marți, 10 februarie 2015

Gesturi care ne tradeaza

Gesturi interpretate de psihologi

Limbajul corporal poate trăda o persoană în societate. Se spune că 93% dintre mesajele pe care le transmitem sunt emise în mod nonverbal (55% de corp, 38% prin voce) şi doar 7% prin cuvinte. Iată câteva indicii:
Ştie doar un secret şi cel ce vede să fie foarte atent;
se mai foloseşte şi la luarea în derâdere

1. Atingerea lobului urechii stângi = se întrevede o ripostă.

Într-o situaţie stânjenitoare, (de pildă un elev în faţa unei întrebări grele, la examen) unii îşi ating lobul urechii stângi. Asta poate arăta fie că persoana îşi dă seama că a făcut o greşeală şi se pregăteşte să găsească o ieşire din situaţie, fie că e gata să iasă dintr-o situaţie delicată printr-un contraatac.
Tragerea uşoară a urechii în jos = decizie dificilă.
Ciupirea uşoară a rădăcinii nasului , cu ochii pe jumătate închişi = evaluare negativă.
2. Pupilele dilatate = stres
Pupilele diatate indică panica, oricum o emoţie puternică, stres. În funcţie de context,  persoana poate reacţiona printr-un act negândit.

3. Clipit des din ochi = persoana minte

În afară de cazul în care cineva suferă de un tic nervos şi clipeşte des  încontinuu, clipitul des indică prefăcătoria. Ca şi ferirea privirii prin plimbarea ei prin cameră, în loc de a privi spre interlocutor.

4. Mâna la gură = ceva de ascuns.

Mîna dreaptă dusă la gură în timpul discuţiei indică un conflict interior  (nu vrem să spunem adevărul, dar vrem să nu se vadă asta) . Dacă însă mâna stângă e dusă la gură, asta ar arăta o surpriză sau frică.

5. Întoarcerea capului = umilinţă sau constrângere de a face ceva nedorit.
Încercare de a-şi masca adevărata intenţie sau adevăratele sentimente. Poate fi o persoană vinovată de ceva.
6. Degetul la nas = sindromul lui Pinocchio

Ni s-a spus în copilărie că mincinoşilor le creşte nasul. Aşa că, dacă persoana pare sigură de ea de fapt nu e chiar aşa, dar dacă pare să ezite reflectează pur şi simplu la răspuns.
Atingerea frecventă a nasului , în special a nării stângi  = minciună. (Minciuna provoacă un aflux sanguin în această zonă).
Degetul uşor îndoit sub nas = dezaprobare.
Ciupirea nărilor = situaţie percepută ca problematică

7. Strângere de mână bizară = lipsă de respect
Nu aveţi încredere în mâinile pe jumătate întinse sau în degete întinse.
Dacă o persoană vă întinde mâna stângă, nu o strângeţi imediat, apoi sstrângeţi-o într-un mod cât mai impozant posibil, pentru a arăta că nu sunteţi în poziţie de inferioritate.

8. Buze muşcate sau linse = persoana nu e în largul ei.

Persoanele anxioase au tendinţa să-şi muşte buzele dacă sunt stresate. Într-o astfel de situaţie, ar putea minţi. Încercaţi să liniştiţi persoana respectivă.

9. Mâna la bărbie = încercare de seducţie

 Mâna stângă la bărbie: prieten gata să vă asculte. Dar dacă mâna stângă e pusă pe bărbie iar cotul pe masă, persoana se cam plictiseşte...
Degetele încrucişate: Degetul mare drept peste cel stâng = încredere în cunoştinţele sale şi experienţa proprie. Degetul mare stâng peste cel drept= încredere în sentimente şi intuiţie.

10. Picioare încrucişate = mai multe interpretări posibile.

O situaţie de opunere: Femeile dreptace care îşi pun piciorul drept peste cel stâng , sau bărbaţii care îşi pun piciorul stâng peste cel drept.
O situaţie de control: femeile dreptace care îşi pun piciorul stâng peste cel drept, sau bărbaţi care îşi pun piciorul drept peste cel stâng.
Glezna pusă pe genunchi arată dorinţa de a afişa dezinvoltură, într-un mod destul de imatur.
Picioarele încrucişate, unul dintre ele mişcându-se uşor, capul sprijinit în mână sau ochii fixaţi în pământ : plictis.
Aşezat, cu mâinile încrucişate la ceafă şi cu picioarele puţin încrucişate: siguranţă de sine, superioritate şi aroganţă.
Aşezat cu gleznele încrucişate : dreapta peste stânga= stăpânirea emoţiilor, dar şi semn al eşecului; stânga peste dreapta= frustrare, dar gata de adaptare, încredere în intuiţie.
În picioare, cu piciorul drept peste cel stâng = persoană sigură de sine, dar şi egoistă
În picioare, cu un picior aşezat pe vârf = aparenţe care diferă de adevăr
11. Mângâierea părului = dorinţa de a se încuraja
O uşoară nelinişte, pe care persoana caută să o depăşească - de exemplu la un interviu pentru angajare.Scărpinarea în cap = reflectare la ceva. Scărpinarea în cap în timp ce puneţi o întrebare arată că nu ştiţi răspunsul .
Mângâierea bărbiei = ezitare, înainte de a lua o decizie.
Mângâierea gâtului = teama de reacţia interlocutorului.
Mângâierea toracelui arată persoanei din faţa dumneavoastră că o doriţi.

