. Întreprinderea a prezentat un proiect de dezvoltare (lucrat într-un an de zile) și a beneficiat de 7 milioane de euro din fonduri europene pentru recrutare de ingineri . S-au efectuat controale regulate asupra dezvoltării proiectului și s-a operat o asociere cu Sil France . Mica întreprindere a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 60 de milioane de euro, lucrând pentru firme mari din Europa sau de pe alte continente. Acum întreprinderea are 1 800 de angajați, dintre care 800 au fost angajați anul trecut, iar până la sfârșitul anului se vor mai angaja 500 de persoane. O echipă de 50 de recrutori caută personal calificat în afara Poloniei, în Ucraina, în Africa sau în Franța.

Cercetarea și dezvoltarea – în centrul atenției

Inovația este considerată tema centrală a competitivității poloneze, care se pregătește deja pentru perioada în care nu va mai beneficia de fonduri europene.

Cercetarea și dezvoltarea vor primi fonduri sporite (12,5 miliarde de euro în 2020). Cu cât proiectul este mai novator, cu atât are mai multe șanse de a fi finanțat. De asemenea se cere dovada experienței în domeniu. Cooperarea cu universități științifice constituie un avantaj. Se urmărește de asemenea punerea pe piață a rezultatului cercetării .

Se acordă atenție tuturor proiectelor care favorizează competitivitatea, cum sunt inovația și performanța de mediu ridicată. 
Pentru că se dorește o dezvoltare durabilă, adică una care să nu distrugă resursele naturale și mediul înconjurător. 
În schimb societatea are două obligații: să cumpere active noi (în afară de cazul în care e vorba despre o întreprindere mică sau mijlocie) și să-și mențină investiția pe cel puțin cinci ani (3 ani pentru IMM).

Câtă deosebire față de ceea ce se petrece la noi!

E suficient să comparăm evoluția PIB din Polonia cu datele din România. Dacă în 1990 PIB-ul Poloniei era cu doar 50% mai mare decât al României, acum este de 2,75 ori mai mare ! 

*****************************************************************************************************************

14.11.2015
Ceea ce era de asteptat, s-a intamplat:
Polonia refuza sa primeasca migranti.
Doar ca a anuntat asta exact in momentul de dupa atentatele din Franta, adica in momentul in care aceasta decizie este explicabila prin insasi desfasurarea evenimentelor.

Dupa atentatele de la Paris, Polonia nu considera ca e posibil din punct de vedere politic sa respecte acordurile europene de relocalizare a imigrantilor, a declarat astazi (sambata 14.11.15)  Konrad Szymanski, viitor responsabil cu Afacerile europene in guvernul in curs de formare la Varsovia. 

Razboiul din Siria

Conflictul sirian reprezentat grafic

O imagine face mai mult decât 100 de cuvinte. Cum cei mai mulți dintre noi nu știm mare lucru despre războiul din Siria, o imagine grafică realizată de Le Monde -M International explică multe lucruri.

Așa că am tradus-o în românește, și pentru noi.

Turcia foloseste migrantii ca sa intre in UE

Turcia cere să fie primită în Uniunea Europeană ca să se rezolve problema migranților.

Uniunea Europeană nu pare a fi găsit altă soluție decât să ceară ajutorul Turciei, care să primească mai mulți refugiați și în același timp să-și supravegheze mai bine frontierele (adică să nu-i lase să intre, sau să nu-i lase să iasă?)
Într-adevăr, atunci problema migranților se va rezolva dintr-o dată, căci cele trei milioane de migranți aflați în Turcia vor deveni și ei cetățeni europeni și deci vor putea circula legal spre Germania sau spre Suedia. 
Nu vor mai fi nevoiți să treacă prin Slovenia ori prin Croația, ci vor putea lua avionul direct spre Berlin. Asta va mări și cifra de afaceri a companiilor aeriene, deci iată - avantaje.

Portretul doamnei Angela Merkel cu văl islamic,
purtat de demonstranți pro imigrație

Doamna cancelar Angela Merkel, aflată azi (duminică) în vizită în Turcia pentru a discuta propunerile europene de ajutorare a Turciei: sume de bani, vize acordate ușor pentru cetățenii turci și până la urmă accelerarea formalităților de aderare a Turciei la UE.

Dar ministrul de externe turc a estimat că ar trebui ca UE să dea 3 miliarde de euro pe an Turciei.
Turcia dorește de asemenea instituirea unei „zone de securitate” de-a lungul frontierei cu Siria, dar europenii și americanii se tem că asta ar facilita intervențiile armate ale Turciei în nordul Siriei, unde locuiește o populație kurdă ce luptă cu Statul Islamic...

Păi atunci să fie primită Turcia în Uniunea Europeană, ca să știm o socoteală. Dacă intră și Statul Islamic în Uniunea Europeană, chiar nu vor mai fi probleme. Siria ar putea să fie primită de asemenea în UE. Adică de ce ar rămâne Siria pe dinafară?