12. Scărpinare continuă = nerăbdare şi exasperare.
Scărpinarea furioasă a mâinilor sau braţelor indică fie că persoana e nerăbdătoare să plece, fie că persoana îşi caută cuvintele.
Mişcare continuă în faţa unei persoane = intimidare în faţa acelei persoane. Mişcări mai puţine = destindere.
Scărpinarea cefei cu indexul = gelozie.
Scărpinarea gâtului cu indexul = nevoia de a spune ce gândiţi

13. Bătutul din picior = sistem de protecţie
Într-o situaţie stresantă.
Roaderea unghiilor = nervozitate şi sentiment de inferioritate.
Bătut din degete  = latura autoritară
14. Să-ţi ascunzi mâinile = eşti acolo fără să fii.
Comrtamentul mâinilor arată atenţia persoanei.  Dacă în timp ce vorbiţi mâinile sunt ascunse sub masă, ori sunt încrucişate sau lipite de corp, asta dă impresia că nu vă implicaţi în discurs. Că discursul nu vă face plăcere. Fie pentru că e o minciună, fie pentru că nu stăpâniţi bine subiectul.
Dacă dimpotrivă mâinile sunt la vedere, puse în faţă, arătaţi că sunteţi deplin angajat în discuţie.
Cu cât mâinile se depărtează mai mult de corp, cu atât vorbele sunt mai adevărate. Dar dacă ele rămân fixe, arată că vă stăpâniţi răspunsul.
Arătarea palmelor mâinilor: sinceritate şi deschidere.
Mâinile care se mişcă în ritmul vocii arată spontaneitate.
O mână la obraz = evaluare a unei situaţii.
Punerea mâinii pe frunte = descurajare.
Ambele mâini la frunte = îngrijorare serioasă.
15. A-şi arăta mâinile = implicare
Arătarea mâinilor în timpul unui discurs subliniază cuvintele. Mişcarea mâinilor spre exterior sugerează traducerea în fapt a promisiunilor.
Braţele încrucişate cu mâinile ascunse = stres.
Braţele încrucişate cu mâinile pe bicepşi = prezenţă, implicare.
16. Interlocutor aşezat cu mâinile în buzunare = manipulator.
17. Postură cu capul aplecat şi spatele curbat = semn de supunere  sau de tristeţe.
(Sau autoconsolare).
18. Mersul cu pas sigur şi ţinuta dreaptă = siguranţă şi încredere în sine.
19. Privirea
Privirea în sus spre dreapta = minciună
Privitul în jos = nu vreţi să luaţi parte la discuţie
Privirea evazivă = timiditate.
20. Telefonul mobil
  • la urechea dreaptă: deschidere spre prieteni
  • la urechea stângă: introvertit, întors spre sine
  • trecerea telefonului de la o ureche la alta: trecere de la o atitudine la alta în funcţie de interlocutor
În seducţie:
  • Surâs sincer şi călduros? Fericit să vă cunoască
  • Nu îndrăzneşte să surâdă? Caută să domine situaţia
  • Surâde mereu? O jenă ascunsă sub masca veseliei
  • Grimasă cu un colţ al gurii spre obraz? Hipersensibilitate
  • Muşcarea buzelor ? Panică totală
  • Lingerea comisurii buzelor? Simulează cu siguranţă
  • Gură mare? Gurmand şi exuberant.
  • Gura mică? Închidere în sine, /pudoare.
  • Gură armonioasă şi bine proporţionată? Echilibrat.
Locul unui sărut:
  • Pe păr: tandreţe
  • Pe frunte: prietenie
  • Pe gât: pasiune
  • Pe urechi: fidelitate
  • pe ochi: "te iubesc, dar nu îndrăznesc să o spun"
Gesturi pentru a seduce:
  • Scărpinarea şoldului = dorinţă carnală
  • Ambele mâi pe şolduri, paralele cu axa picioarelor (la o femeie) = atracţie fizică, inconştientă sau conştientă
  • Mângâierea interiorului braţului= dorinţă intensă
  • Încrucişarea braţelor pe piept (la o femeie) = invitaţie
  • Ridicarea părului de pe ceafăspre vârful capului= ofrandă erotică a corpului
  • Dacă un bărbat se ţine de ceafă = e interesat
  • Privirea fixă= dorinţa de a atrage atenţia
  • Mângâierea distrată a lobului urechii de către un bărbat = evaluarea şanselor de seducţie
  • Mângâierea involuntară a conturului buzelor cu indexul, de către o femeie = tulburată/deranjată de prezenţa sau de comportamentul bărbatului
  • Un bărbat aşezat cu picioarele depărtate = dorinţă vizibilă de a seduce.


luni, 9 februarie 2015

Apa, aspirina si infarctul

 C\teva sfaturi simple, care pot face diferenţa

Recomandate de un medic
  Infarctul, aspirina şi şi apa
  Câtă lume cunoașteți care spune că nu vrea să bea nimic înainte de culcare pentru că pe urmă trebuie să se trezească de foarte multe ori în timpul nopții? De fapt e bine să beţi apă pe tot parcursul zilei, inclusiv seara, mai ales că rinichii sunt în plină activitate pe timpul nopţii.



  
  Băutul apei într-un timp anume îi maximizeaza acesteia eficiența în corp.

2 pahare cu apă, după trezire – ajută la 
activarea organelor interne

1 pahar cu apă cu 30 de minute înaintea unei mese –
 ajută la digestie

1 pahar cu apă înaintea unei băi – ajută la 
scăderea tensiunii arteriale

1 pahar cu apă înainte de a merge la culcare – 
preîntâmpină atacul cerebral sau infarctul

   A bea apă înainte de culcare ajută 
și la prevenirea cârceilor pe timpul nopții. Mușchii de la picioare  au nevoie de hidratare, altfel  se chircesc și durerea te trezește.
    Aspirina


   Dr. Virend Somers este cardiolog la Clinica Mayo, 
și este prim autor al raportului publicat la 29 iulie 2008 în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie.-iată ce zice el despre infarct:

   Majoritatea infarcturilor apar în timpul zilei, între orele 6:00 
și 18:00.
A face un infarct în timpul nop
ții, când inima ar trebui sa se odihnească, înseamnă că s-a întâmplat ceva neobișnuit.

   Dr.Somers 
și colegii săi au muncit timp de un deceniu pentru a arăta că de vină este apneea de somn.
1. Dacă iei o aspirină pe zi, atunci ia-o seara.


Motivul: Aspirina are un timp de înjumătă
țire de 24 de ore; de aceea, dacă majoritatea infarcturilor se petrec în orele mici ale dimineții, aspirina ar putea să-şi exercite acţiunea.

2. Aspirina poate rămâne timp îndelungat în cutia cu medicamente, chiar ani de zile (când se înveche
ște, miroase ca oțetul).
Există sortimente diferite de aspirină..
Bayer produce 
aspirina cristal care se dizolvă instantaneu pe limbă.
Efectul ei este mai rapid decât al tabletelor.



Cine suferă de inimă ar trebui să păstreze nişte aspirine lângă pat.


E vorba de infarcturi.

Mai sunt 
și alte simptome ale unui infract în afara durerii în brațul stâng.
Mai există 
și o durere intensă în barbă, greață, transpirație din abundență. Și aceste simptome pot apărea dar frecvența lor e mai redusă.

  Notă: S-ar putea să NU existe durere în piept în timpul unui infarct.
Majoritatea oamenilor (în jur de 60%) care au făcut infarct în somn, nu s-au trezit.
Dar, dacă el se produce, durerea în piept s-ar putea să vă trezească din somn.


   Dacă infarctul are loc:


Dizolvați imediat 2 aspirine în gură și înghiți-ți-le cu puțină apă.
Sunați la salvare
Suna
ți un vecin sau pe un membru al familiei care locuiește în apropiere.
- Spune
ți-i: "infarct!"
- Spune
ți-i că ați luat 2 aspirine.
- A
șezați-vă într-un scaun sau fotoliu în fața ușii și așteptați sosirea acestora.
Nu stati intins, ci pe şezut !

    NU STA
ȚI ÎNTINS !

  Un cardiolog a  afirmat că dacă fiecare persoană, care cite
ște aceste sfaturi  le trimite măcar altor 10 persoane, probabil o viață ar putea fi salvată. 

duminică, 8 februarie 2015

A se erija

Ce înseamnă a se erija

proiect de monument
erijat în memoria lui 
Clément Ader şi al lui Eole al său





Am auzit aceast verb folosit de două ori într-o emisiune
televizată ("Bonton").
Subiectul emisiunii era faptul că nu este elegant să întrebăm pe cineva cât câştigă şi cam cum ar trebui să reacţionăm dacă cineva ne întreabă asta. Bun, am înţeles că nu trebuie nici să ne lăudăm cu veniturile mari, nici să ne plângem de veniturile mici (după caz).
Ceea ce m-a mirat a fost faptul că realizatoarea emisiunii a folosit în mod repetat verbul " a se erija" în moduri absolut stranii.
Prima dată s-a spus cam aşa: "nu ne vom erija să spunem cât câştigăm" .
Puţin mai târziu, doamna realizatoare a continuat cu sfatul  legat de felul în care să reacţionăm dacă cineva ne întreabă cât câştigăm: "vom încerca să ne erijăm în oricare altă discuţiie" - vrând să spună probabil că ar trebui să abatem discuţia spre alt subiect.

Se pare că doamna realizatoare se găseşte într-o confuzie în ceea ce priveşte sensul acestui verb.


El provine din francezul ériger ,care înseamnă:
  • §    A ridica ceva în poziţie verticală  : A erija catargul unui circ.
  • §  A ridica o statuie, un monument cu o anume solemnitate, în onoarea cuiva; a construi:  S-a ridicat o statuie acestui om politic.
  • §  A ridica la un anume rang : A erija un consulat la rang de ambasadă.
  • §  A stabili ceva la un rang superior; a ridica, a institui :  A erija un caz particular la regulă generală.
  • §   A crea o însărcinare, o instituţie, un tribunal.
În franceză există şi forma reflexivă a verbului, 

s'ériger, care înseamnă:

Literar. A-şi da rolul, demnitatea de; a se pune în postura de, a se prezenta drept:  A se erija în reformator.  Sinonim a se impune Engleză to set oneself up as something.

Cum a se plasa (cu de la sine putere)  într-o anumită demnitate sau postură implică o nuanţă negativă, care poate merge de la simplă infatuare până chiar la impostură, verbul este folosit la noi clar în sens peiorativ:

ERIJÁ, erijez, vb. I. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prepoziţia „în”)
A-și atribui fără nici un drept o situație, un rol care conferă autoritate, a se da drept..., a voi să treacă drept... (Din fr. ériger) 
Sursa: DEX '09 (2009)

A SE ERIJÁ mă ~éz intranz. A-și atribui fără nici un drept un rol sau o situație care conferă autoritate. ~ în rol moralist. /<fr. ériger 
Sursa: NODEX (2002)

Traducând deci exprimările realizatoarei emisiunii tv, ar trebui să înţelegem că:
  • nu ne vom da calitatea  să spunem cât câştigăm . şi 
  • vom încerca să ne dăm drept (ceva sau cineva)  în oricare altă discuţiie
Nu cred că asta e cea ce voia să spună doamna realizatoare a emisiunii.

Ce să facem atunci când nu suntem siguri de sensurile unui cuvânt?
Păi, ar fi de bon ton  (adoptat ca bonton în româneşte) să nu folosim cuvântul respectiv, înlocuindu-l cu cuvinte pe care le cunoaştem, ca să nu dăm naştere la situaţii rizibile (care provoacă râsul).


joi, 5 februarie 2015

Maşina de ocazie

Sfaturi pentru cumpărarea unei maşini de ocazie -pentru neprofesionişti 


1. PREGĂTIŢI-VĂ CĂUTAREA
Chiar înainte de a începe să căutaţi, selectaţi-vă preferinţele. Marca, modelul, kilometrajul, zona în care căutaţi şi suma aproximativă pe care o veţi aloca.
2. PRIVIŢI CU NEÎNCREDERE OFERTELE NEVEROSIMIL DE BUNE
Dacă oferta e prea frumoasă pentru a fi adevărată, s-arputea să fie ..o ţeapă. Evitaţi de asemenea anunţurile care nu au şi un număr de telefon şi fugiţi de vânzătorii care, sub diferite pretexte, vă cer coordonatele ca să vă contacteze altcineva...ş.a.m.d.
3. PROFESIONIŞTII NU SUNT NEAPĂRAT  MAI BUNI DECÂT PARTICULARII.
Se crede în general că vânzătorii profesionişti sunt mai demni de încredere decât particularii, dar uneori nu e chiar aşa. Cei mai mulţi dintre profesionişti nu sunt decât revânzători. Faptul că oferă garanţii este desigur un avantaj, dar asta se plăteşte în preţul maşinii.
4. NU CUMPĂRAŢI NICIODATĂ ÎN PRIPĂ.
Ar trebui să aveţi destul timp să vă deplasaţi să vedeţi mai multe maşini, să vă întâlniţi de mai multe ori cu unii dintre vânzători ca să probaţi maşinile şi în cele din urmă pentru formaţităţile de vânzare. Nu vă încredeţi în vânzătorii care vă presează .
În principiu, când remarcaţi o maşină într-un anunţ, daţi un telefon vânzătorului.
Sigur că îl veţi întreba în primul rând:

  • unde se găseşte maşina şi dacă mai e disponibilă sau dacă există deja înţelegeri cu alţi cumpărători (nu vă lăsaţi presaţi cu ameninţarea că o va cumpăra altcineva -mai bine să cântăriţi bine lucrurile, oricum maşini de ocazie apar în fiecare zi)
  • cât consumă maşina
  • dacă are urme vizibile de lovituri, zgîrieturi etc
  • dacă îi lipsesc elemente accesorii- cum ar fi semnalizatoare, emblema, oglinzi etc
  • care au fost ultimele reparaţii efectuate şi dacă sunt disponibile facturile respective
  • dacă maşina are un control tehnic valid mai recent de 6 luni
  • dacă s-a schimbat kilometrajul de când s-a postat anunţul
  • dacă maşina e la prima mână, ori la a doua sau a treia
  • dacă a fost cumpărată din altă ţară şi de unde anume
  • de ce e pusă în vânzare
  • de ce la preţul respectiv (mai ales dacă preţul e mult mai mare sau mai mic decât preţul de referinţă)
  • în ce fel s-ar efectua plata (ideal ar fi prin cec bancar)
  • când şi unde poate fi văzută şi încercată maşina (maşina ar trebui să poată fi încercată pe cel puţin 3 km. 
5. LA CE SĂ FIŢI ATENŢI CÂND VEDEŢI MAŞINA
  • Să aveţi destul timp să o vedeţi bine (minim o jumătate de oră).
  • E bine să o vedeţi ziua, în aer liber. Şi să puteţi să o vedeţi de jur împrejur, ba chiar dedesupt şi deasupra. 
  • Priviţi-o şi de la circa 5m. De la distanţă se văd eventualele diferenţe de culoare ale vopselei.
  • Examinaţi-o şi de dedesupt. Căutaţi eventuale pete de uei sau de apă, în afară de cele de la ploaie .
  • Deschideţi fiecare portieră, portbagajul şi capota, apoi închideţi-le trântind uşor şi ascultaţi zgomotele pe care le fac. Dacă scoate un sunet surd şi se închide bine fără a fi nevoie să trântiţi foarte tare.
  • Urcaţi-vă în maşină. Daţi scaunele mai în spate şi mai în faţă, înclinaţi-le. Demaraţi motorul şi lăsaţi-l la ralenti, ascultând zgomotele pe care le face motorul. 
  • Cu motorul pornit, vedeţi dacă merg ştergătoarele şi toate elementele bordului. Deschideţi şi ascultaţi radioul. Observaţi kilometrajul, care ar trebui să corespundă cu cel din anunţ.
  • Apăsaţi pe ambreiaj şi intraţi într-o viteză.
  • Ieşiţi din maşină şi ascultaţi motorul de afară. Daţi atenţie şi eşapamentului. Dacă e în stare proastă, se aud pârţâituri surde din timp î ntimp.
  • Mergeţi în spate şi priviţi fumul care iese de la eşapament. Dacă e timp rece sau umed, sunt vapori de apă. Pe altfel de timp, nu ar trebui să se vadă nimic. Aplecaţi-vă şi căutaţi un eventual miros.
  • Întoarceţi-vă în faţă , deschideţi capota şi observaţi motorul. Chiar dacă nu vă pricepeţi, veţi băga de seamă o anomalie, dacă există.  Oricum, verificaţi nivelurile de ulei, de lichid de răcire etc. Întrebaţi de când datează bateria. 
  • Dacă e motor cu benzină şi are kilometraj mare, cureaua de distribuţie ar fi trebuit să fie schimbată la 100000- 130 000 km,. Dacă e maşină diesel, filtrele ar fi trebuit să fie schimbate regulat. Observaţi motorul, să vedeţi dacă nu curge vreun lichid. Cereţi "prietenului priceput" care vă însoţeşte sau vânzătorului să accelereze şi observaţ motorul în acest timp. Supravegheaţi şi temperatura lui. Dacă temperatura a crescut foarte mult de la pornirea motorului, nu e semn bun. Ascultaţi şi sunetele.
  • Cereţi-i persoanei care e la volan să aprindă farurile -în toate variantele, apoi semnalizatoarele.Priviţi şi la starea "geamului". Dacă totul e în regulă, închideţi capota şi mergeţi în spate.
  • Cereţi să se pună frână şi observaţi luminile de stop. Cereţi să se pornească în marşarier şi observaţi luminile. Cereţi să se semnalizeze -în toate variantele.
  • Observaţi pneurile, inclusiv roata de rezervă. Vedeţi cât sunt de uzate.
  • Dacă totul e ok, întoarceţi-vă în maşină şi examinaţi scaunele, geamurile (felul în care funcţionează deschiderea/închiderea), apoi retrovizoarele. Testaţi climatizarea, dacă e automatică. Observaţi  calculatorul de bord, dacă există. Uitaţi-vă şi la covorull de pe pardoseală, dacă există. Ridicaţi-l şi priviţi pardoseala maşinii peste tot, inclusiv în portbagaj.
  • Testaţi retrovizoarele, porniţi maşina şi rulaţi măcar 600m. Măriţi puţin viteza şi ascultaţi motorul. Treceţi printr-un loc mai denivelat şi verificaţi suspensiile. Încercaţi şi mersul înapoi, frânarea şi schimbarea vitezelor, turaţia.
  •  Dacă totul e ok, s-ar zice că e bună.
  • Dacă în schimb aţi găsit probleme, apreciaţi dacă puteţi să le reparaţi şi cât v-ar costa. Dar asta ar presupune că ştiţi exact care e problema. Sau mai bine orientaţi-vă la altă maşină -doar nu lipsesc.
  • Dacă sunteţi la un profesionist care vă propune altă maşină, nu vă repeziţi imediat la ea , pentru că aţi fi mai puţin vigilent. Rezervaţi-vă tot atâta timp pentru verificarea ei. 
6. GÂNDIŢI-VĂ BINE ŞI NU CUMPĂRAŢI DECÂT DACĂ SUNTEŢI ABSOLUT SIGUR. ASIGURAŢI-VĂ IMEDIAT MAŞINA DUPĂ CUMPĂRARE.
7. ASIGURAŢI-VĂ CĂ AŢI PRIMIT DE LA VÎNZĂTOR TOATE ACTELE  (DE VÂNZARE ŞI ACTELE MAŞINII) ÎNAINTE DE A PLĂTI. 
8. NU CUMPĂRAŢI DE LA DISTANŢE MAI MARI DE 100KM.  În caz de litigiu, situaţia se complică. Fiţi atenţi : se spune că la maşinile de ocazie din Belgia sau din Germania trucarea kilometrajului e curentă şi machierea caroseriilor de asemenea. Priviţi totul cu atenţie.
9. SFĂTUIŢI-VĂ CU O PERSOANĂ CARE SE PRICEPE, CARE SĂ VINĂ CHIAR CU DUMNEAVOASTRĂ.  
10. PĂSTRAŢI MAXIMUM DE INFORMAŢII DESPRE TRANZACŢIE. 
Imprimaţi anunţul-dacă e de pe un site. Sau păstraţi ziarul sau prospectul în care aţi găsit anunţul. Dacă e un anunţ lipit undeva, fotografiaţi-l. Păstraţi numele, adresa, numărul de telefon şi celelalte date ale vânzătorului.

joi, 29 ianuarie 2015

Cutremure IANUARIE 2015

Cutremure cu magnitudinea 4,3 şi 3,9 pe 3 Ianuarie şi 4,3 pe 4 Ianuarie în Vrancea. Cutremur 4,1 de mică adâncime la Bordeşti. 

Al patrulea cutremur peste 4  pe 14 Ianuarie

6 cutremure în aceeaşi zi, pe 16 Ianuarie

2 cutremure lângă Mărăşeşti, pe 20 Ianuarie 

Cutremur 4,6 (4,7) pe 24 Ianuarie!
4,1 pe 29 Ianuarie

miercuri, 28 ianuarie 2015

Greva la mina de uraniu

Sute de mineri extrag uraniul ca în Evul Mediu

Mina  din Moldova funcţionează de 30 de ani. Ruşii făcuseră în anii 50 prospecţiuni geofizice, ca să ştie de unde să ia uraniu de la noi, dar apoi au preferat să epuizeze zăcământul de la Băiţa, din judeţul Bihor, de unde pe parcursul multor ani cantităţi uriaşe de uraniu au luat drumul URSS (până ce, probabil, zăcământul a fost epuizat).
Românii au continuat cercetările , după 1964, în  nordul Moldovei şi au deschis în 1983 Exploatarea Minieră Crucea, (pe care ruşii o consideraseră nerentabilă) care aprovizionează acum centralele nucleare de la Cernavodă. (Minereul fiind desigur prelucrat ulterior la Uzina de Preparare a Minereului de Uraniu de la Feldioara şi la Fabrica  de Combustibil Nuclear de la Piteşti).
În fiecare an, cele două reactoare de la Cernavodă consumă circa 5000 de fascicule de uraniu, fiecare având cam 20 de kilograme de pulbere de uraniu.
În mina de la Crucea se lucrează cu târnăcopul, picamerul, lopata şi roaba. (E drept că picamerul nu era în Evul Mediu). În abataj abia se strecoară un om. Filonul îngust nu permite folosirea unor mijloace mecanizate .  
Dar se preconizează mărirea numărului de reactoare, cu bani din China- să înţelegem.

Adică chinezii să dea banii şi să ia curentul electric obţinut, folosind pământul nostru (care se compromite definitiv prin construirea unei centrale nucleare), cu riscul de accidente pe pielea noastră şi folosind uraniul nostru, extras de români în condiţiile ce se deduc din cele ce urmează. Asta, în timp ce Germania a declarat că va renunţa la toate centralele nucleare pe care le are- şi nu sunt deloc puţine! 
Cu ce preţ se obţine acest combustibil nuclear?
Nu, nu e vorba doar despre costurile de producţie.
Pe lângă acestea, există multe alte costuri, pe care nimeni nu le ia în seamă. Că aşa e la noi.
  • 1.    Radioactivitate peste limitele normale în zona locuită din apropierea minei.

În raportul de mediu pe 2012, valorile radioactivităţii măsurate la sol în zona locuită Crucea au fost de trei ori mai mari decât media anuală din  Suceava. Şi pe vegetaţia spontană, radioactivitatea e considerabil mai mare . Se spune însă că „nu sunt depăşite valorile de referinţă” –fară a se explica şi care sunt acelea.
Nici nu are cum să fie altfel, odată ce minereul de uraniu este transportat în vagoane acoperite doar cu prelate cale de 40km , apoi este măcinat (rezultând probabil şi pulberi ce sunt luate de vânt) .
De ce, de nece, radioactivitatea e crescută în zonă. La asta se mai adaugă, desigur, şi urmările catastrofei de la Cernobil, aflată la nord-est de  România.

  • 2.    Urmări asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor. Ştim că inhalarea de praf radioactiv, dar şi consumul de apă şi de alimente contaminate cu uraniu pot provoca boli grave. Autorităţile spun că nu apar astfel de boli, dar lipsa unei monitorizări permanente a stării de sănătate a lucrătorilor şi a familiilor lor, dar şi a celor care şi-au încetat activitatea în mină nu permite tragerea unor concluzii . Se spune, totuşi, că în zonă ar fi mai multe cazuri de cancer decât în alte părţi ale ţării.
  • 3.    Împiedicarea desfăşurării de alte activităţi, cum ar fi turismul. . Altă industrie nu există în zonă. „Se mai făcea un ban cu lemnul, dar nu mai merge aşa” – spune un fost miner. (Înţelegem că tăiau copaci din păduri-nn)

Întreaga zonă e superbă, dar turismul e mort. „Toţi când aud de uraniu fug mâncând pământul” – spune acelaşi fost miner.
Dar, fapt uluitor, actualii şi foştii mineri de acolo, precum şi localnicii „se declară sănătoşi”. Da, e pe bază de declaraţie , pentru că prin partea locului nu există un cabinet medical! Nici la mină şi nici în localitatea Crucea!
De ce nu placă de acolo? Unde să plece, dacă nu sunt alte locuri de muncă? „Doctorul a fugit de aici, dar noi unde să fugim?” –îi spune reporterului unul dintre mineri . (Se pare că, după apariţia articolului se fac eforturi pentru aducerea altui medic...)

E drept că o dată pe an li se fac angajaţilor analize şi investigaţii clinice.  Şi sunt monitorizaţi în privinţa expunerii la radiaţii.
Dar localnicilor, între care se numără şi foştii mineri, înţelegem că nimeni nu le face investigaţii clinice nici analize – odată ce nu există măcar medic de familie.  
Da, unui număr de 50 de pensionari, foşti mineri li se face o monitorizare a sănătăţii. De ce numai celor 50? Nu ştim.
La mină sunt 693 de salariaţi, dintre care 45% , adică 312 sunt mineri care lucrează în zona cea mai expusă la radiaţii.
Dacă e o urgenţă, se apelează la SMURD. Adică, dacă se produce un accident în galerii. Până atuci, se consideră că toată lumea e sănătoasă-tun. Mai să spunem că expunerea la radiaţii ar fi chiar benefică pentru sănătate! (S-au făcut şi bancuri, cum că o ladă cu uraniu ţinută sub pat ar fi prielnică sănătăţii!)

Ei, dar sunt bine plătiţi (credeam...)

Cu cât sunt plătiţi minerii din mina de uraniu?

Cu cât sunt plătiţi aceşti angajaţi- conform datelor apărute în presă?
  • ·         Un vagonetar fără vechime are un salariu brut de 2740 lei (612 euro), conform datelor CNJ.
  • ·         Un ajutor de miner sau un miner care au făcut cursuri, pot ajunge la un salariu brut de 3470 lei (776 euro). Înţelegem că acesta e salariul maxim.

Nu înţeleg însă cum, în acelaşi articol de ziar (Gândul) se spune că un miner aflaţ în pragul pensionării şi care mai desfăşoară şi activitatea de salvator are salariul de încadrare de „1600 şi ceva”, la care, cu îndemnizaţia de salvare, cu tichetele de masă şi cu suplimentul de hrană rece plus depăşiri de normă („depinde de cât munceşti”) se poate junge la 2200-2500 lei (491-558 euro). Unde sunt atunci cei 3470 de lei??

  • ·         După 15 ani lucraţi în subteran, în umiditate, praf şi radioactivitate, minerii se pot pensiona. Unul dintre minerii cu care s-a discutat spune că şi-a calculat deja pensia, conform cu actuala lege a pensiilor şi va avea o pensie de 1000 de lei. Grozav, nu, pentru un tată de familie!

În mina de la Crucea au avut loc 19 accidente mortale, au murit 19 oameni, între 1979 şi 2011. De atunci nu se mai lucrează în trei schimburi, ci doar în două schimburi de câte 6 ore/zi, 30 de ore pe săptămână –în cazul celor din zona I de radiaţii şi program de 7 ore /zi (35 de ore pe săptămână) pentru cei care lucrează în zona a doua.
În paranteză fie spus, se spune la tv că la cules de căpşuni, în Spania se plătesc 970 de euro pe lună. 
E drept că e o muncă temporară.

Grevă spontană la mină


Luni s-a declanşat o grevă spontană la această mină. Minerii spun că salariile lor nu au mai fost majorate de câţiva ani. Oamenii spun că nu se mai pot descurca cu veniturile pe care le au, în condiţiile în care mulţi dintre ei au de achitat rate la bănci.
După ce că oricum aveau nişte salarii foarte mici, în acea zi de plată au luat mai puţini bani decât se aşteptau. Explicaţia a fost că înainte de Sărbători li s-a dat o sumă de bani, pe care ei au considerat-o o primă de sfârşit de an, aşa cum se obişnuieşte.
Dar acum află că, ehei,  nu era o primă, ci o parte din banii pe care urmau să-i primească în Ianuarie, aşa că acuma...n-aveau decât să facă foamea până la următoarea chenzină, dacă au făcut masă mare de Crăciun!

Principala revendicare este de ordin salarial, minerii dorind o creştere a lefurilor cu 500 de lei. ("Enorm", nu?)
Oamenii spun că nu pot trăi cu salarii care depăşesc cu puţin 1.000 de lei, mai ales că lucrează în condiţii foarte dificile.

Directorul CNU a precizat că se va deplasa din nou la Crucea pentru a afla cine sunt iniţiatorii acţiunii de protest, despre care crede că sunt „unii şi aceiaşi care generează periodic conflicte spontane, oameni cu vârstă de pensionare şi cărora le este indiferent dacă vor fi sancţionaţi”. 
Cu alte cuvinte, îndrăzneala de a cere mărirea salariului este sancţionabilă, nu?
******************************************************************************************************
Update 31.01.2015
Greva a luat sfârşit
După patru sau cinci zile de grevă şi după ameninţarea de intrare în greva foamei, reprezentanţii minerilor au ajuns la o înţelegere cu experţii guvernamentali, şi cu reprezentanţii CNU şi ai Ministerului de resort.
Salariul minim de angajare în subteran a fost stabilit la 2048 lei (457euro) , minerii vor primi prime de Ziua Minerului, de Paşti şi de Crăciun, de câte 300 ÷ 500 lei (67 ÷ 111 euro) , iar demiterea liderilor de sindicat se va "discuta în termeni legali" (asta e chiar grozav).
S-au înaintat Ministerului Muncii documentaţiile necesare pentru un nou mod de calcul al pensiilor minerilor şi pentru creşterea valorii "mesei antidot" de la 10 lei (2,2 euro) la 14 lei (3,1 euro)
(În ce o fi constând această "masă antidot"? Chiar ar fi interesant, dar nu se precizează nicăieri).
"Se va încerca" rezolvarea problemei acordării de bilete de tratament, care nu mai fuseseră primite din anul 2010.


marți, 27 ianuarie 2015

Virusul #JeSuisCharlie

Piraţii fără ruşine şi gata la orice ca să ne infecteze calculatoarele profită chiar şi de atentate teroriste.

Un malware numit DarkCornet se ascunde într-o fotografie care ar putea să fi infectat deja milioane de PC-uri.

La o săptămână după drama care a lovit redacţia publicaţiei Charlie Hebdo, societatea de securitate Blue Coat a descoperit un malware "#JesuisCharlie" construit plecând de la DarkCornet RAT, (mai numit şi Fynloski) un utilitar de administrare de a distanţă a sistemelor informatice cuplat cu un puternic cal troian care instalează backdoor.
Fotografia cu pricina este cea cu o mână de copil ce poartă o banderolă pe care scrie JE SUIS CHARLIE. La origine, fotografia a fost publicată de rapperul Joey Starr pe reţelele sociale şi s-a răspândit ca fulgerul în doar câteva minute.
Îndată ce daţi clik pe fotografie, un mesaj vă va indica, în franceză, că fişierul va fi imposibil de deschis , căci a fost creat într-o versiune anterioară a MovieMaker.
Doar că virusul a fost deja activat!
Toate fişierele pot fi compromise, inclusiv imaginile, în ciuda credinţei populare că acestea nu pot fi infectate. Acest virus poate fi detectat cu greutate de către programele antivirus. Doar 2 dintre 53 de scanări on ligne ale serviciului Virus Total au reuşit să-l repereze.
Virusul e programat în Delphi şi pitit într-o anvelopă (wrapper) .NET.
Gazda sistemului de Command and Control se raportează la un subdomeniu al serviciului adresei IP dinamice No-IP. Un serviciu legitim de DNS dinamic, "deseori folosit de către actori răuvoitori" subliniază Blue Coat. Adresa utilizată de DarkCornet era asociată cu serviciile Orange. Infrastructura construită era foarte dinamică.
"Adresa IP franceză şi mesajul de eroare în limba franceză ar da impresia că acest fişier are caţintă pe utilizatorii francezi, deşi nu avem nici un indiciu asupra originii asaltatorilor li asupra a ceea ce urmăresc ei" a precizat Blue Coat.
A doua zi după lansarea postării Blue Coat, erau atacate aproape 20 000 de site-uri franţuzeşti

Orice ar fi, nu daţi clik pe imaginea cu pricina!

luni, 26 ianuarie 2015

Klaus Iohannis despre Rosia Montana si gazele de sist

 Nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei
(Kaus Iohannis)

“Nu voi accepta ca proiecte precum “Rosia Montana” şi “gazele de şist” să fie promovate peste noapte şi în condiţii care pun în pericol oamenii şi mediul”, explica preşedintele Klaus Iohannis.


Subiect
În campania electorală
Acum
nedumeriri
Gazele de şist
„Explorarea e bine să fie făcută, pentru că e vorba de resursele ţării şi trebuie să ştim ce avem. Pe de altă parte, exploatarea trebuie să mai aştepte“.

“Cu exploatarea trebuie să o luăm un pic mai încet, pentru că vorbim de o tehnologie care nu este nouă. Exploatarea putem să o abordăm atunci când avem o tehnologie care să garanteze siguranța cetățenilor și a mediului” (august 2014)

“În ce privește gazele de șist, deja am impresia că problema se rezolvă aproape de la sine, datorită scăderii prețului hidrocarburilor, în esență, a petrolului.
Lucrurile s-au schimbat radical și deja exploatarea gazelor de șist, cel puțin în zona noastră, nu cred că mai este în zona rentabilității.”
(interviu la Realitatea tv pe 22 Ianuarie)



Da, aşa cum am scris anterior , costul de extracţie al petrolului de şist este estimat la 75 $/baril.
În condiţiile în care costul petrolului brut era astăzi  45.52 $
la bursă, desigur că extragerea gazelor de şist nu este rentabilă.

Dar când o creşte iarăşi preţul petrolului?
Cum va fi atunci cu siguranţa cetăţenilor şi a mediului?
Roşia Montană
„Este o privatizare ratată.
Nu poţi să-ţi baţi joc de o resursă a ţării şi să vii cu un mecanism care aduce mari probleme de mediu“,

„Trebuie să căutăm tehnologii  care sunt nepoluante, care nu pun în pericol regiuni întregi. 
Dacă nu există aceste tehnologii, trebuie să avem curajul să spunem că aşteptăm. Cum am stat atâţia ani, mai putem sta
"Am spus-o şi sunt de aceeaşi părere: proiectul trebuie rediscutat. Aşa cum a fost conceput, nu mi se pare potrivit. Fără o negociere bună, lucrurile nu vor putea fi rezolvate. Aceasta negociere trebuie facută între firma care trebuie să investească şi reprezentanţii Guvernului, nu este treaba preşedintelui", a declarat Klaus Iohannis la Realitatea TV.
De vreme ce e o tehnologie care aduce mari proiecte de mediu şi e vorba de o bătaie de joc ce ar mai fi de negociat?

Dar dacă deja se ştie că firma cu pricina „trebuie să investească”, înseamnă că deja s-a aprobat proiectul şi mai rămân de discutat detaliile.  
Nu mai avem curajul să spunem că aşteptăm până la apariţia unor tehnologii nepoluante?